4,549 matches
-
pe cari le consacră negoțului, întreprinderilor, politicei ș. a. m. d. Prin provincie mai cu seamă [î]i vedem nu numai luând parte activă la politică, dar devenind șefii facțiunilor provinciale și combătând pe adversari cu un venin și cu o răutate care-a devenit proverbială tocmai pentru profesori și care le-a atras din partea publicului multe epitete. Pe cât timp se zicea că corpul didactic e uitat de Dumnezeu n-am fi crezut poate s-avem dreptul de-a releva defectele pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urmează să le nască un nepot. Mă tem că în cazul nostru... ― Iartă-mă, nu am vrut să te jignesc, rosti Rim cu glas egal, controlîndu-și emoția. ― Am ajuns să te cunosc și știu că nu ai făcut-o cu răutate. Crede-mă însă că orice femeie s-ar afla în locul meu, ar fi un pic mâhnită. ― Maria, am de multe ori senzația că în tine trăiesc două sau poate chiar mai multe ființe... Ochii femeii se rotunjiră a mirare. Gândurile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Într-adevăr, prea era aproape", "ca un ghimpe în ochi", " Cocioabele arătau sărăcăcioase și prăpădite", "nu vedeai decît cotoare de varză, găini jigărite și cutii de conserve de roșii", "era o mizerie respingătoare". Acestea nu sînt cuvintele naratorului, care, fără răutate, elimină propriile prejudecăți sociale și lipsa de înțelegere, ci mai degrabă ale cuiva care reprezintă membrii familiei Sheridan, în maniera lor de a gîndi și de a simți. Personajul în discuție nu are nume, deoarece el nu face parte din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Stăpân (Brahma, n.n.) a hotărât de la început fiecărei ființe o îndeletnicire oarecare și ființa o îndeplinește de [la] sine ori de câte ori vine în lume (s.n.) (I.28, n.n.). Oricare ar fi însușirea ce i-a dat ca moștenire în clipa creației: răutate sau bunătate, blândețe sau asprime, virtute sau viciu, iubire de adevăr ori strâmbătate, acea însușire o va găsi de la sine în viețile următoare (s.n.) (I.29, n.n.). Precum anotimpurile, în revenirea lor periodică, iar în chip firesc însușirile ce le
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale răutății, am ajunge la trei: iubirea de arginți, iubirea de plăcere și iubirea de mărire: „pentru că tot ceea ce este din lume, adică pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume“, după cum spune Sfântul Ioan
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
diferite moduri pe o scară între dispreț și mare cinstire; filosoful este un altfel de om, un "străin" în societate, un individ care va inspira sentimente diferite, un ins suspect (A. Cornea). Socrate combătea ignoranța, singura cauză a nefericirii și răutății oamenilor. Între Platon și cetatea sa a existat un conflict ilustrat între altele de soarta filosofului, mai presus de sfârșitul tragic al lui Socrate. Filosoful este un om căzut printre fiare, un om periculos sau, în cel mai bun caz
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Se credea că îl ajuta pe Euripide să-și scrie piesele. După ce a părăsit sculptura, ar fi intrat în tagma sofiștilor. Portretul din "Norii" ar fi fost inspirat de această perioadă. A avut două căsătorii (Myrto și Xantippe, renumită pentru răutatea sa). A avut trei fii. Era sărac, umbla desculț și nespălat, deși a existat și aluzia că s-ar fi înrudit cu aristocrația ateniană. Figura sa nu era dintre cele mai plăcute (exoftalmic, cu nasul turtit și cârn, cu nări
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, „cele opt gânduri ale răutății“: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, lenea, întristarea, slava deșartă, mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
mândria. Mai târziu, unii Părinți au unit slava deșartă cu mândria - și au rămas cele șapte păcate numite capitale sau de căpetenie. Dacă ar fi să facem o sinteză a celor șapte păcate capitale sau a celor opt gânduri ale răutății, am ajunge la trei: iubirea de arginți, iubirea de plăcere și iubirea de mărire: „pentru că tot ceea ce este din lume, adică pofta trupului, pofta ochilor și trufia vieții, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume“, după cum spune Sfântul Ioan
