3,388 matches
-
presupuneri. Prima ar fi că framing-ul se referă la modurile diferite de prezentare a exact aceleiași informații. Prin urmare, informația rămâne echivalentă în ciuda cadrajelor diferite, acestei perspective corespunzându-i încadrarea de tip echivalență (equivalence framing). Potrivit celei de-a doua presupuneri, interpretarea informațiilor are loc în funcție de contextul în care sunt încadrate. Anumiți autori (Scheufele și Iyengar, 2011) atrag însă atenția asupra superficialității acestei perspective, argumentând că nu sunt luate în considerare aspectele complexe ale mediilor de comunicare ori procesul de formare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
comunicare, de articulațiile și modalizările pe care le introduce fiecare dintre variabile. Dicționarele de specialitate definesc semioza în dublă ipostază, ca proces și produs, evidențiind natura relațională a fenomenului de semnificare: "1. Semioza este operația care, instaurând o relație de presupunere reciprocă între forma expresiei și cea a conținutului (în terminologia lui L. Hjelmslev) sau între semnificant și semnificat (F. de Saussure) produce semne: în acest sens, orice act de limbaj implică o semioză. Acest termen este sinonim cu cel de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
oxidare și viteza de creștere Metodă gravimetrica are o serie de particularități care o fac atractivă, si anume: este extrem de simplă; nici o instalație sofisticată nu este necesară (doar o balanța analiticăă; este directă; se face o măsurătoare directă,fără nici o presupunere sau aproximație teoretică; este universală; este aplicabilă pentru orice mediu de coroziune (lichid sau gazosă sida informații asupra tuturor formelor (tipurilor) de coroziune. Pentru obținerea unor date utile (pertinente, reproductibile și comparabileă este esențială pregătirea inițială a suprafeței probei prin
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și la Anselm, dar care nu au același sens de vreme ce la Seneca zeul este conceput ca și totalitate cosmologică 73. Se poate spune că Anselm folosește metoda reducerii la absurd în argumentarea sa: el construiește negarea concluziei dorite ca o presupunere iar apoi realizează o contradicție. Contradicția dedusă e că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" nu este de fapt "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". Contradicția derivă dintr-o comparație
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu direct din afirmația că existența necesară este conținută în ideea unei ființe perfecte în mod suprem; și un al doilea care derivă concluzia din premisa că ideea noastră de Dumnezeu reprezintă o ființă care are toate perfecțiunile, împreună cu presupunerea că existența este o perfecțiune. Cel care a răspândit vestea că argumentul din Meditația V ar porni de fapt de la argumentul lui Anselm a fost Leibniz. Argumentul din a cincea meditație a fost cel preferat de gândirea moderna pentru a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pe tot genomul, căutându-se prezența asocierii unuia dintre acestea cu boala investigată. Metoda poartă și numele de Genome Wide Association Approach și prezintă avantajul de a putea folosi puterea studiilor de asociere fără a fi nevoie să se facă presupuneri prealabile cu privire la localizarea sau identitatea genei cauzale. Ea reprezintă o opțiune care poate fi folosită chiar în absența unor date convingătoare cu privire la localizarea sau funcția genei/genelor cauzale. 4.2. CLASIFICAREA STUDIILOR ÎN FUNCȚIE DE LOTUL STUDIAT 4.2.1. Studii de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
tip de implicit, care se obține din punerea în relație a enunțului și a contextului enunțării și care se bazează pe postulatul că legile discursului sînt respectate, se numește subînțeles. Acesta se opune, în general, unui alt tip de implicit, presupunerea, care este înscrisă în enunț. De exemplu, din: Paul nu mai fumează în sala de așteptare. putem deduce presupunerea că înainte fuma. Conținutul implicit se găsește în enunț, dar se sustrage oricărei contestații, ca și cum ar fi de la sine înțeles (vezi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
bazează pe postulatul că legile discursului sînt respectate, se numește subînțeles. Acesta se opune, în general, unui alt tip de implicit, presupunerea, care este înscrisă în enunț. De exemplu, din: Paul nu mai fumează în sala de așteptare. putem deduce presupunerea că înainte fuma. Conținutul implicit se găsește în enunț, dar se sustrage oricărei contestații, ca și cum ar fi de la sine înțeles (vezi cap. 15). Cele trei dimensiuni ale comunicării verbale Principiul de "cooperare" nu este decît un mod de a exprima
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
