2,670 matches
-
și ale „luptei de clasă”, în care procesul de deculpabilizare colectivă se realiza prin transferul proiectiv al culpabilității colective asupra unor grupe populaționale „țintă” (evrei, negri, persoane posesoare de avere, intelectuali etc). Ne găsim îm fața unei veritabile stări de Psihoză colectivă, menținută, în special, în societățile cu un regim social-politic de tip totalitar, represiv. Psihozele colective, indiferent de epoca istorică în care sunt menționate ca prezență și manifestare, sunt expresia unei duble crize sociale: de structură politică și de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proiectiv al culpabilității colective asupra unor grupe populaționale „țintă” (evrei, negri, persoane posesoare de avere, intelectuali etc). Ne găsim îm fața unei veritabile stări de Psihoză colectivă, menținută, în special, în societățile cu un regim social-politic de tip totalitar, represiv. Psihozele colective, indiferent de epoca istorică în care sunt menționate ca prezență și manifestare, sunt expresia unei duble crize sociale: de structură politică și de dezvoltare socială cu efect direct asupra valorilor normative socio-culturale și moral-religioase care determină, controlează și mențin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezență și manifestare, sunt expresia unei duble crize sociale: de structură politică și de dezvoltare socială cu efect direct asupra valorilor normative socio-culturale și moral-religioase care determină, controlează și mențin starea de echilibru social, respectiv starea de normalitate psiho-socială. Orice psihoză colectivă se raportează la un eveniment social real pe care însă îl percepe și îl prelucrează într-o manieră fantasmatic-delirantă sub forma unor reprezentări colective care sunt acceptate în mod automat, ireflexiv, necritic în forma lor circulantă. Ele vor înlocui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iraționalul. Atmosfera socială de panică și ură va lua formele agresive ale conduitelor de violență socială orientate către „grupurile țintă” asupra cărora vor acționa segregațional, începând prin a-i izola, apoi trecând la exterminarea fizică a acestora. Discursul colectiv și psihozele sociale Factorul esențial de producere, menținere și configurare al psihozelor sociale este reprezentat prin discursul colectiv. Înțelegem prin termenul de discurs colectiv acel limbaj social-politic ce exprimă o anumită ideologie și care permanent, în mod repetitiv, utilizând formule simple, directe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agresive ale conduitelor de violență socială orientate către „grupurile țintă” asupra cărora vor acționa segregațional, începând prin a-i izola, apoi trecând la exterminarea fizică a acestora. Discursul colectiv și psihozele sociale Factorul esențial de producere, menținere și configurare al psihozelor sociale este reprezentat prin discursul colectiv. Înțelegem prin termenul de discurs colectiv acel limbaj social-politic ce exprimă o anumită ideologie și care permanent, în mod repetitiv, utilizând formule simple, directe, prin repetiție și persuasiune cu un extrem de puternic conținut emoțional-afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scopul formării unor modele de gândire subordonată și a unor modele de comportament dirijat. Prin aceasta discursul (ideologic) colectiv devine cel mai important și, în final, unicul instrument socio-politic de manipulare al colectivităților social-umane printr-un mecanism de sugestie colectivă. Psihozele colective sunt determinate și întreținute de simbolica unor discursuri colective care prezintă și interpretează într-o formă catastrofică evenimentele istorice ca pe niște pedepse pentru culpabilități colective (invazii străine, războaie, epidemii, secetă, foamete, inundații, cutremure, moartea unor personalități politice etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudinile emoționale ale maselor pe care le dirijează într-o direcție intenționată, țintită către grupurile culpabilizate în vederea descărcării agresivității colective asupra acestora, organizează societatea în grupuri comunitare conduse de un lider în vederea realizării unor acțiuni colective. Mecanismele psiho-sociale și geneza Psihozelor colective. Ce urmărește discursul colectiv ca instrument psihologic prin acțiunea sa asupra colectivităților social-umane? Două aspecte principale. Pe de o parte, modelarea unor opinii colective impuse și controlate de autoritatea statal-politică, iar pe de altă parte, crearea unei anumite stări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individ se va simți spionat și, la rândul său, îl va suspecta pe celălalt. Această atitudine de neîncredere generalizată va dezvolta o atmosferă de factură paranoiacă în rândul populației, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală colectivă. Vor prolifera psihozele colective de natură delirant-anomică. Ca o formă de compensare a acestei stări anomice, se va dezvolta delațiunea. Fiecare îl va suspecta pe celălalt și, în final, fiecare individ se va simți dator ca, în mod paradoxal, să-și divulge concetățenii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