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
neq"mÄÖ, se întâlnește, repetată, doar în Ps 94/93,1: ’Pl neq"mÄÖ YHWH ’Pl neq"mÄÖ hÄpa‘: „Dumnezeule al răzbunărilor, Doamne, Dumnezeule al răzbunărilor, străfulgera!” (t.n.) „Răzbunarea” este un aspect al dreptății lui Dumnezeu, care pedepsește răutatea, asuprirea, dând satisfacție dreptului și săracului prigonit. Semnificație de bază: cel care pedepsește pe făcătorii de rele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.11.6. ’Ql gemulÄt: SC și Blaj: text diferit; „Dumnezeu este Cel ce le dă răsplată” (BVA); „Dumnezeul răsplătirilor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fiziologic, dar și de la anumite semnificații simbolice ale culorii, s-a ajuns la expresii ca: "e galben ca turta de ceară"(boală); "e galben de spaimă"; "alb ca varul"(frică); "este negru de supărare " (necaz) ; "este negru în cerul gurii "(răutate); "este roșu de furie " (mânios); "s-a înroșit până în vârful urechilor"(rușine, pudoare); "vede stele verzi"(lovit); "ochii verzi, niciodată să nu-i crezi "(minciună). Simbolurile cromatice au pătruns și în arta poetică populară, în poezia cultă (Mihai Eminescu, George
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o descriere sintetică a tiranului, acesta poate fi prezentat astfel: trăiește ca un sclav autentic, lingușitor, cu adevărat sărac, nesătul, plin de spaime și dureri, invidios, lipsit de credibilitate, nedrept, fără prieteni, fără ceva sfânt și cultivă orice fel de răutate care îi apare în minte. Trecând la demonstrarea pe baza criteriului rațiunii, Socrate reoperează o împărțire a sufletului în trei părți, la fel cum cetatea trebuie să fie, după modelul plăcerilor, care vor aparține și ele fiecăruia dintre părți, la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Aristofan în Banchetul. Cred că Platon nu rezistă aici de a plăti o poliță consistentă lui Aristofan. Vreau să spun că poetul este pus în situația de a justifica în Banchetul ceea ce condamna vehement în comediile sale. E mica răutate a lui Platon și care îl pune pe Aristofan în contra cutumei în dialog (știut fiind că Aristofan era un partizan al ei!): este vorba de asimetria de vârstă, sentimente și comportament între erastes și eromenos. În mitul pe care-l
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea și ura ......................................................................................................... 108 Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței ........................................................... 112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întîmple nedreptăți, decît să fie remediate căi nedrepte.” (J.W. Goethe) Faptul echivalează cu cel În care un copil este bătut pentru greșeala pe care a comis-o: neajutîndu-l să-și Înțeleagă greșeala, Îl Încurajăm să creadă că la o răutate nu se poate răspunde decît tot printr-o răutate! * „Temnița cea mai de temut e aceea În care te simți bine.” (N. Iorga) Nicăieri nu se simte omul mai bine ca În cadrul prejudecăților și al egoismului lui. * „Mai mulți prieteni
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
W. Goethe) Faptul echivalează cu cel În care un copil este bătut pentru greșeala pe care a comis-o: neajutîndu-l să-și Înțeleagă greșeala, Îl Încurajăm să creadă că la o răutate nu se poate răspunde decît tot printr-o răutate! * „Temnița cea mai de temut e aceea În care te simți bine.” (N. Iorga) Nicăieri nu se simte omul mai bine ca În cadrul prejudecăților și al egoismului lui. * „Mai mulți prieteni poți cîștiga cu un singur păcat, decît cu toate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reflecțiunii de față nu este, desigur, cel ironic, ci acela de a releva faptul că discipolul preia și se formează În spiritul convingerilor și al pasiunilor maestrului său, care, ca orice convingeri și pasiuni, sînt exclusiviste. * „În genere, bunătatea sau răutatea faptelor omenești se judecă după potriveala lor cu interese plănuite. Dacă cel căruia-i faci nedreptatea, o dorește, atunci, deși din punct de vedere absolut ești culpabil, totuși fapta ta e bună. Așa dară iei unui om muierea, de care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
