KorAP: Find »[drukola/base=rabin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...129 >

3,201 matches

Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294

cu C.D.E., tocmai din cauza tendinței acestora de a-l marginaliza. Astfel, În 1951, el Îi avertizează pe aceștia: „Greșită, profund greșită este concepția dvs. de a asimila pe șef-rabin cu un revizor-contabil sau chiar cu un consilier al Federației”3. Rabinul reușește să stabilească o legătură cu Puterea - ocolind Federația și C.D.E.-ul - și, În condițiile fiasco-ului politicii prin C.D.E., poziția sa se Întărește. Putera realizează că se poate folosi de rabin și mai ales că, pentru imaginea externă a

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
sau chiar cu un consilier al Federației”3. Rabinul reușește să stabilească o legătură cu Puterea - ocolind Federația și C.D.E.-ul - și, În condițiile fiasco-ului politicii prin C.D.E., poziția sa se Întărește. Putera realizează că se poate folosi de rabin și mai ales că, pentru imaginea externă a regimului - problemă foarte sensibilă Întotdeauna când e vorba de evrei -, cultivarea rabinului este profitabilă. Fără a intra În amănuntele unui proces foarte complex și de durată, trebuie arătat că rabinul, după ce devine

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-ul - și, În condițiile fiasco-ului politicii prin C.D.E., poziția sa se Întărește. Putera realizează că se poate folosi de rabin și mai ales că, pentru imaginea externă a regimului - problemă foarte sensibilă Întotdeauna când e vorba de evrei -, cultivarea rabinului este profitabilă. Fără a intra În amănuntele unui proces foarte complex și de durată, trebuie arătat că rabinul, după ce devine, la Începutul anilor 60, președinte al Federației, avea treptat să ajungă atotputernic În tot ceea ce privea lumea evreiască. Problema este

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
folosi de rabin și mai ales că, pentru imaginea externă a regimului - problemă foarte sensibilă Întotdeauna când e vorba de evrei -, cultivarea rabinului este profitabilă. Fără a intra În amănuntele unui proces foarte complex și de durată, trebuie arătat că rabinul, după ce devine, la Începutul anilor 60, președinte al Federației, avea treptat să ajungă atotputernic În tot ceea ce privea lumea evreiască. Problema este de mare complexitate; pe lângă o analiză istorică, se impune și una de ordin psihologic, căci rabinul devine un

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
arătat că rabinul, după ce devine, la Începutul anilor 60, președinte al Federației, avea treptat să ajungă atotputernic În tot ceea ce privea lumea evreiască. Problema este de mare complexitate; pe lângă o analiză istorică, se impune și una de ordin psihologic, căci rabinul devine un „luptător” și datorită structurii personalității sale, dorinței permanente de „a conduce”, de a fi În „față”. De interes pentru Înțelegerea personalității sale este episodul din primăvara lui 1945, când el e atenționat pentru depășirea atribuțiilor sale de către conducerea

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
este episodul din primăvara lui 1945, când el e atenționat pentru depășirea atribuțiilor sale de către conducerea Federației, pentru unele inițiative prin care Își depășea propriul statut și Încălca protocolul relațiilor Federației cu organismele guvernamentale. Astfel, fără a primi un mandat, rabinul xe "Rosen"Rosen l-a vizitat și felicitat pe nou-numitul ministru al Cultelor, părintele Budurcea, cu ocazia instalării acestuia În funcție, deși poziția sa, În acel moment, era relativ modestă În cadrul sistemului comunitar 1. Este clar că era vorba de

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
fost totală, dar este clar că Între cele două părți se va dezvolta o relație „altfel” decât a fost proiectată inițial. Sigur, explicația de ordin psihologic nu este singura, aveau să intervină și probleme de substanță, cum a fost refuzul rabinului de a contracara valul masiv de aliya. Activiștii comuniști au crezut că xe "Rosen"Rosen, neavând un trecut sionist și nici afinități speciale cu mișcarea națională evreiască, va intra În acest joc. Lipsiți de cunoașterea profundă a realităților evreiești și

