28,657 matches
-
cu privire la justiție ar fi grav și iremediabil afectată. “ (Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018, paragraful 169). De altfel, incompatibilitatea cu orice altă funcție publică sau privată prevăzută de art. 125 alin. (3) din Constituție a constituit temeiul pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-a argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia, de exemplu, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de atac (spre exemplu, în cazul aplicării normelor de drept material, poate exista o dezbatere legitimă cu privire la aplicarea acestora, de cele mai multe ori, astfel de situații ajungând în fața Înaltei Curți de Casație si Justiție - Completul pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile). În consecință, exemplele date de lege nu pot constitui, prin ele însele, motive de imputabilitate, iar inserarea lor în lege poate conduce la o aplicare nerezonabilă a formulei de evaluare a activității judecătorilor. ... 117. Dispozițiile art. 145-149
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
constituționale în materie și a angajamentelor pe care România și le-a asumat prin tratatele la care este parte. Astfel, principiul independenței judecătorilor nu este unul absolut, întrucât acesta presupune și angajamentul de responsabilitate al acestora în ceea ce privește pronunțarea soluțiilor în cauzele deduse judecății. Constatarea exercitării atribuțiilor în mod necorespunzător, prin modificarea, desființarea sau casarea hotărârilor pronunțate, nu poate fi reținută ca un criteriu care aduce atingere principiului independenței judecătorilor. ... 159. Prin urmare, reglementarea criteriului de evaluare constând în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de drept privat fără scop patrimonial. Astfel, funcțiile în cadrul unor persoane de drept privat sunt incompatibile cu demnitatea de magistrat. Incompatibilitatea cu orice altă funcție publică sau privată prevăzută de art. 125 alin. (3) din Constituție a constituit temeiul pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-au argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia. ... 310. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că art. 125 alin. (3) și art. 132
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
disciplinară orice încălcare a deciziilor Curții Constituționale, ci numai pe acelea care sunt făcute cu rea-credință sau gravă neglijență. ... 334. Aceleași aspecte trebuie reliefate și în privința deciziilor ÎCCJ pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii și a cererilor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept (atât în materie civilă, cât și în materie penală), acestea fiind obligatorii pentru instanțele judecătorești [art. 517 alin. (4) și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
lor, și răspunderea statului pentru erori judiciare. ... 336. În consecință, art. 271 din legea supusă controlului prevede în continuare că nerespectarea deciziilor Curții Constituționale sau a celor ale ÎCCJ pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii și a cererilor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept constituie abatere disciplinară atunci când judecătorul/procurorul își exercită funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Prin urmare, art. 271 din lege nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 124 alin.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
În mod normal, judecătorul/procurorul ar trebui să își dea demisia din funcție pentru a putea ocupa o astfel de funcție eminamente privată. Recunoașterea posibilității judecătorului/procurorului de a exercita funcții private (retribuite sau nu) are drept consecință fragilizarea și afectarea temeiului pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-a argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia (a se vedea Decizia nr. 900/2020, care face referire cu obstinație la regimul de incompatibilități și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
unor astfel de construcții care să depășească limitele și cadrul impus prin Constituție). Și în aceste condiții se naște întrebarea retorică dacă o normă de rang infraconstituțional poate să înfrângă însăși supremația Constituției sau dacă după 4 ani de la pronunțarea Deciziei nr. 45/2018, Curtea poate să dea un nou înțeles art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, fără ca acestea să fi fost revizuite. În acest context legislativ, se constată că o jurisprudență a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
face parte din sfera celor didactice. Recunoașterea posibilității judecătorului/procurorului de a exercita funcții private (retribuite sau nu), indiferent că au sau nu legătură cu serviciul justiției, serviciu care ține de esența prerogativelor statului, are drept consecință fragilizarea și afectarea temeiului pronunțării unor numeroase decizii ale Curții Constituționale prin care s-a argumentat constituționalitatea instituirii pensiei de serviciu a magistraților și neconstituționalitatea eventualei suprimări a acesteia (a se vedea Decizia nr. 900/2020, care face referire cu obstinație la regimul de incompatibilități și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
unor astfel de construcții care să depășească limitele și cadrul impus prin Constituție). Și în aceste condiții se naște întrebarea retorică dacă o normă de rang infraconstituțional poate să înfrângă însăși supremația Constituției sau dacă după 4 ani de la pronunțarea Deciziei nr. 45/2018 Curtea poate să dea un nou înțeles art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție, fără ca acestea să fi fost revizuite. În acest context legislativ, se constată că o jurisprudență a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Curtea Constituțională le pronunță în exercitarea competențelor lor constituționale nu este compatibil cu aceste principii“. Curtea a reținut că „principiul independenței judecătorilor nu exclude intervenția instanțelor de control judiciar pe calea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, și nici pronunțarea de către instanța supremă a unor decizii menite să unifice diferențele de interpretare și aplicare a aceluiași text de lege. De altfel, scopul legiuitorului constituțional nu a fost acela de a reglementa o ingerință a Înaltei Curte de Casație și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
