2,781 matches
-
a responsabilității față de opinia publică impune jurnalistului acribie și profesionalism, atât în planul informațiilor cât și în planul expresiei. Intrat în focul polemicilor, Eminescu nu evită însă nici formulările de o violență accentuată, astfel încât "locvacitatea nestrunită, virulența polemică, îndrăznelile lexicale profane, imagistica provocatoare se află etalate emfatic în publicistica sa"235. Dacă pentru mulți dintre reprezentanții pașoptiști gazetăria reprezenta o activitate conjuncturală, subordonată unui pragmatism imediat, pentru Eminescu ea devine o profesie, o responsabilitate, în demersul de educare a opiniei publice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?"369. Turnurile de frază, inversiunile, construcțiile sintactice prin acumulare, timpurile verbale contribuie la conturarea unei atmosfere de sacralitate care amintește de stilul religios: "Uneori, notează Monica Spiridon, firele toarse din caierul profan și din acela sacralizant sunt întrepătrunse dibaci într-o urzeală armonioasă, unde modelele pamfletului politic și cele ale predicii se sudează indestructibil, în textura unei discursivități de o "impuritate" pe cât de inedită, pe atât de eficace"370. Bazându-se pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
monastice din Franța de Nord în care munca era consacrată copierii manuscriselor, este pusă la punct o scriere minunată, clară și lizibilă, care este strămoșul caracterelor noastre de tipar: minuscula carolină; astfel au fost salvate toate textele antice, sacre și profane, cele care mai puteau fi salvate. În același timp se lucrează la renașterea limbii latine, a cărei decadență, periculoasă pentru unitatea creștină ca și pentru unitatea politică, este oprită prin repunerea la loc de cinste a legilor gramaticii și ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
castelului, pe partea cu grădinile, este într-o aranjare în întregime clasică, cu cele trei etaje ale sale, cu ferestrele încadrate de pilaștri, cu acoperișurile în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor și în multe dintre elementele decorației interioarelor sau grădinilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și a valorilor profane care au curs în societatea mare. în orice caz, vocile credinței/credințelor se manifestă ca elemente dintr o diversitate pe care nu intenționează să o anuleze. Desigur, în țările majoritar creștine din Europa Centrală și de Est, religia continuă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și a politicului, ambele recunoscute în specificitatea lor, dar totodată în raportul lor vertical. Destinul Europei se va modela, potrivit lui Pierre Manent, sub semnul problemei teologico politice. Printr-un paradox structural, doctrina creștină recunoaște oamenilor dreptul de a gestiona domeniul profan, de a-și alege forma de guvernămînt și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de o amploare inedită, o eliberare sau o emancipare a vieții profane tot atît de inedită.1 între sfera politicului și a cunoașterii naturale, pe de o parte, și Biserică, pe de alta, va exista mereu o tensiune. în premodernitate, politicul, ca și cunoașterea au în mod firesc un cadru creștin, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lucru, cînd ne odihnim sau călătorim, nu mai avem ideea că ceea ce facem ar putea avea o vibrație simbolică, ar putea fi calificat religios, ar participa cumva la raportul nostru cu realitatea ultimă. Nu mai sînt pentru noi nici măcar fapte profane, ci doar fapte curente. Curgerea lor abia dacă mai e marcată/întreruptă de momentele riturilor de trecere sau ale marilor sărbători, și acestea se susține în bună parte pe drept din ce în ce mai convențional sau mai comercial celebrate. Spre îngrijorarea multora, creștinismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
limita doctrinei profesate de Biserică și au rafinat-o astfel, alții au trecut dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios general împărtășit, care orienta și aspectele profane ale vieții, și atitudinea față de spectacolul lumii. Puteau risca o interpretare personală, îndrăzneață, novatoare a mesajului creștin și a sensului pe care el îl dă existenței umane. Dar interpretarea lor avea totuși loc pe fondul unei culturi religioase bine instalate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
