3,972 matches
-
phi deasupra GD. Dacă numărul este întotdeauna fuzionat cu genul în română și în alte limbi similare, ajungem la concluzia că și atunci când este inserat deasupra Det, el este fuzionat cu genul și va avea aceleași proprietăți selecționale. Ceea ce este problematic este faptul că această proprietate selecțională trebuie să fie sensibilă la clasele nominale ale conjuncților - cu alte cuvinte, o trăsătură cum este [clasa nominală], care este o proprietate lexicală, trebuie să fie capabilă să avanseze la nivelul GD. Trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tlaa apaya motogo (tswana, apud Creissels 2004a) 'Lorato va fierbe terciul' Lorato o tlaa apeela bana motogo (tswana, apud Creissels 2004a) 'Lorato va fierbe terciul pentru copii'. Autorul citat observă că în limbile în care folosirea noțiunii de subiect este problematică, antipasivul este un fenomen care permite unui verb tranzitiv să fie construit intranzitiv, cu un subiect care corespunde agentivului din structura tranzitivă, iar aplicativul înseamnă introducerea unui termen nuclear nou, permițând verbului intranzitiv să fie construit tranzitiv, cu un agentiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
total inadecvate pentru limbile cu structură ergativă. Și Deal (2007) formulează observația că ergativul, cazul special al subiectului tranzitiv, ridică probleme nu numai pentru teoria Cazului, ci și pentru subiect și pentru tranzitivitate. Franchetto (2007) face o sinteză asupra aspectelor problematice determinate de studierea mai profundă a limbilor ergative: reconsiderarea teoriei Cazului (ergativul este compatibil cu flexiunea nonfinită), a naturii trăsăturilor categoriilor funcționale, a naturii Lexiconului, a arhitecturii reprezentărilor sintactice, reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
problemele de acuratețe, aceste date sunt de o validitate îndoielnică: oare măsoară ele cu adevărat neliniștea dintr-o societate? Chiar dacă acceptăm că demonstrațiile, revoltele, atacurile armate, decesele ca urmare a violenței domestice și sancțiunile guvernamentale pot fi cuantificate precis, rămâne problematic dacă putem presupune că aceste categorii reprezintă adevăratul nivel al tulburărilor dintr-o societate. Nemulțumirile ar putea să nu se arate dacă nu există o scânteie care să le scoată la lumină. Un aspect și mai important este că indicatorii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
împiedică circulația dinspre coastă către interiorul continentului folosindu-se transportul animal. "Singur obstacolul transportului a fost suficient să amâne timp de secole orice fel de dezvoltare economică apreciabilă în Africa tropicală"45. Comparatiștii nu și-au pus încă această întrebare problematică: În ce măsură se poate explica nivelul scăzut de dezvoltare din cea mai mare parte a Africii și din unele țări asiatice prin mediul lor tropical? O astfel de întrebare este complet absentă chiar și din cele mai recente cărți despre Africa
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
grosolan, atunci când reușeam, cu eforturi inimaginabile, să ofer limbii și literaturii În care m-am născut, eu și antecesorii mei pe linie masculină, mostre de proză cu adevărat modernă sau Înnoitoare, cum vreți, lărgind binișor aria tematică și mai ales problematică a romanului românesc, nu pot fi explicate și cu atât mai puțin Înțelese cu argumente raționale sau conjuncturale. Numai apelul la o anume iraționalitate care mă submerge - acea forță asemănătoare forțelor naturii „oarbe”, cele care distrug și edifică deopotrivă, dincolo de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vieții sale, ci numai de un principiu al termodinamicii, principiul entropiei, descoperit în 1865 de fizicianul german Rudolf Clausius. Nu știa însă de "lumea lui Minkowski" cu patru dimensiuni, în care spațiul nu se poate separa de timp, încât este problematic dacă a avut năzuința cunoașterii "în simultaneitate". Theodor Codreanu pune prea mare preț pe însemnările fiziografice ale lui Eminescu, note de curs sau de lecturi, foarte rar reflexii filosofice personale. Trimiterile la diverse manuscrise fără indicații asupra contextului derutează. