2,819 matches
-
mai confortabil decât în rigiditate; că abilitatea de a înfrunta noul într-un mod adecvat este mai importantă decât cea care îi oferea repetitiv vechiul, tradiționalul. După Rogers, încă din anii ’60, acesta reprezenta un nou scop pentru educație. Că profeția sa s-a adeverit este astăzi indubitabil; profeția a fost chiar depășită și, în mod fatal, autorul ei a intrat în desuetudine încă de la sfârșitul secolului trecut. 8.3. Critica educației clasicetc "8.3. Critica educației clasice" Rogers a exprimat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a înfrunta noul într-un mod adecvat este mai importantă decât cea care îi oferea repetitiv vechiul, tradiționalul. După Rogers, încă din anii ’60, acesta reprezenta un nou scop pentru educație. Că profeția sa s-a adeverit este astăzi indubitabil; profeția a fost chiar depășită și, în mod fatal, autorul ei a intrat în desuetudine încă de la sfârșitul secolului trecut. 8.3. Critica educației clasicetc "8.3. Critica educației clasice" Rogers a exprimat într-o manieră fenomenologică păreri despre învățarea curentă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
faptul că învățarea în forma ei tradițională este nepotrivită pentru a le da posibilitatea să facă față situațiilor curente. În schimb, indivizii se vor aștepta să fie tot timpul necesară introducerea unor învățări noi și provocatoare despre situațiile schimbătoare. Aceste profeții rogersiene din anii ’60 ai secolului XX s-au confirmat la începutul secolului XXI - dar într-o „formulă” care nu pare „rogersiană”. 8.5. Teoria facilitării învățăriitc "8.5. Teoria facilitării învățĂrii" „Decalogul” rogersian al învățării umaniste a fost însoțit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ea le consideră importante. De multe ori, rolurile pe care le învățăm nu sunt dezvoltate la întâmplare, ci sunt urmarea unor presiuni care pot proveni din expectațiile celorlalți în ceea ce ne privește. Este cunoscut în literatura de specialitate mecanismul intitulat profeția autoîmplinită care are drept cauză așteptările unei persoane sau ale unui grup în ceea ce privește o altă persoană și are drept efect încadrarea persoanei vizate în îndeplinirea rolului cerut de primii. Un părinte care îi spune fiului său când acesta s-a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Studiu asupra naturii monarhiilor), scrisă în Rusia, ca un corolar la un panegiric închinat împăratului Petru cel Mare, autorul dezvoltă o teorie conform căreia și monarhiile s-ar dezvolta urmând o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca tot ceea ce este viu, și monarhiile se nasc, cresc, decad și dispar. Atunci când una dintre monarhii nu se dezvoltă conform legilor naturii, impuse de Dumnezeu, ea strică un echilibru și seamănă cu un "avorton": Când ceva străin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a procedat cu ele așa cum a procedat cu cele mai multe dintre textele antice (cu celebra Eglogă a IV-a a lui Vergilius, în care autori precum Lactanțiu, Augustin, Macrobius și destui alții mai puțin, spre cinstea sa, Ieronim au citit o profeție privitoare la nașterea lui Iisus 13): le-a creștinizat sau le-a manipulat pentru a servi unor scopuri creștine. Ctesias, Aristotel, Plinius și alții devin autorități frecventabile pentru că gânditorul creștin are nevoie de argumentele lor, de mărturia lor pentru a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii ale Fiziologului grec, într-o manieră excesiv moralizatoare, în care ar avea două naturi: prima care pornește de la avertismentul lui Iisus Hristos din Matei 7, 15: "Feriți-vă de profeții mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinlăuntru sunt lupi răpitori"10, deci aceea a unui animal "viclean și rău"; a doua sa natură, nici ea pozitivă, e următoarea: "când un lup întâlnește un om, se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir. Contribuții documentare la un portret, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2004, pp. 341-342: "Scriitura savantă, în două episoade, primul după modelul trenoi al literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 90 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 1 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 2
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir. Contribuții documentare la un portret, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2004, p. 341-342: "Scriitura savantă, în două episoade, primul după modelul trenoi al literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 377 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 378 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 379