analizată în prima parte a lucrării noastre și urmărită până în consecințele ei actuale. Ortodoxia ecumenică, cu o lărgime de vedere unică, a știut să asimileze în corpul ei toată lamura culturii antice și, consecventă în această atitudine, e față de cultura profană selectivă, iar nu exclusivă. E de prisos să adăugăm că ortodoxia românească de-a lungul vieții sale istorice a observat fără modificare atitudinea ecumenică. Abia spre sfârșitul veacului XIX începe să se agite și la noi un conflict între religie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu lucrează asupra făpturii sale. Sub semnul acestei înalte și imense înțelegeri, lamura filosofiei. a științei și a poesici antice a fost asimilată în corpul culturii ortodoxe. A fost afirmat cu tărie și curentul contrar, de negație totală a culturii profane, din grija superbă de a nu primejdui puritatea credinței. Apologeții în unanimitate denunță lamentabila contradicție și incoerentă a filosofilor păgâni; iar rigorismul lui Tertulian exclude atât spectacolele de artă cât și filosofia, considerată ca mama ereziilor, însuși Augustin. a cărui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adică cea ortodoxă ) o nouă culoare și un nou sens”(Friedrich. Ueberwegs: Grundriss der Geschichte der Philosophie, vol. Die patristische und scolastische Zeit, pag. 1.). CONFLICTELE Ideea revelației naturale, precum am văzut, explică și justifică împrumuturile din cultura păgână sau profană, folosite în subordinea creștinismului. Dar, bineînțeles, nu toate producțiile acestei culturi sunt expresii ale revelației naturale. Dacă avem în vedere gravele contradicții ale filosofilor și feluritele concepții ce vor să reprezinte adevărul anulându-se una pe alta și dacă le-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
parțialului relevat năzuie convergent spre integralul revelat. Insuflând în multe feluri și în multe chipuri pe om, Dumnezeu, care e adevăr absolut, nu induce pe nimeni în eroare. Astfel justificate prin ideea de revelație naturală, împrumuturile din cultura păgână sau profană sunt supuse criteriului suprem al revelației supranaturale. Ele sunt bune în măsura în care înfățișează afinități cu doctrina creștină sau cel puțin în măsura în care nu contrazic prin nimic această doctrină. Când îndeplinesc asemenea condiții, ele sunt asimilabile în corpul culturii creștine. De pildă, cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
singur termen și ceea ce se găsește folositor în cărțile păgânilor și ceea ce e mântuitor în Scriptură”(Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t.I, pag. 535) Potrivit acestei largi concepții, care dă joc liber elementelor asimilabile. Rhaban Maurus consideră toate științele profane ca fiind folositoare studiului Scripturii și vieții creștine. „Gramatica, zice el. conține o parte, care e metrica, indispensabilă pentru înțelegerea Psaltirii; dialectica ne învață regulile de legătură a adevărurilor și îngăduie să știm ceea ce se poate deduce corect din adevărurile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale Scripturii, care rămân închise neștiutorilor; geometria ale cărei proporții au fost urmate la construirea tabernacolului și a templului ne va ajuta să pătrundem sensul spiritual; astronomia. În sfârșit, e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care aceste discipline slujesc la lămurirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adevărului creștin ne-o dă Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, face apel la științele naturale, la cosmologie, la antropologie și folosește în întregime zoologia aristotelică. Celebrul tratat al lui Nemesius. Despre natura omului, e o sinteză a întregii științe profane în legătură cu tema De la Aristotel împrumută clementele psihologice, iar Platon îl influențează în așa măsură încât ideea de preexistentă a sufletului și de eternitate a lumii trece și la Nemesius. Înlăturând aceste grave erori, loan Damaschin folosește aproape cuvânt cu cuvânt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumii trece și la Nemesius. Înlăturând aceste grave erori, loan Damaschin folosește aproape cuvânt cu cuvânt în Dogmatica sa pe Nemesius. De altfel, capitolele cosmologice și antropologice din Dogmatica sa, construite, firește, în sistemul doctrinei ortodoxe, utilizează toate dalele științelor profane ale timpului, de la psihologie și medicină până la geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre Rugăciunea lui Iisus. Cunoscuta metodă isihastă a acestei Rugăciuni poartă numele de „metodă științifică”, pentru că