explicabil. Lipsește orice fel de justificare. Spre deosebire de ritualizarea vieții sociale care robotizează comunitatea social-umană de indivizi, instituția terorii produce o îngustare până la închiderea totală a vieții sociale a comunității umane, o stare de imobilism, o încremenire absurdă. Societatea deschisă și psihozele colective Aspectele mai sus prezentate se referă în special la societățile totalitare, închise, dominate și conduse de ideologii rigide și represive. Cu toate aceste, tulburări ale stării de sănătate mintală colectivă sunt semnalate, în egală măsură, și în cadrul societăților deschise
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
economice, politice, profesionale, culturale, religioase, etnice etc.). Între aceste grupuri apar conflicte. Apar dificultăți sau blocaje de comunicare între autoritate și populație. Se produc conflicte de muncă. Apar manifestări de protest de tipul grevelor, etc. Un rol esențial în geneza psihozelor colective în societatea deschisă revine mass-mediei. Aceasta, prin intermediul discursului public și prin imagologia TV, cultivă modele, atitudini și conduite care sunt acceptate și imitate imediat, în mod ireflexiv. Acest aspect are o mare importanță practică și o semnificație particulară, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale omului (drepturile omului, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile consumatorului, drepturile salariatului etc). Vom asista la proliferarea unei mari forme de manifestări aberante de factură antisocială, care sunt în esența lor expresia unei tulburări a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere alarmantă a ratei conduitelor agresive (crime, viol, tâlhărie, furt etc.), precum și o rată apreciabilă a suicidului. Prezența toxicomanilor, stărilor depresive colective, manifestări de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Rezultă di cele discutate mai sus că factorii socio-politici și socio-economici, culturali, moral-religioși și educaționali au un rol specific, esențial în normarea stării de sănătate mintală colectivă, dar, în egală măsură, ei sunt responsabili și de geneza și forma psihozelor colective, așa cum vom arăta în continuare. 40. PSIHOZELE COLECTIVE II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) Aspecte generale Fiecare epocă are specificul ei, o anumită marcă psihologică. În fiecare epocă se produc schimbări sociale (modernizări, schimbări de atitudini și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factorii socio-politici și socio-economici, culturali, moral-religioși și educaționali au un rol specific, esențial în normarea stării de sănătate mintală colectivă, dar, în egală măsură, ei sunt responsabili și de geneza și forma psihozelor colective, așa cum vom arăta în continuare. 40. PSIHOZELE COLECTIVE II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) Aspecte generale Fiecare epocă are specificul ei, o anumită marcă psihologică. În fiecare epocă se produc schimbări sociale (modernizări, schimbări de atitudini și comportament, apariția unor idei și instituții noi etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au un rol specific, esențial în normarea stării de sănătate mintală colectivă, dar, în egală măsură, ei sunt responsabili și de geneza și forma psihozelor colective, așa cum vom arăta în continuare. 40. PSIHOZELE COLECTIVE II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) Aspecte generale Fiecare epocă are specificul ei, o anumită marcă psihologică. În fiecare epocă se produc schimbări sociale (modernizări, schimbări de atitudini și comportament, apariția unor idei și instituții noi etc.) care influențează în mod direct viața membrilor societății