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui eveniment intra-mundan printr-un altul; primul este un semn care îl anunță pe cel de al doilea, care îl și împlinește. Fără îndoială, și unul, și celălalt, rămân fapte intra-istorice; dar amândouă, din această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
par notabile aici. Mai întâi, confuzia în care se scaldă această poetică. Jacques Rancière a arătat că Noe în fabula biblică îndeplinește simultan două roluri. El este meșteșugar, cel care construiește arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu al mântuirii. El e în același timp personaj și scriitor. Ca protagonist al unei alegorii, se găsește simultan în interiorul unei ficțiuni
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Enoh și Tubalcain, și Noe cu descindenții săi, și Abraham cu posteritatea sa, toate gințile pământului, cu bărbații lor cei mai mari, și cu oamenii lor cei mai mici; Iovii, Moisii, Orfeii, Homerii, Davizii, Pindarii, Socrații, Platonii, toți poeții, toți profeții, toți sapienții, toți oratorii publici, toți oamenii de științe și de arte, toți legislatorii, toți belatorii cei mari, toți regii model, Alexandrii, Cezarii, Fredericii, Napoleonii, Columbii, Galileii, Danții, Shakespearii, Schillerii, Victorii Hugo, Fidii, Apelii, Michelangelii, Raphaelii, Beethovenii, Bellinii, toți mecaniștii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
considerați de stat, că nu aveți destulă greutate în părerea politică și că nu sunteți iubiți". Și continuă, încercând să găsească justificări ale acestei investiții afective în mediul literar: "că nu sunteți iubiți este pricina că sunteți egoiști... Erau adorați profeții, pentru că avea o țintă, pentru că trăia adevărat în viitor și nesocotea era iubiți trubadurii pentru că era într-adevăr cavaleri"38. Într-adevăr, de ce iubești literatura și pe actorii ei? De ce să râvnești la practicile ei? De ce să poftești la opere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de "panoplia culturală a comis voiajorului". Orientul ca ocolire sau reîntoarecere la o origine pierdută nu este decât un miraj contribuind la o dezorientare generală, fiindcă exilul în afara ținutului natal nu poate rezolva dilema eroului, nici să împiedice împlinirea teribilei profeții. Dar miraj este și ansamblul poveștii care poate fi obiectul unor lecturi contradictorii. Fiindcă mai multe puncte de vedere sunt posibile între explicația pur rațională pe care Flaubert o sugerează și punctul de vedere intern, propriu mentalității medievale. Profețiile auzite
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
teribilei profeții. Dar miraj este și ansamblul poveștii care poate fi obiectul unor lecturi contradictorii. Fiindcă mai multe puncte de vedere sunt posibile între explicația pur rațională pe care Flaubert o sugerează și punctul de vedere intern, propriu mentalității medievale. Profețiile auzite de către tată și de către mamă oscilează între obiectivitate și subiectivitate. Ele sunt firești în termeni de mentalitate și de situație, dar răspund cam prea mult dorințelor fiecărui părinte. Validitatea lor este ea însăși pusă la îndoială prin caracterul lor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decât "cântecele petrecerii". De altfel servitoarele interogate dimineața nu au văzut nimic. "Vis sau realitate, fusese de bună seamă un semn ceresc, dar castelana se feri să sufle cuiva vreo vorbă ca nu cumva să fie bănuită de trufie"366*. Profeția făcută tatălui poate și ea să fie interpretată în același sens. Și aici apariția este neclară, în ceață și dispare la fel de repede: Puse această vedenie pe socoteala minții sale ostenite de nesomn".367* Se îndoi chiar că auzise cu adevărat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai apt pentru dialogul om-divinitate se regăsește și la Yehuda Hallevi, în lucrarea "Kuzari" în care autorul atribuie o "particularitate geoteologică" a pământului lui Israel, particularitate ce constă în faptul că Israelul e văzut că unicul spațiu care poate întrupa profeția și de aceea este responsabil pentru ghidarea întregii umanități;271 ceea ce semnifică în tradiția islamică Poartă Cerului, adică pământul lui Israel este în acest context un loc aparte, "diferit de altele".272 Pe de altă parte, modelul intelectualist maimonidian 273