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar Theodor Codreanu stabilește toate conexiunile între fapte, le perspectivează în timp până în anii din urmă, când detractările poetului au recidivat în forme la fel de oculte și contondente. Nu spun că teza d-lui Codreanu este convingătoare, dar, desigur, este incitantă, problematică și credibilă. Prea sunt multe elemente concordante ce s-au cumulat în sprijinul ei! Cea mai mare parte a travaliului ziaristic eminescian a fost de opoziție, întrucât a coincis cu lunga guvernare liberală, pe care a combătut-o statornic și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
polemică. Așa se întâmplă și cu Eseu despre Cezar Ivănescu (Ed. Macarie, Târgoviște, 1998), despre care aș putea spune rimând, à la Cornel Regman: Un poet insolit și criticul său iscusit. După obicei, criticul dezvoltă un cadru teoretic, ca fond problematic, aparent divagant, dar absolut necesar pentru demonstrație. Acest fapt se produce în prima parte a capitolului Cezar Ivănescu și "teroarea istoriei". În cronica de față mă voi referi la acest eșafodaj contextual, foarte incitant și adecvat profilului "cronicii" din rubrica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
numește forma închisă a aforismului de tip francez și forma deschisă a aforismului de tip german. Forma închisă a aforismului apare ca o cugetare sintetică cu caracter definitiv. Forma deschisă a aforismului apare însă doar ca o schiță a unei problematici, ca o comunicare ce invită spre noi asocieri, deliberări, nuanțări, interpretări, reluări și cristalizări ale gândului. Distincția cu care operează Kurt Besser este importantă și revelatoare. Ea poate fi verificată, în cazul francezilor, prin apelul la textele apoftegmatice "închise" lăsate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideal exprimat, negreșit, de Eminescu fost membru activ al fostei Societăți "Carpații". În pofida comunicativității și "transparenței" caragialiene, opera sa "este, în realitate, una din marile enigme ale culturii românești și europene". E, continuă Theodor Codreanu, o complexitate nu mai puțin problematică decât aceea a lui Eminescu, care vine "din arhetipologia perceptivă a omului Caragiale". Când i-a spus lui Slavici că "natura nu lucrează după tipare, ci-l toarnă pe fiecare după calapod deosebit", el avea în vedere varietatea infinită sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o dualitate interpretativă, elogiind "splendoarea ușurătății". Pensând gospodărește coincidențe, Theodor Codreanu rămâne ferm: deplânge antimetafizica postmodernismului (privat de sacru) și e convins că scrierile lui Kundera ating "ethosul transmodernității" (vezi De ce Kundera nu e postmodernist). Cercetând zelos un copleșitor evantai problematic și având nevoie de un lector avizat, cartea lui Theodor Codreanu propune ipoteze îndrăznețe și conexiuni îmbietoare. Suspectat (de voci cârcotașe) că patinează, enunțiativ, la suprafața problemelor, că dezvoltă luxuriant un enciclopedism vagant, criticul de la Huși este, înainte de orice, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Th. Codreanu s-a prefigurat, aproape cu exactitate, în acei ani de stufoasă existență care fac obiectul cugetărilor din primele două volume ale lucrării în discuție. Căci substanța Numerelor în labirint este alcătuită de judecata, la rece, a unei întregi problematici a vremii și-a tuturor vremurilor: rostul individului pe pământ, sensul existenței mundane, viața, moartea, arta, datoria și onoarea, munca, politica, nădejdea și speranța, disperarea, adevărul, minciuna și, bineînțeles, literatura, poezia, proza, teatrul, eseul, critica, axiologia, și iarăși morala,religia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anunțat, seria Numerelor în labirint oferă piste de călătorie inițiatică distincte și diversifică pe neașteptate perspectiva. În plan diacronic, există un fir al Ariadnei numărul, din