9,282 matches
-
de Interne că "în ședința de la 2 ianuarie curent (...) consiliul comunei urbane Cernavodă"2543 l-a desemnat "pe domnul consilier Alexandru Greceanu în funcțiunea de ajutor de primar"2544. Tot în luna ianuarie a anului 1903 primarul orașului Cernavodă înainta prefecturii județului Constanța lista noilor consilieri comunali. Aceasta îi includea atât pe cei 5 consilieri aleși, și anume: Vasile Nicolau, Teohari Nicolau, Hristu Farmachi, Ion Bădulescu și Memet Efendi, cât și pe cei doi consilieri numiți de către prefectul județului, Panait Papaianopol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aleși, și anume: Vasile Nicolau, Teohari Nicolau, Hristu Farmachi, Ion Bădulescu și Memet Efendi, cât și pe cei doi consilieri numiți de către prefectul județului, Panait Papaianopol și Alexandru Greceanu 2545. Primarul orașului Mangalia, Hristodor Rădulescu înainta, la rândul său, către prefectura județului Constanța "un tablou de numele și prenumele noilor consilieri aleși ai consiliului comunei Mangalia în anul 1903"2546. Documentul îi menționa pe cei 5 consilieri aleși, respectiv: Hristodor Rădulescu, Dumitru Arghiropol, Amet Abdala, Hasan Hagi Bilal și Ion Coman
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numiți, în persoana domnilor Neculai Hagi Gheorghe și Ioan Condrea 2547. Domnul Alexandru Ionescu "numit în funcțiunea de primar al comunei urbane Medgidia din județul Constanța"2548 printr-un decret regal emis la București la 18 decembrie 1902 înainta către prefectura județului Constanța lista consilierilor comunali ai orașului Medgidia cuprinzând numele domnilor: Neculai Bratu, Nicolae Opreanu, Ion Vâlcu, Omer Abdul Mola și Benali Calil, consilieri aleși, precum și pe cele ale domnilor Refat Ablai și Alexandru Ionescu, numiți de către prefect 2549. Urmare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în pavilionul de lângă arcul de triumf unde urma să se facă recepția"2736. Alături de autoritățile județene, la primire au participat: domnul Alexandru Ionescu, primarul orașului Medgidia, doctorul Pilescu, medicul orașului Constanța, D. Bănescu, inginerul șef al județului, domnul Iacovache, directorul prefecturii Constanța, Ernest Miclescu, subprefectul plășii Medgidia, Teodor Zadic, subprefectul plășii Mangalia și domnul V. Dimitrescu, directorul Gimnaziului Mircea cel Bătrân din Constanța. Totodată, familia regală a fost întâmpinată de către primarul orașului Cernavodă, domnul P. Papaianopulos cu pâine și sare. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
salutat de pe mal de "mii de cetățeni (...) în frunte cu autoritățile, și de către elevii școlilor din Măcin, Cerna, Carcaliu și Jijila"2741. La Isaccea, familia regală a fost întâmpinată de "o mulțime imensă (...) în frunte cu domnul A. Bălteanu, directorul prefecturii Tulcea, domnul A. Nicolau, subprefectul plășii Măcin, domnul Cardaș, primarul Isaccei, cu întreg consiliul comunal, clerul, școlile și reprezentanții tuturor naționalităților"2742. În orașul Tulcea "atât cheiul, cât și străzile I. C. Brătianu și Carol (...) sumt împodobite cu verdeață, stindarede naționale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spre a proceda la alegerea noului consiliu comunal"2780. După constituirea guvernului conservator condus de către Gheorghe Grigore Cantacuzino, domnul Scarlat Vârnav a fost destituit din funcția de prefect al județului Constanța, fiind înlocuit de către domnul Alexandru Iacovache, fost director al prefecturii Constanța. Printr-o telegramă primită la ministerul de Interne la 30 decembrie 1904, noul prefect al județului Constanța anunța că "numărul alegătorilor din orașul Constanța care vor alege membrii consiliului comunal este de 509"2781. În ianuarie 1905 a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