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diferențe pentru a putea fi tratate într-un mod unitar. Dincolo de interpretările, generalizările și previziunile de multe ori greșite ale adepților acestor curente, se poate spune că marxismele reprezintă una dintre cele mai importante provocări intelectuale aduse liberalismului triumfător. Falsa profeție nu este apanajul unei anume perspective după cât se pare, Istoria nu s-a sfârșit, după cum afirma un neoliberal marcant precum Francis Fukuyama, după încetarea Războiului Rece. Politicul nu poate fi gândit ca un moment înghețat. În probleme precum relațiile Nord-Sud
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
a contribuțiilor personale, câteva exemple fiind menționate anterior (de exemplu, oscilarea între nivelul descriptiv și cel normativ, între rolul statelor și cel al indivizilor, între păstrarea stabilității și realizarea justiției în relațiile internaționale). Unii critici au văzut în raționalism o profeție care se autoîmplinește (self-fulfilling prophecy), în sensul în care, pornind dintru început cu întrebarea dacă există ordine în relațiile internaționale, dacă normele au importanță, el tinde automat să o găsească, să se concentreze preferențial pe acele aspecte care se pot
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
un studiu mai larg, de felul celor întreprinse de curând de Laurențiu Vlad și Alin Ciupală. Atunci s-ar cuveni amintite și reacțiile de iritare provocate de o propagandă atât de ostentativă, ca articolul lui N. Iorga, Ascundeți țeranii!, adevărată profeție a răscoalei din 1907, sau izbucnirea aceluiași, la 27 august 1906: „Cântați turcește, că nemțește s-a cântat!”, ca un ecou al manifestației care avusese loc cu numai câteva luni în urmă, la 13 martie, în Piața Teatrului. Nimic despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multe prejudecăți s-au năruit, au apărut altele, firești, fiindcă suntem oameni imperfecți. Încotro merg lucrurile e greu de spus. Singurul lucru care mă justifică în asta este că vechii profeți, care erau foarte luminați, au greșit adesea în toate profețiile lor. Nu există nici un motiv ca noi să fim mai buni, și să nu greșim. Proorocirea și profeția cred că trebuie evitată. Mai curând, privirea noastră trebuie să vizeze aprofundarea realității din jurul nostru și, până la urmă, universul atât de formidabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de spus. Singurul lucru care mă justifică în asta este că vechii profeți, care erau foarte luminați, au greșit adesea în toate profețiile lor. Nu există nici un motiv ca noi să fim mai buni, și să nu greșim. Proorocirea și profeția cred că trebuie evitată. Mai curând, privirea noastră trebuie să vizeze aprofundarea realității din jurul nostru și, până la urmă, universul atât de formidabil al omului. A.V. Alt compozitor român important, dar din generația încă tânără, Dan Dediu, răspunzându-mi recent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în capitalism. Așa cum m-ați întrebat și am răspuns, aș spune din nou, e departe de a fi perfect. Ce i s-a întâmplat, și ni s-a întâmplat, în noua fază capitalistă este că, dacă ne referim la profeți, profeția lui Karl Marx, care n-a fost un profet prea inspirat, a dat-o în bară în chestiuni importante, esențiale. Totuși, a demonstrat o ascuțită înțelegere a mecanismului capitalist. Marx a scris capodopera lui "Capitalul" studiind în bibliotecă, și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
elaborată și spontană deopotrivă. Slăbiciunea sa poate fi văzută ca o forță codificată și oblică, însingurarea sa ca un mai profund simț al solidarității, imaginația sa ca drumul cel mai scurt înspre realitate."2 Pentru că am vorbit despre profeți și profeții, cred că ați descris aici condiția, soarta de neschimbat, dintotdeauna și de oriunde, a artistului. Ioan Hollender Politehnist, cântăreț, impresar, ani îndelungați director general al Operei de stat din Viena, Ioan Hollender este un timișorean curajos, inventiv, încăpățânat în sensul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
plecare pentru rezolvarea problemei evreești, ceea ce reiese și din expunerea de motive a acestui Decret-Lege, care arată că el înseamnă numai un punct de plecare într-o lucrare pe care timpul urmează să o definească și să o desăvârșească. Această profeție s'a împlinit, căci legislațiile ulterioare au adâncit opera începută, chiar mai curând decât toate așteptările. În adevăr, C. La aceeași dată de 9 August 1940, și pe baza principiului că sângele românesc constituie un element principal de așezarea nației
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]