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de către masele de indivizi, ca pe o presiune continuă (K. Jaspers, R. Oppenheimer, C.G. Jung). În aceste condiții apar boli ale civilizației cu caracter de masă, în care recunoaștem manifestările care, înaintea epocii revoluției tehnologice, erau cunoscute sub numele de psihoze colective. Între vechile epidemii psihotice colective și bolile civilizației moderne deosebirea nu este decât formală. Ele au aceeași semnificație, aceleași mecanisme, aceeași dinamică. Toate acestea vor afecta direct sau indirect starea de sănătate mintală, fie că este vorba de o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o a doua etapă, vom observa apariția unor soluții salvatoare. A unor veritabile „conduite de refugiu” prin care persoana sau grupele social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar psihozele colective nu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar psihozele colective nu sunt numai „conduite de refugiu”, ele sunt și manifestări contestatare ale unei lumi absurde, aflată într-o gravă criză valorică. Afectat este, în aceste cazuri, sufletul colectiv. Acesta suferă o alterare prin pierderea valorilor morale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar psihozele colective nu sunt numai „conduite de refugiu”, ele sunt și manifestări contestatare ale unei lumi absurde, aflată într-o gravă criză valorică. Afectat este, în aceste cazuri, sufletul colectiv. Acesta suferă o alterare prin pierderea valorilor morale, spirituale, culturale și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pierd sensul, rațiunea lor de a fi încetează, întrucât nu mai au nici un reper, nici o normă. De aici și prăbușirea în confuzie, irațional, în conduite și reprezentări colective absurde. Toate acestea reprezintă premisele care stau la baza apariției și dezvoltării psihozelor colective, pe care le vom analiza în continuare. Trebuie numai să adăugăm faptul că aceste psihoze colective nu sunt fapte psiho-sociale izolate de factură psihopatologică colectivă. Ele se întâlnesc în toată istoria umanității și au aceleași mecanisme și motivații. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
De aici și prăbușirea în confuzie, irațional, în conduite și reprezentări colective absurde. Toate acestea reprezintă premisele care stau la baza apariției și dezvoltării psihozelor colective, pe care le vom analiza în continuare. Trebuie numai să adăugăm faptul că aceste psihoze colective nu sunt fapte psiho-sociale izolate de factură psihopatologică colectivă. Ele se întâlnesc în toată istoria umanității și au aceleași mecanisme și motivații. Ceea ce le diferențiază este numai forma de manifestare și limbajul acestora. 41. PSIHOZELE COLECTIVE III (Caracteristicile și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adăugăm faptul că aceste psihoze colective nu sunt fapte psiho-sociale izolate de factură psihopatologică colectivă. Ele se întâlnesc în toată istoria umanității și au aceleași mecanisme și motivații. Ceea ce le diferențiază este numai forma de manifestare și limbajul acestora. 41. PSIHOZELE COLECTIVE III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) Definiție și cadru O definiție riguroasă a psihozelor colective este destul de greu de făcut din mai multe motive. Termenul de psihoză, luat din clinica psihiatrică, desemnează o boală psihică gravă a unei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu sunt fapte psiho-sociale izolate de factură psihopatologică colectivă. Ele se întâlnesc în toată istoria umanității și au aceleași mecanisme și motivații. Ceea ce le diferențiază este numai forma de manifestare și limbajul acestora. 41. PSIHOZELE COLECTIVE III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) Definiție și cadru O definiție riguroasă a psihozelor colective este destul de greu de făcut din mai multe motive. Termenul de psihoză, luat din clinica psihiatrică, desemnează o boală psihică gravă a unei persoane, o tulburare psihică individuală, cu caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ele se întâlnesc în toată istoria umanității și au aceleași mecanisme și motivații. Ceea ce le diferențiază este numai forma de manifestare și limbajul acestora. 41. PSIHOZELE COLECTIVE III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) Definiție și cadru O definiție riguroasă a psihozelor colective este destul de greu de făcut din mai multe motive. Termenul de psihoză, luat din clinica psihiatrică, desemnează o boală psihică gravă a unei persoane, o tulburare psihică individuală, cu caracteristicile sale bine delimitate. Cunoscute de multă vreme, psihozele au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ceea ce le diferențiază este numai forma de manifestare și limbajul acestora. 41. PSIHOZELE COLECTIVE III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) Definiție și cadru O definiție riguroasă a psihozelor colective este destul de greu de făcut din mai multe motive. Termenul de psihoză, luat din clinica psihiatrică, desemnează o boală psihică gravă a unei persoane, o tulburare psihică individuală, cu caracteristicile sale bine delimitate. Cunoscute de multă vreme, psihozele au fost denumite în mod diferit de-a lungul timpului: nebunie, vesanii, demonopatii, stări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]