5,009 matches
-
deprinderea muncii în grup, a dezbaterii și a schimburilor cu persoane care au beneficiat de o altă formație (Bauer și Bertin - Mourot, 1997, p. 54). Într-un mod mai general, s-au emis rezerve și în privința importanței unei diplome inițiale prestigioase: „Nu există nici o altă țară în lume în care diploma universitară inițială să joace un rol atât de important în privința reglării accesului în rândul elitelor conducătoare” (ibidem, p. 50). În sfârșit - și această critică este legată de precedenta, s-a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în ciuda criticilor menționate mai sus. Putem să-l atribuim unei serioase selecții prealabile, care nu permite accederea decât elementelor celor mai dotate. De asemenea, putem vedea în el consecința unor relații sociale ce apar cu ocazia frecventării acestor mari școli prestigioase. Pentru unii comentatori, selecția prealabilă este cel puțin în parte rezultatul strategiilor parentale care-i orientează pe copii către „filierele bune”, adică spre câteva licee care garantează cele mai multe șanse în privința reușitei, prelungindu-și activitatea prin clasele preparatorii pentru marile școli
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
O cheamă Elena. Irineu din Lyon confirmă prin spusele sale incredibila ei frumusețe. Ca adevărat precursor al lui Auguste Comte, Simon o ridică la rangul de divinitate și-i organizează cultul. Pentru aceasta, el dă unele informații despre trecutul ei prestigios și despre talentele ei genealogice. Intermediară a puterii lui Dumnezeu, ea dăduse naștere nici mai mult nici mai puțin decât unor îngeri din care, ulterior, a apărut lumea. Luată apoi ostatică de aceștia, care nu voiau s-o recunoască drept
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de pe urma comerțului cu pește afumat; se mai vorbește și despre niște posibili strămoși evrei portughezi, dar nimic sigur în această privință... Și totuși, în timpul călătoriei sale în Italia, în Germania, în Elveția, el își prezintă blazonul drept carte de vizită prestigioasă. Când moare, cum n-are moștenitor pe linie bărbătească, deplângând și lipsa unui ginere căruia să-i lase pământurile, numele, cunoștințele, el îi transmite lui Pierre Charron blazonul familiei. La Roma, ca să rezumăm, Montaigne se consideră cetățean al Cetății Eterne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ce a stat la baza evaluărilor lor (Zamfir, 1999). Moștenirea lor se concretizează în elaborarea de modele ale dezvoltării sociale caracterizate prin comprehensiune, diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai prestigioase modele ale dezvoltării sociale, dezbătute în istoria centenară a sociologiei românești (1848-1948): dezvoltarea socială ca proces de modernizare, cu câteva variante tipice; dezvoltarea socială ca suport al identității culturale; dezvoltarea socială privită ca sinteză a modernizării și identității culturale. Dezvoltarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Modelul neoiobăgiei - o expresie marxistă a teoriei formelor fără fond. Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, C. Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) s-a legitimat în cultura vremii prin afilierea la tradiția prestigioasă maioresciană a formelor fără fond. Combinând premise teoretice din gândirea critică maioresciană și teoria materialist-istorică, Dobrogeanu-Gherea a evaluat structura agrară a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu larg răsunet
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolul al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Credibilitatea evaluărilor sale a fost sporită de analize statistice efectuate de economiști prestigioși, cum sunt cele întocmite de Nicolas Soutzo, I. Brezoianu, C. Băicoianu. Plecând de la statisticile întocmite de aceștia, Șt. Zeletin prezintă un tablou foarte convingător al schimbărilor structurale produse în societatea românească după liberalizarea comerțului (Adrianopole, 1929): dacă în 1831 nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești de după 1918 - dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, culturală juridică, ale provinciilor noului stat național - și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării; - încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România întregită trăia într-o nouă constelație social-politică a Europei „cu care va trebui să fie solidară”; - spiritul larg
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o abordare radical diferită? Noi nu credem asta. Cea mai mare parte a logicii pachetelor-standard de stabilizare se aplică, de asemenea, Europei de Răsărit.” (Blanchard, et al., 1991, p.1). De altfel, unii dintre acești economiști, ocupanți ai unor catedre prestigioase din marile universități americane, au avut un rol în desfășurarea ulterioară a reformelor. Jeffrey Sachs a fost consilierul guvernului rus în perioada programului de „terapie de șoc” din Rusia, Lawrence Summers a ocupat poziția de secretar al Trezoreriei (echivalentul ministrului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