care se ramifică, pe orizontală, câte o "nacelă" în care pot fi aglutinate "variațiuni" problematice: impresii, comentarii, frânturi biografice, aforisme, reflecții, analize, paradoxuri, interpretări, cugetări, poeme într-un vers etc. "Numărul devine un popas în labirint", cum scrie autorul, o modalitate de a identifica în succesiune o însemnare: "1138. Aceste note pot fi jurnalul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rezistenți-dizidenți. Ambele, și numai asociate, sunt în măsură să lămurească înțelesul titlului, A doua schimbare la față; în același timp, continuitatea, dar și distanțarea față de Cioran, cel din Schimbarea la față a României. Problemele, deși asemănătoare, nu sunt coincidente ca problematică ori ca secționare în timp a evenimentelor. Cititorul constată și o deplasare oportună de accent pe portativul aceleiași discipline, filosofia culturii, de la punerea în ecuații ingenioase a categoriilor stilului, de natură spațio-paideumică (Frobenius-Spengler-Blaga) la interogarea fondului etnic autohton ca organism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
carpatiști măsluirile lui Titu Maiorescu în propriu-i jurnal, cabala francmasonică etc. Cartea lui Theodor Codreanu, rod al strădaniilor exploratorii întinse pe câteva decenii se citește pasional, ca un veritabil roman polițist; dar dincolo de spectaculos, de fidelitatea față de o zonă problematică, probată de-o viață, subliniem temeinicia documentării. Chiar dacă privim cu rezervă precizarea autorului că am avea de-a face cu o "sinteză finală". Aventura continuă... [...] "Bucovina literară", nr. 1-2, februarie 2012 Ion BELDEANU Tragedia lui Eminescu văzută de Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atenție sporită s-a acordat dezvoltării aparatului Serviciului Secret la nivel teritorial, prin înființarea de Centre Contrainformative cu raza de acțiune la nivelul fiecărei provincii istorice. Misiunea acestora era aceea de a monitoriza evoluția situației din zonă, în special a problematicilor subversive și a identifica cauzele favorizante, precum și de a fi în stare să întocmească studii privind măsurile contrainformative necesare. Un alt racord important al Centrelor a fost colaborarea cu structurile de Poliție, Siguranță și Jandarmerie locale/zonale, în vederea unor acțiuni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cea muncitorească, proliferarea sectelor religioase, starea de spirit a minorităților, care trebuiau cunoscute, studiate și valorificate. Informațiile furnizate de personalul acoperit aflat pe teren erau centralizate și analizate la D.G.P.S.S., care trebuia să avizeze la declanșarea cercetărilor în cazuri sau problematici. Excepție de la această regulă au făcut datele cu exploatarea imediată - cazuri de spionaj, terorism, crime contra siguranței statului - care trebuiau soluționate imediat de către organele locale sau regionale. Normele au abordat și profilul funcționarului/ofițerului de informații, care trebuia să dovedească
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
colonelului Coltofeanu, însă acesta din urmă a primit ordin să rămână patru luni pentru predarea-primirea structurii. Împreună cu șeful Centrului a fost schimbat și șeful Subcentrului nr. 9, locotenent-colonel Aurel Corcan, cu căpitanul Gheorghe Duțescu din Batalionul 13 Vânători Munte. Extinderea problematicilor informative a creat cadrul înființării altor structuri pentru culegerea de date: Centrul de Informații „D” (Constanța), cu Subcentrele nr. 17 Giurgiu și nr. 21 Galați, respectiv Centrul de Informații „E” (Arad), sub conducerea locotenent-colonelului Eftimie Căpușe. Acesta a coordonat activitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