se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Philosophie, t. I, pag. 294-5) și un autor isihast din v. XIII-XIV ca Nichifor Monahul. Referiri la principii de psihologie aristotelică se găsesc în isihasm până în v. XVIII la un teolog ca Nicodim Haghioritul, colecționarul și editorul Filocaliei. Totuși științele profane nu participă la teologia ortodoxă decât ca auxiliare și sunt folosite pe planul omenesc al teologiei naturale în sprijinul celei supranaturale, pe care nu o afectează cu nimic. Cine citește bunăoară Filocalia, această comoară a spiritualității ortodoxe, cu analiza sufletului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de adâncul spiritual cu care erau legate împreună puterile omului și prin care se simțeau lăuntric întărite, nu e numai eliberarea puterilor omenești, dar și superficializarca vieții omenești, din adâncime la periferie, e trecerea de la cultura religioasă medievală la cultura profană întrucât centrul de gravitate trece din adâncimea lui Dumnezeu în creativismul pur omenesc(Nikolai Berdiaev: Der Sinn der Geschichle. pag. 183). Dacă izvorul și idealul culturii creștine e Dumnezeu, secularizarea ci înseamnă că omul îi devine singur izvor și ideal
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
posibilitatea întrezărită a fericirii acesteia. Arta e o suspensie între pământ și cer. Ea nu poate crea certitudini, ci numai sugestia certitudinilor, pe care singură credința religioasă e în stare să ni le dea. Aici trebuie căutată deosebirea dintre arta profană și arta religioasă. E incontestabil că arta profană creează un climat de superioară euforie. Acest climat însă, cu fulgerele lui, ce fac spărturi în norii văzduhului, e o nebuloasă de idealități posibile. Arta religioasă suie în nemărginitele clarități deschise de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
suspensie între pământ și cer. Ea nu poate crea certitudini, ci numai sugestia certitudinilor, pe care singură credința religioasă e în stare să ni le dea. Aici trebuie căutată deosebirea dintre arta profană și arta religioasă. E incontestabil că arta profană creează un climat de superioară euforie. Acest climat însă, cu fulgerele lui, ce fac spărturi în norii văzduhului, e o nebuloasă de idealități posibile. Arta religioasă suie în nemărginitele clarități deschise de certitudinile credinței. E de ajuns ca ea să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o nebuloasă de idealități posibile. Arta religioasă suie în nemărginitele clarități deschise de certitudinile credinței. E de ajuns ca ea să îmbrățișeze un obiect religios, pentru a-și asigura o perspectivă transcendentă incomparabil mai adâncă și mai luminoasă decât arta profană. Dacă știu că lisus Hristos a trăit în trup, a murit și a înviat în trup, s-a înălțat la cer și șade de-a dreapta Tatălui în trup spiritualizat și îndumnezeit, perspectiva artei mele se deschide din istorie în eternitate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ceresc, uitare ce pe izolează în vremelnicie și în nimicnicie. Arta religioasă e amintirea sensibilă a acestui adevăr de credință. Dacă saltul dincolo de această lume e propriu fiecărei arte, cea religioasă nu evadează în vagul unei idealități posibile ca arta profană, ci în cerul populat cu formele pure ale existențelor îndumnezeite. Ea are într-adevăr un caracter sofianic de vreme ce, prin chipurile modelate concret, ne actualizează bucuria regăsirii în rădăcinile lor transcendente, în arhetipurile cerești. Scriind tratatele sale despre Cultul sfintelor icoane
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care poți descifra marile linii și recunoaște imaginea și schița stărilor mistice”. Aceeași apropiere o face în prețioasele sale studii de psihologie mistică Joseph Marechal. Scriitorii aceștia însă recurg la analogia fenomenului artistic pentru a explica cu ajutorul lui pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puntea de legătură între cele două ordine de fenomene, prin care Bremond își justifică metoda mistică aplicată la poesie? Această punte o constituie aceleași note comune, pe care le-au găsit deopotrivă în psihologia mistică și în cea artistică autori profani ca Henri Delacroix și James H. Leuba. Dar această asemănare sau aceste note comune, observă cu prudență Bremond, nu privesc decât „resorturile sau mecanismul complicat, al vieții psihologice. Fie că e pus în mișcare de o putere naturală, fie de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]