american depășind bugetele militare ale țărilor din Europa de Vest, Rusiei și Chinei la un loc), competitivitatea economică (în ciuda unei stagnări din perioada 2000-2002, economia americană a rămas liderul inovațiilor și tehnologiilor în lume) și culturală (universitățile americane domină topul celor mai prestigioase universități din lume, filmele produse la Hollywood, show-urile TV americane sunt urmărite în toate colțurile lumii...). În al doilea rând, trebuie remarcat procesul de multiplicare a actorilor atât pe verticală, cât și pe orizontală, statele confruntându-se cu numeroase
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
personale și profesionale d) poți să te distrezi dar și să ai un sentiment de mulțumire interioară e) poți să te simți util/ă și să îți folosești timpul la maximum (evitând să îl pierzi) f) asocierea cu o organizație prestigioasă ajungând să ai contacte cu personalități importante g) poți să fii parte a unei echipe, să îți dezvolți abilități de muncă în echipă, să îți testezi calitațile de leader h) poți să fii/devii mai bun/ă II. Voluntariatul în
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
Confesiuni secretele sexuale l-a costat un mare efort; așa reiese din exclamația cu care-și încheie prima mărturisire (desigur cea mai grea ca înfrângere a inhibiției). De atunci încoace asemenea îndrăzneli literare au devenit din ce în ce mai mult niște rentabile și prestigioase întreprinderi. Cazul lui Gide păstrează încă o aură de probitate, deși mărturisirile lui sunt în fond nu numai niște pledoarii, dar au chiar o alură provocatoare, care dă impresia că nu a trebuit deloc să se constrângă pentru a le
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aproape totdeauna în întrebările pe care și le pune; în orice caz în faptul că și în felul cum și le pune. Pentru moment mă opresc la ceea ce Mazilu numește „prejudecata fanteziei”. Da, așa e; există în favoarea fanteziei o prejudecată prestigioasă și contagioasă. Toată lumea, cu zâmbet transfigurat de beatitudine, se închină fanteziei. Cine se lasă mai greu e fără apel taxat de îngustime a minții, mai de-a dreptul de prostie. Firește, există asemenea proști și (mărginiți care nu văd nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Mai sunt și alte soiuri de blazați, scriitori care „pozează” declarând, spre exemplu, că „nu mai cred în literatură” (după ce au practicat-o cu oarecare noroc material, dar probabil fără sentimentul profund al creației). E mult mai comod și mai prestigios să negi toată literatura, inclusiv pe tine, decât să-ți mărturisești obscura bănuială că nu ai scris nimic rezistent. UN CRITIC SE NAȘTE CA PALLAS ATHENA Vocația critică e o vocație timpurie și un critic talentat se impune de la primele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste de specialitate prestigioase, care promovează paradigma sănătății ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
bază - folosirea unui protocol de studiu, menținerea unui lanț de dovezi, crearea unei baze de date și așa mai departe -, este posibil totuși să nu produceți un studiu exemplar. Dacă ajungeți să stăpâniți tehnicile nu Înseamnă că veți deveni un prestigios om de știință. Pentru a face o analogie, luați În considerare diferența Între un cronicar și un istoric: primul lucrează corect din punct de vedere tehnic, Însă, spre deosebire de al doilea, nu poate oferi noi perspective privind procesele umane sau sociale
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Andrei Popovici, George Stănculescu, Aureliu Ion Popescu, Nicolae Petrescu, Christine A. Galitzi și alții. Între aceștia, un loc predominant Îl ocupă Alexandru Nemoianu, istoric al Romanian-American Heritage Center, din Jackson, Michigan, și editor al revistei Information Bulletin, publicată de această prestigioasă instituție a entității române translatantice. Înainte de a se afirma ca specialist În domeniul investigării trecutului românilor americani, Alexandru Nemoianu a desfășurat o bogată activitate publicistică, el colaborînd la cunoscute reviste și ziare din Statele Unite, Canada și România, dintre care amintim
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
excepționale, unele publicate pentru prima oară și avînd la bază o cercetare de arhivă solidă, cartea este un eveniment editorial important pentru lumea academică internațională interesată de zona culturală românească. Este prima apariție de acest gen, publicată de o editură prestigioasă și În condiții grafice deosebite. În acest sens, publicația marchează o nouă etapă pentru cercetarea românească originală În domeniul studiilor urbane și artelor vizuale. Cu toate acestea, autorii sînt atît de impregnați de curentul cultural prezentat mai sus Încît uită