neapreciind necesară nici extinderea cadrului procesual în condițiile art. 16^1 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme actul administrativ litigios este o hotărâre de Guvern, iar autoritatea publică emitentă figurează în proces ca parte pârâtă, anume Guvernul României. Curtea rămâne în pronunțare pe fondul cererii de chemare în judecată. CURTEA, având nevoie de timp pentru a delibera, DISPUNE: Amână pronunțarea la data de 12 martie 2020. Pronunțată astăzi, 27 februarie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. Președinte
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]
-
litigios este o hotărâre de Guvern, iar autoritatea publică emitentă figurează în proces ca parte pârâtă, anume Guvernul României. Curtea rămâne în pronunțare pe fondul cererii de chemare în judecată. CURTEA, având nevoie de timp pentru a delibera, DISPUNE: Amână pronunțarea la data de 12 martie 2020. Pronunțată astăzi, 27 februarie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. Președinte, X Grefier, X -----
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]
-
dispozițiile art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, au fost respinse, ca inadmisibile, prin Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022. ... 18. La pronunțarea acestei soluții, Curtea a avut în vedere faptul că, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 519 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264339]
-
DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 26 ianuarie 2023 Ședința publică din 16 martie 2020 CURTEA, în aceeași compunere, având nevoie de timp pentru a delibera, DISPUNE: Amână pronunțarea la data de 23 martie 2020. Pronunțată astăzi, 16 martie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. Președinte, X Grefier, X ------
ÎNCHEIERE din 16 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264389]
-
potrivit art. 91 alin. (1) lit. a) din Codul penal, una dintre condițiile pe care instanța le analizează pentru a putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este cea referitoare la cuantumul pedepsei aplicate infractorului. Cu alte cuvinte, numai după pronunțarea unei soluții de condamnare (în condițiile stabilirii de către instanță, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat) se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aceasta fiind, de altfel, o măsură
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
Așa fiind, Curtea reține că anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere are în vedere desființarea măsurii suspendării, motivat de existența unei cauze anterioare rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, necunoscută la momentul pronunțării hotărârii, și care ar fi condus la neîndeplinirea condițiilor privind infractorul. ... 24. Din analiza dispozițiilor de lege anterior menționate, Curtea constată că, pentru a fi dispusă anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, trebuie îndeplinite mai multe condiții. Prima condiție se
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
Curtea observă că, în contextul analizei celei de-a doua condiții ce trebuie îndeplinită, pentru a se dispune anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, esențial este ca pe parcursul termenului de supraveghere să fie descoperită săvârșirea infracțiunii, iar nu și pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea acestei infracțiuni. Faptul că, în unele cazuri, pronunțarea hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii se realizează ulterior expirării termenului de supraveghere nu presupune că pedeapsa (a cărei executare
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
dispune anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, esențial este ca pe parcursul termenului de supraveghere să fie descoperită săvârșirea infracțiunii, iar nu și pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea acestei infracțiuni. Faptul că, în unele cazuri, pronunțarea hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii se realizează ulterior expirării termenului de supraveghere nu presupune că pedeapsa (a cărei executare a fost suspendată) se consideră executată. ... 26. De altfel, însuși textul art. 98 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
al pasivității sale, chiar și în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenției legislative. De asemenea, Curtea a subliniat că rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripție a răspunderii penale sau înlăturarea instituției întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigențele constituționale. Astfel, Curtea a
DECIZIA nr. 531 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264553]
-
în procesul-verbal elaborat de comisia pentru liberare condiționată și în documentele anexate, iar, în ipoteza în care acestea sunt favorabile persoanei condamnate, să dispună soluția liberării condiționate. Dimpotrivă, instanța învestită cu soluționarea propunerii de liberare condiționată este obligată ca, pentru pronunțarea soluției, să țină cont de aspectele prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, unul dintre acestea fiind ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. ... 24. Aceste considerente sunt
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
procedură penală, sau achitare, este neconstituțională. ... 13. Întrucât instanța de contencios constituțional a fost sesizată cu prezenta excepție de neconstituționalitate prin Încheierea din 13 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.279/117/2018 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția civilă, la o dată anterioară pronunțării Deciziei nr. 136 din 3 martie 2021 și publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, și având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, conform cărora „nu pot
DECIZIA nr. 475 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264612]
-
există șanse de reîntregire a activului patrimonial, care să permită acoperirea, fie și în parte, a pasivului înregistrat. ... 13. Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... 14. Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... 14. Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 15. La data de 19 octombrie 2022, Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași a sesizat
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă dau efect juridic deciziilor Curții Constituționale, asigurând posibilitatea schimbării hotărârii pronunțate în temeiul unui text declarat ulterior neconstituțional. ... 19. Prin reglementarea acestui motiv de revizuire, legiuitorul a urmărit pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice care să reflecte adevărul, prin revenirea la starea de legalitate conformă cu Legea fundamentală. ... 20. Curtea a reținut în jurisprudența sa că dispozițiile art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt norme de
DECIZIA nr. 414 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264660]