evaluări condiționează într-un mod decisiv interpretarea textului, dar fără să fie obiectul unei aserțiuni explicite: nu se spune că "proiectul lui T. Waigel este o scamatorie", dar respectiva propoziție este prezentată ca de la sine înțeleasă. Intrăm aici în domeniul presupunerilor unui enunț, adică a propozițiilor implicite pe care acesta le consideră ca dobîndite și pe care se sprijină. Presupunerile se opun afirmațiilor, adică propozițiilor care sînt asertate în mod explicit în text. În enunțul: Secretul bucuriei lor de a trăi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că "proiectul lui T. Waigel este o scamatorie", dar respectiva propoziție este prezentată ca de la sine înțeleasă. Intrăm aici în domeniul presupunerilor unui enunț, adică a propozițiilor implicite pe care acesta le consideră ca dobîndite și pe care se sprijină. Presupunerile se opun afirmațiilor, adică propozițiilor care sînt asertate în mod explicit în text. În enunțul: Secretul bucuriei lor de a trăi este prevederea. două propoziții sînt presupuse: "se bucură de viață" și "bucuria lor de a trăi are un secret
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de a trăi are un secret" și una afirmată: "prevederea este secretul bucuriei lor de a trăi". Or, dacă am nega acest enunț: Secretul bucuriei lor de a trăi nu este prevederea lor afirmația ar fi negată, nu însă și presupunerile. Respingînd enunțul ca atare, am păstra presupunerile sale. Astfel, enunțiatorul articolului "Războiul aurului" se întreabă care sînt cauzele ("care este cauza acestei polemici extravagante?"), dar nu care este temeiului propoziției " Această dezbatere este o polemică extravagantă". Observăm că prin manipularea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
una afirmată: "prevederea este secretul bucuriei lor de a trăi". Or, dacă am nega acest enunț: Secretul bucuriei lor de a trăi nu este prevederea lor afirmația ar fi negată, nu însă și presupunerile. Respingînd enunțul ca atare, am păstra presupunerile sale. Astfel, enunțiatorul articolului "Războiul aurului" se întreabă care sînt cauzele ("care este cauza acestei polemici extravagante?"), dar nu care este temeiului propoziției " Această dezbatere este o polemică extravagantă". Observăm că prin manipularea presupunerilor putem orienta discursul într-un mod
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Respingînd enunțul ca atare, am păstra presupunerile sale. Astfel, enunțiatorul articolului "Războiul aurului" se întreabă care sînt cauzele ("care este cauza acestei polemici extravagante?"), dar nu care este temeiului propoziției " Această dezbatere este o polemică extravagantă". Observăm că prin manipularea presupunerilor putem orienta discursul într-un mod foarte eficient. Alegerea anaforei infidele Alegerea anaforei lexicale infidele nu reprezintă însă numai un mod de a exprima niște judecăți de valoare. În general, enunțiatorul alege anafore lexicale care sînt în armonie cu conținutul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
producătoare de ghiduri este pusă în scenă și nu enunțiatorul; - pronumele "on", în măsura în care nu ține cont de distanța enunțiator/co-enunțiator (vezi cap. 11), întărește conivența cu cititorul, permite ca enunțiatorul călător să nu se separe de publicul său de călători. Presupunerea că enunțiatorul și co-enunțiatorul aparțin aceleiași comunități este, de altfel, una din caracteristicile scenografiei acestui ghid; - în acest micro-context, utilizarea lui "on" permite stabilirea și exploatarea unei diferențe între "on" și "noi, ceilalți francofoni", plasat la sfîrșitul frazei: enunțiatorul se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de care dispune. În viziunea sa, numai boala este acceptată ca devianță legitimă, întrucât individul este scutit de rolurile și responsabilitățile pe care trebuie să le îndeplinească în viața socială. Lui Talcott Parsons îi aparține concepția structural-funcționalistă ce pleacă de la presupunerea fundamentală că societatea este bazată pe o ordine normativă, unanim acceptată, datorită consensului valoric stabilit între toți membri societății. Astfel, omul este un individ conformist, suprasocializat, dominat de structuri care se supune atât presiunilor externe ale mecanismelor instituționalizate, cât și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
putere de partea reprezentanților sistemului medical care vor decide care informații merită a fi prezentate și care trebuie evitate. Este tot o atitudine paternalistă menită să protejeze pacientul de o suferință inutilă, și care îi limitează autonomia, bazându se pe presupunerea că medicul știe mai bine decât pacientul care este interesul maxim al acestuia din urmă. De aceea, în unele țări s a adoptat „standardul pacientului”, care se justifică în baza faptului că oamenii pot lua decizii motivate de valori care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