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a populației bucureștene ce nu-și putea permite vile moderniste se constituie Într-un subiect greu de abordat. O soluție ar fi fost să se renunțe la capitol și să se specifice explicit că studiul se bazează pe arhitectura vizibilă, prestigioasă, publică, și că golul din studiile de specialitate despre arhitectura socială urmează să fie umplut de viitoare cercetări. Autorii observă disproporția dintre cantitatea enormă de studii pe această temă publicate aiurea și gaura neagră din cercetarea românească. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Rubricile se conturează abia în al doilea număr: „Revizuiri literare”, „Traduceri”, „Din galeria maeștrilor dispăruți”, „Cronica socială”, „Critica literară”, „Cronica cinematografică”. Genurile abordate sunt diverse și bine reprezentate: poezie, proză, dramaturgie, publicistică, critică, traduceri și adaptări din literatura străină. Colaboratori prestigioși, precum Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Victor Eftimiu, se alătură unor nume semnificative pentru specificul revistei, ca Elena C. Meissner, de pildă, aflată în conducerea organizației Reuniunea Femeilor Române din Iași, sau altor publiciști entuziaști. Printre realizări se află
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
conferențiar (1961), profesor (1966). Este doctor în matematică (1956), doctor docent în științe (1968), membru corespondent (1993) și apoi membru titular al Academiei Române (2001). De asemenea, este profesor invitat la numeroase universități din lume, membru în comitetul editorial al unor prestigioase publicații și asociații din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii, poeticii, semioticii, din țară și străinătate, printre care Societatea Română de Lingvistică, New York Academy of Sciences, American Mathematical Society, funcționează ca vicepreședinte al Societății Române de Semiotică, vicepreședinte al Asociației Internaționale de
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
bucurat piesele lui I., volumul Sâmbătă la Veritas (1973), care, pe lângă piesa eponimă, mai cuprinde Tango la Nisa și Fără cascadori, fiind distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Reprezentate de-a lungul multor stagiuni, ele au ținut afișul inclusiv la teatre prestigioase din străinătate (de exemplu, Teatrul Național din Weimar). Opțiunea publicului pentru acest tip de teatru a fost determinată de tematica abordată și mai cu seamă de tenta de firesc imprimată întregului, de la nivelul replicilor până la construcție, performanțe ce deveneau concomitent
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
, L’, publicație culturală apărută la Louvain-la-Neuve, în Belgia, între 24 ianuarie și 7 martie 1977. Este editată de scriitorul Mihail Steriade, ca organ de presă al Centrului Cultural Român de pe lângă Universitatea din Louvain-la-Neuve. Revista prelua numele unui prestigios cotidian bucureștean apărut cu un secol în urmă, la 9 mai 1877, cu prilejul proclamării independenței României. Primul număr este dedicat în întregime acestui important eveniment. Al doilea iese de sub teascurile tipografiei la 17 februarie 1977 și este închinat Elenei
INDÉPENDANCE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287543_a_288872]
-
B. Delavrancea) justifică notorietatea în medii academice europene. Lăsase mult în urmă preocupările și aspirațiile literare. În 1867 se reprezentase drama Răzvan-Vodă, în 1871-1872, comedia Orthonerozia, iar în 1873 apăruse volumul Poezie. Editată între 1887 și 1895, „Revista nouă”, publicație prestigioasă a timpului, ar fi trebuit să pună în lumină conjuncția fericită a darurilor lui H. Dar zguduit de moartea, în 1888, a fiicei sale, Iulia, va trăi din ce în ce mai departe de lume, în credința comuniunii spiritiste cu ființa dispărută. Încercarea de
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
în limba franceză din poeți români (în „Nouvelle revue française”, „Esprit”, „L’Autre Europe”, „La Nouvelle alternative”). De altfel, s-a implicat sistematic în ofensiva de difuzare internațională a literaturii autohtone. Capitolele rezervate literaturii române în câteva dicționare și enciclopedii prestigioase îi aparțin (Encyclopédie de la Pléïade, Paris, 1957; Histoire générale des littératures, Paris, 1961; Lexikon der Weltliteratur im 20 Jahrhunderts, Freiburg, 1961), ca și capitolele despre scriitorii și pictorii români incluși în Dictionnaire du surréalisme et de ses environs (Freiburg, 1982
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]