inginer Panait 2829. Totodată, statul român alocă o sumă suplimentară de 2 700 000 de lei pentru realizarea lucrărilor de aducțiune, astfel că, în primăvara anului 1914, "rețeaua conductelor era întinsă până la bulevardul Regina Maria"2830. La 7 februarie 1907 prefectura județului Tulcea se pronunța asupra unei petiții din data de 24 ianuarie 1907 prin care se solicita invalidarea "consiliului comunei rurale Alibeichioi, ales în zilele de 14 și 21 ianuarie"2831 pe motiv că "în consiliul comunal nu s-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
liberal domnul Scarlat Vârnav a fost numit prefect al județului Constanța în locul colonelului Mihail Capșa, cel care îl înlocuise în această funcție pe domnul Constantin Pariano în cursul anului 19052841. De asemenea, în martie 1907, Alexandru Bălteanu, fost director al prefecturii județului Tulcea, a fost numit prefect al acestui județ 2842. La 25 martie 1907 prefectul județului Constanța, domnul Scarlat Vârnav, înainta un raport ministrului de Interne, domnul Ion I. C. Brătianu, prin care se arăta că "în ședința de la 13 martie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în mare parte, prin vexațiunile de tot felul la care sunt supuși comercianții de către agenții polițienești"2896. Pentru a-și impune punctele de vedere, prefectul Scarlat Vârnav "personal scoate în Constanța gazeta "Cuvântul", în colaborare cu polițaiul orașului cu directorul prefecturii și cu alți funcționari administrativi (...) iar redacția acestui ziar se află chiar în localul prefecturii"2897. Ca urmare a acestui fapt, "nu este primar, notar și consilier care să nu fie abonat"2898 al acelui ziar, iar "subprefecții și ajutoarele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
polițienești"2896. Pentru a-și impune punctele de vedere, prefectul Scarlat Vârnav "personal scoate în Constanța gazeta "Cuvântul", în colaborare cu polițaiul orașului cu directorul prefecturii și cu alți funcționari administrativi (...) iar redacția acestui ziar se află chiar în localul prefecturii"2897. Ca urmare a acestui fapt, "nu este primar, notar și consilier care să nu fie abonat"2898 al acelui ziar, iar "subprefecții și ajutoarele lor fac abonamente și încasează zeci de mii de lei"2899. Semnatarii memoriului arătau că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce compun circumscripțiunile este mare și acestea sunt foarte distanțate de reședințele plășilor"2920. Având în vedere aceste considerații, I. C. Atanasiu aprecia că "se impune o nouă împărțire administrativă"2921, arătând că "în ziua de 9 octombrie am convocat la prefectură pe domnii subprefecți, domnul medic primar, medicul veterinar, revizorul școlar, inginerul județului și comandantul companiei de jandarmi, pentru ca, în înțelegere cu toții, să stabilim o nouă împărțire a județului în șase plăși, precum și circumscripțiunile lor, pentru a da subprefecților putința de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
același prilej au fost desemnați membrii "comitetului clubului PNL" din Tulcea 2963. Astfel, au fost aleși în unanimitate domnii: Elefterie Nicolescu, Nicolae Comșa, Ioan Nicolau și Gheorghe Dăianu 2964. Printr-un decret regal emis la București la 9 martie 1909, "prefectura județului Constanța este autorizată să scoată la vânzare localul arestului preventiv, proprietatea județului, situat în strada Traian din orașul Constanța (...) iar din suma ce va rezulta să se plătească ministerului de Război prețul clădirii închisorii militare din acel oraș"2965