impunerea unor sacrificii la nivelul conștiinței individuale. * „Nu duci o viață cerească abținîndu-te , ci te abții pentru că duci o viață cerească.” (G.B. Shaw) Altfel, ar fi ca atunci cînd suferi, fără să știi pentru ce suferi. * Binele și răul; bunătatea - răutatea „Cele mai multe păcate sînt sîvÎrșite În gînd, Înainte de a fi traduse În fapte.” (J. Lubbock) Pentru că există din partea noastră o diferență de atitudine față de planul interior al gîndirii proprii și față de comportamentul nostru social: În primul ne simțim mai stăpîni, mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de bine o face prost.” (A. Rivarol) Pentru că, așa cum spune Terențiu: „Fiecare preferă să fie mai bun pentru sine, decît pentru altul”. „Ceea ce prin rău s-a dobîndit, rău se va sfîrși.” (Cicero) Pentru că „răul” se distruge prin el Însuși: „Răutatea Își bea singură cea mai mare parte din venin” (P. Syrus). Altfel spus, răul moral pe care unii Îl gîndesc sau pe care-l Înfăptuiesc, se Întreține din invidia pe care ei o resimt ori de cîte ori văd mulțumirea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sufletul”. Însă „bunătatea” are și o funcție socială: „Credința În bine echilibrează tristețea vieții” (M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care așteaptă prilej de răzbunare.” (Cicero) Dușmănia Întreținută În suflet se transformă, treptat, În arta de a se obține maximum de răutate În relația dintre oameni. * „Să căutăm a cugeta bine: iată principiul moralei.” (Blaise Pascal) În afară de aspectul logic al cugetării, care trebuie asigurat pentru realizarea unei coerențe a exprimării, este obligatoriu să spunem și să apărăm „adevărul”, fără de care relațiile dintre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
răul/nenorocirea altora. De aceea se și spune: „CÎnd cel rău se preface că-i bun, atunci e cel mai rău”. „Răul” este atît de perfid, Încît are dreptate B. Gracian atunci cînd afirmă: „Viața omului e un război Împotriva răutății omului”. * „Oamenii nu recurg la invective decît atunci cînd nu au dovezi.” (D. Diderot) Însă și atunci cînd Îi copleșește invidia... * „Mulți din dușmanii tăi vor căuta să stîrnească disprețul tău pentru a sta apoi la adăpostul lui.” (N. Iorga
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nivelul afectiv și instinctual al acestuia. * „Porcul, trecînd pe lîngă tine, te va murdări neapărat. Dar nici el nu va fi mai curat.” (N. Iorga) Invidiosul, de exemplu, Împroșcîndu-te cu tot felul de calomnii, departe de a se elibera de răutate, va avea sufletul și mai Înveninat, caracterul și mai urîțit. * „GÎndurile care vin cu pași de porumbiță conduc lumea.” (Fr. Nietzsche) În schimb, „reaua-voință” (sau „reaua-credință”) dă naștere invidiei și dușmăniei, care așteaptă prilej de răzbunare. Din păcate, tot mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
onestitatea. * „A fi mai decît cel mai rău nu este bunătate.” (P. Syrus) Situația este asemănătoare cu a celui care critică argumentat, Însă nu-și validează sugestiile prin Însuși comportamentul său, sau nu o face decît Într-o mică măsură. * „Răutatea unui suflet grosolan este adesea mai puțin periculoasă, decît intrigile și subtilitățile unui om de spirit.” (Johan Oxerstiern) Pentru că răutatea primului este mai mult trăire, pe cînd a celui de-al doilea este un act intelectual deliberat, În care consecințele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
critică argumentat, Însă nu-și validează sugestiile prin Însuși comportamentul său, sau nu o face decît Într-o mică măsură. * „Răutatea unui suflet grosolan este adesea mai puțin periculoasă, decît intrigile și subtilitățile unui om de spirit.” (Johan Oxerstiern) Pentru că răutatea primului este mai mult trăire, pe cînd a celui de-al doilea este un act intelectual deliberat, În care consecințele „răului” proiectat sau ale celui realizat au fost cu claritate anticipate și urmărite. * „Dacă vom plăti cu bine răului, care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]