și metafizice, care se apropie sensibil de doctrina creștină. Care este explicația teologică a unor astfel de coincidențe, distanțate cu veacuri și venind dintr-o lume atât de streină totuși spiritului creștin ? Scriitorii bisericești ne dau două explicații. Una e presupunerea că filosofii Eladei, care s-au ridicat până la ideca monoteistă, au fost influențați de doctrina Vechiului Testament. Ea e formulată mai ales de Justin Martirul, de Clement Alexandrinul, de Origen și de Fericitul Augustin, care crede că Platon a luat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
familii de moșieri din județul Arad. Cum asta nu s-a întâmplat, s-a declanșat imediat schimbul spontan de populație. La rubrica "anunțuri" și-au făcut apariția schimburile de locuință, anunțurile pentru închirieri de balcoane și locuințe, aflate (după toate presupunerile) pe traseul trupelor care urmau să intre în localitate. În memoriile sale intitulate Lélekvesztő (Bărcuța, 1941), Kacsó Sánor, la vremea aceea redactor la Brassói Lapok (Foi Brașovene), descrie momentul. Astfel, primul semn concret după modificarea frontierei - dincolo de metamorfozarea atmosferei generale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Ce-ar fi dacă ni s-ar cere înapoi împrumuturile de credință în transcendență care ni s-au acordat încă de pe vremea lui Platon și Augustin în ceea ce privește forma semnificantă? Ce-ar fi dacă ar trebui să facem explicită și concretă presupunerea că orice formă serioasă de artă și literatură este un opus metaphysicum, și nu numai muzica, cea căreia Nietzsche îi aplică termenul?"" (apud V.N.). În fiecare există chemarea transcendenței, a acelui ceva mai înalt esențial pentru natura umană, o sete
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în lumea de azi, una lipsită de Dumnezeu. "Izbăvirea de raționalism și intelectualismul științei este premisa fundamentală a vieții în comuniune cu dumnezeirea" (M.W.). Se vorbește despre știință fără presupoziții. Este o abordare cu totul relativă și pleacă de la presupunerea că orice activitate științifică respectă regulile logicii și metodologiei, care constituie temeiurile generale ale orientării noastre în lume. În ceea ce privește întrebarea noastră, condițiile prealabile de mai sus sînt cele mai puțin problematice. Se presupune de asemenea că rezultatul activității științifice este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
legitimității de către un anumit regim; atunci există condiții capabile să declanșeze intervenția militară. Mobilizarea claselor inferioare este un aspect cultivat de diferiți savanți care s-au ocupat de America Latină. Nun [1968] este unul din autorii care formulează problema, plecând de la presupunerea existenței unei coincidențe între interesele militare și cele ale unor sectoare ale claselor medii, date fiind originile sociale ale primilor și slăbiciunea claselor mijlocii (latino-americane). Astfel, savantul argentinian a inventat termenul "lovitura de stat a claselor medii", chiar pentru a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane ample și viguroase. e) Al cincilea factor este o ruptură revoluționară cu trecutul. Moore o interpretează "pozitiv", considerând fenomenul indispensabil democratizării (de exemplu "revoluțiile" engleze, americane și franceze). Analizând
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de democrație sunt: a) revalorificarea participării directe la dezbaterea politică, cel puțin în cadrul limitat al localismului; b) reconsiderarea temei dezbătute (în scopul elaborării unei soluții nu se poate rămâne pe pozițiile inițiale); c) eliminarea (echivocă, inclusiv în plan empiric) a presupunerii că poziția unui actor e definitivă și nu se modifică pe parcursul procesului decizional. Pornind de la aceste premize se poate defini o democrație "deliberativă" - un regim democratic în care există spații de discuție participativă și publică a problemelor politice, iar deciziile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ale poetului american. Despre recenziile lui Edgar Poe, ori despre "Marginalia" aceluiași autor, nu ne putem pronunța, deși, prin 1908, o ediție completă, în 10 volume a operei lui Poe, există deja în librarii 9. Romulus Vulpescu 10 face o presupunere, pe care suntem tentați să o împărtășim, anume, ca Ion Barbu cunoaște cel putin o parte din aceste textele ce dau contur mai precis speculațiilor lui asupra artei și asupra naturii fundamentale a existenței și a lumii ce o cuprinde
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în această unicitate, ele nu au deocamdată vreo valoare practică pentru omenire. Mi se pare, ca țintind la acest din urmă efect și, prin el, la consecințele - concluziile - sugestiile - speculațiile - sau, din lipsă de altceva mai bun, pur și simplu, presupunerile ce rezultă din asta - este nevoie de un fel de girație mentală [s.n.]. Atât de rapidă trebuie să fie mișcare de revoluție a lucrurilor în jurul punctului central din care privim, încât detaliile precise se vor estompa complet, iar obiectele cele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]