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost dată în antrepriză inginerului C. N. Vasilescu și "trebuia să fie terminată până în noiembrie 1912"3014. În ciuda acestui fapt, "în august 1916, clădirea era abia acoperită"3015. Între anii 1908-1912 au fost construite de către arhitectul E. Lescovar clădirile Palatului Prefecturii județului Constanța și Palatului Tribunalului. Între cele două clădiri se afla "palatul destinat ca reședință de vară familiei regale"3016. La scurt timp de la inaugurarea portului Constanța, la 15 octombrie 1909, la deschiderea sesiunii ordinare a consiliului județean Tulcea, domnul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Publice 3049. După constituirea noului guvern, Alexandru Marghiloman, noul ministru de Interne, a primit demisia prefectului județului Tulcea, domnul I. C. Atanasiu, iar în ianuarie 1911, l-a desemnat în această funcție pe domnul Petre Sfetescu 3050. La 18 februarie 1911 prefectura județului Constanța înainta ministerului de Interne un raport prin care se arăta că "avem onoarea a vă înainta alăturat aici un tablou de inspecțiunile făcute de domnii subprefecți comunelor acestui județ în cursul lunii ianuarie anul curent"3051. Conform acestui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lunii ianuarie anul curent"3051. Conform acestui document, în ianuarie 1911, au fost inspectate comunele: Cicracci, Cogealac, Casapchioi, Caranasuf, Ciamurli de Jos, Caracicula, Ciobanu, Cartalu, Topalu, Tașpunar, Satischioi, Serai, Seimeni, Potur, Toxof, Tuzla și Ghizdărești 3052. La 28 martie 1911 prefectura județului Constanța a înaintat către ministerul de Interne un "tablou cu inspecțiunile făcute de subprefecți comunelor din acest județ în decursul lunii februarie"3053. Astfel, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Cartal, Ciobanu, Tașpunar, Topalu, Sarai, Seimeni, Satischioi, Gârliciu și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constantin Golea, Ioan N. Roman, N. V. Bratu, D. C. Antonescu și G. Popescu Ciocănel. Totodată, o stradă a primit numele sultanului otoman Abdul Medjid, întemeietorul orașului 3126. Această ultimă decizie a consiliului comunal al orașului Medgidia a fost contestată la prefectura județului Constanța de către domnii N. V. Bratu și Vasile Vâlcu, membri ai consiliului comunal și foști primari ai orașului, solicitându-se anularea ei. La 9 august 1912 s-a constituit la Constanța un comitet de cetățeni "din cauza dificultăților ce se întâmpină
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
parlamentul României de către senatorul Constantin Pariano acesta aprecia că, prin acordarea dreptului de vot la alegerile legislative, "țara înfiindu-și peste 370 000 de suflete", acestea "au devenit cele mai credincioase apărătoare ale granițelor sale"3177. La 7 decembrie 1912 prefectura județului Constanța anunța ministerul de Interne în legătură cu rezultatele unei inspecții realizate la primăria orașului Cernavodă. Cu prilejul acestei inspecții s-a constatat faptul că primăria a achiziționat furaje pentru cai "de la consilierul comunal numit Alexandru Greceanu"3178. Totodată, s-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aprilie la 25 noiembrie 1912 s-au plătit lei 60 domnului Ghiță T. Ionescu, fiul ajutorului de primar, pentru o pendulă procurată școlii de fete, care însă nu valorează mai mult de 30 lei"3180. Concluzia raportului întocmit de către directorul prefecturii Constanța ca urmare a inspecției de la primăria orașului Cernavodă era aceea că "impresia excelentă asupra gospodăriei actualului primar și consiliu comunal este o simplă aparență înșelătoare căci, în fond, legea a fost ignorată, domnind bunul plac, iar averea publică abandonată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
implicațiile primului act normativ referitor la organizarea administrativă a Dobrogei, regulamentul administrativ adoptat la 13 noiembrie 1878 de către parlamentul României. Acesta prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în 3 județe, respectiv Constanța, Tulcea și Silistra Nouă și constituirea instituțiilor administrative județene prefectura, consiliul județean -, de plasă pretura și comunale primăria, consiliul comunal. Conform prevederilor regulamentului, prefecții județelor din Dobrogea beneficiau de prerogative extinse comparativ cu prefecții din restul țării, în subordinea lor aflându-se toți