grave sau asupra cărora nu existau suficiente dovezi. În noile condiții politice interne și, mai ales, în urma reducerilor drastice de personal, conducerea D.G.P. a elaborat și distribuit Ordinul Circular nr. 9000/4 iunie 1945, care s-a axat pe trei problematici de bază ale activității: informativă, preventivă și represivă. În noul context, Poliția a devenit „un element al forței publice, menit să asigure ordinea publică și siguranța Statului”. La rândul ei, Poliția de Siguranță avea misiunea principală de a informa, respectiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în ultimele 24 ore. Datele care conduceau la descoperiri de organizații ilegale se exploatau „pe bază de discretă investigație, supraveghere și filaj”, în vederea identificării membrilor și a aprofundării cercetărilor ulterioare. La data respectivă, D.P.S. a avut în preocupare mai multe problematici, după cum urmează: 1. Acțiunea legionaro-hitleristă, reprezentată de „echipe teroriste”, formate din legionari aflați în Germania și care „pe orice cale și cu orice risc” încercau să revină în România. Zonele pretabile și în care au fost identificate asemenea elemente erau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de studii internaționale are ca obiective: a) organizarea de dezbateri și conferințe pe teme de drept internațional și relații internaționale, de interes deosebit; ... b) elaborarea de studi, analize și lucrări relative la securitatea și cooperarea europeană și pe plan subregional, problematică păcii și securității la nivel global, dezarmarea și controlul armamentelor, prevenirea și aplanarea conflictelor, fenomenele și tendințele politicii mondiale, procesele de integrare economică, politică și militară ce au loc în diferite continente și regiuni ale lumii, probleme actuale ale politicii
HOTĂRÎRE nr. 631 din 9 septembrie 1991 privind înfiinţarea Institutului român de studii internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107990_a_109319]
-
tineretului și dezvoltării activității sportive. Articolul 2 În realizarea obiectivelor sale, Ministerul Tineretului și Sportului are următoarele atribuții: A. Departamentul Tineretului a) Realizează cercetări și studii orientate către cunoașterea și rezolvarea problemelor tineretului și prezintă Guvernului și Parlamentului concluzii asupra problematicii din acest domeniu; ... b) Inițiază proiecte de acte normative pentru cadrul legislativ specific preocupărilor, aspirațiilor și necesităților tinerilor; ... c) Emite, în condițiile legii, ordine și instrucțiuni cu privire la folosirea mijloacelor materiale și financiare din activitatea pentru tineret; ... d) Stimulează înființarea și
HOTĂRÎRE nr. 994 din 3 septembrie 1990 privind organizarea şi functionarea Ministerului Tineretului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107280_a_108609]
-
de aprofundare profesională etc. Structura activităților: ------------------------ Module-nucleu, unitare (40 de ore) Acestea urmăresc actualizarea (aducerea la zi) cunoștințelor în domeniul respectiv, aspectele metodologice, abordări interdisciplinare sau transdisciplinare, standarde ridicate în anumite domenii ale activității. Ele sunt axate, îndeosebi, pe următoarea problematică: * managementul activității școlare la nivelul comisiei/colectivului de catedră, al unității de învățământ, cercului pedagogic sau al județului, după caz; * managementul activității în domeniul resurselor umane și financiar-administrative; * politică educațională și legislația învățământului; * demersul specific proiectării activității instructiv-educative la diferite
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
administrației publice locale, a instituțiilor economice, sociale și culturale, de realizarea unei autonomii locale corespunzătoare principiilor din Carta europeană a autonomiei locale. Descentralizarea este o dimensiune a reformei administrației publice, urmărind conștientizarea și implicarea crescândă a colectivităților locale în gestiunea problematicii regionale și locale. În viziunea Guvernului României ea semnifică transferul treptat de competențe dinspre stat înspre colectivitățile locale, alese prin sufragiul liber, universal și direct în cadrul alegerilor locale. Acest transfer presupune implicit o participare responsabilă la dezvoltarea zonei respective din partea
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]