funcționarii administrativi din județ. Acest fapt a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să devină, în scurt timp, cel mai important centru urban al Dobrogei. În perioada 1880-1900 se constată persistența unei instabilități a prefecților și administratorilor de plasă. În ciuda acesteia, s-au realizat progrese în privința construcției unor sedii ale autorităților administrative județene (prefecturi), de plasă (reședințe de plasă) și comunale (primării). De asemenea, au fost înregistrate progrese în privința construcțiilor având ca scop realizarea de clădiri pentru școlile sătești, comunale sau orășenești. Astfel, au fost construite școli publice cu fonduri de la guvern, dar, cele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
administrative ale Dobrogei în cadrul aparatului administrativ al statului național român modern la începutul secolului al XX-lea, în timp ce, cel de-al doilea subcapitol prezintă situația existentă în Dobrogea în contextul desfășurării războaielor balcanice din anii 1912-1913. În toamna anului 1902 prefectura județului Constanța a întocmit un program cuprinzând cele mai urgente lucrări edilitare necesare orașului Constanța, cea mai importantă fiind considerată cea privitoare la alimentarea cu apă potabilă a orașului. Totodată, domnul Scarlat Vârnav propunea construirea unei clădiri grandioase ce urma
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
urban din Dobrogea, a cunoscut, la rândul său, un proces de modernizare, fiind realizate lucrări edilitare vizând sistematizarea străzilor, construirea sau reabilitarea unor clădiri publice, amenajarea unui parc în centrul orașului, amplasarea statuii voievodului Mircea cel Bătrân chiar în fața clădirii prefecturii județului Tulcea. Recensământul populației realizat în cursul anului 1912 reliefa faptul că, la acea dată, populația totală a Dobrogei se cifra la circa 370 000 de locuitori. Astfel, în perioada 1878-1912, populația Dobrogei a crescut de mai mult de două
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1880-1891). Fond Ministerul de Interne. Divizia Administrativă. Fond Președinția Consiliului de Miniștri (1859-1940). Fond Senat (1864-1944). Fond Parlament (1865-1900). Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța (SJAN Constanța). Fond Primăria Constanța (1878-1913). Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Tulcea (SJAN Tulcea). Fond Prefectura Județului Tulcea (1878-1950). Fond Pretura Plășii Sulina (1878-1950). Fond Pretura Plășii Tulcea (1878-1950). Fond Primăria Sulina (1880-1968). Fond Primăria Tulcea (1883-1972). II. Periodice Adevărul, București, 1892. Alarma Dobrogei, Tulcea, 1897. Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța, Constanța, 1892. Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XIX-lea), Editura Academiei, București, 1992, pp. 147-148. 1577 Bogdan Catană, loc. cit., p. 130. 1578 Ibidem. 1579 Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europei..., p. 277. 1580 Bogdan Catană, loc. cit., p. 131. 1581 S.J.A.N. Dolj, Fond Prefectura Dolj, Servicul Administrativ, dosar nr. 32/1885, f. 54; Monitorul Oficial, nr. 147/4 (16) octombrie 1885, p. 2949. 1582 Bogdan Catană, loc. cit., p. 132; Monitorul Oficial, nr. 147/4 (16) octombrie 1885, p. 2950. 1583 Bogdan Ctană, loc.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1885, p. 2950. 1583 Bogdan Ctană, loc. cit., p. 132. 1584 Charles & Barbara Jelavich, op. cit., p. 228. 1585 Bogdan Catană, loc. cit., p. 133. 1586 Ibidem. 1587 Ibidem. 1588 Ibidem. 1589 Ibidem, p. 134. 1590 S.J.A.N. Dolj, Fond Prefectura Dolj, Serviciul Administrativ, dosar nr. 170/1885, f. 1-2. 1591 Bogdan Catană, loc. cit., p. 135. 1592 Miodrag Milin, op. cit., p. 160. 1593 Plamen Pavlov, Iordan Ianev, Daniel Cain, Istoria Bulgariei, prefață de Gheorghe Zbuchea, Editura Corint, București, 2002, p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]