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
că xe "Rosen"Rosen, neavând un trecut sionist și nici afinități speciale cu mișcarea națională evreiască, va intra În acest joc. Lipsiți de cunoașterea profundă a realităților evreiești și de sensibilitate față de evrei, acești activiști au ignorat dificultatea pentru un rabin ortodox, oricât de modern și „de stânga” era, să se opună reîntoarcerii În xe "Eretz Israel"Eretz-xe "Israel"Israel, la xe "Ierusalim"Ierusalim. El va scrie Într-un memoriu adresat Ministerului Cultelor, la 5 iunie 1950: „Religia mozaică are ca

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
ordin personal și cele de ordin teoretic a produs fenomenul pe care l-aș numi „defecțiunea xe "Rosen"Rosen”, și care a avut implicații profunde În dinamica vieții evreiești din România perioadei comuniste. Interesant de urmărit că această „revoltă” a rabinului nu era Împotriva Puterii comuniste, a regimului, ci a „trimișilor” acestei Puteri În lumea evreiască. Mai mult decât atât, rabinul reușește să „ocolească” acești trimiși și să stabilească o relație directă - nu de simpatie, ci un dialog - cu Puterea. Această

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
care a avut implicații profunde În dinamica vieții evreiești din România perioadei comuniste. Interesant de urmărit că această „revoltă” a rabinului nu era Împotriva Puterii comuniste, a regimului, ci a „trimișilor” acestei Puteri În lumea evreiască. Mai mult decât atât, rabinul reușește să „ocolească” acești trimiși și să stabilească o relație directă - nu de simpatie, ci un dialog - cu Puterea. Această mutare a rabinului - puțini știu că rabinul era și un pasionat și talentat șahist - a reușit datorită unei situații obiective

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
Împotriva Puterii comuniste, a regimului, ci a „trimișilor” acestei Puteri În lumea evreiască. Mai mult decât atât, rabinul reușește să „ocolească” acești trimiși și să stabilească o relație directă - nu de simpatie, ci un dialog - cu Puterea. Această mutare a rabinului - puțini știu că rabinul era și un pasionat și talentat șahist - a reușit datorită unei situații obiective. Partidul Comunist, care imediat după preluarea puterii a avut o strategie de „comunizare” a lumii evreiești, Își va schimba această politică. O serie

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
regimului, ci a „trimișilor” acestei Puteri În lumea evreiască. Mai mult decât atât, rabinul reușește să „ocolească” acești trimiși și să stabilească o relație directă - nu de simpatie, ci un dialog - cu Puterea. Această mutare a rabinului - puțini știu că rabinul era și un pasionat și talentat șahist - a reușit datorită unei situații obiective. Partidul Comunist, care imediat după preluarea puterii a avut o strategie de „comunizare” a lumii evreiești, Își va schimba această politică. O serie de realități, dar mai

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
puteau totuși să-i fie de folos cu ceva regimului: să-i Îmbunătățească imaginea, să-i acorde credibilitate, să-i confere o anume „normalitate”, iar „cosmetizarea” imaginii putea fi făcută cu mai multă ușurință având În fruntea acestei populații un rabin, deci un cleric, decât un activist comunist, de tip Bercu xe "Feldman"Feldman sau Israel xe "Bacalu"Bacal. Partidul Își va „sacrifica” deci trimișii - nu era nici prima, nici ultima oară -, căci deveniseră irelevanți, chiar stânjenitori, și Îl va promova

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
un cleric, decât un activist comunist, de tip Bercu xe "Feldman"Feldman sau Israel xe "Bacalu"Bacal. Partidul Își va „sacrifica” deci trimișii - nu era nici prima, nici ultima oară -, căci deveniseră irelevanți, chiar stânjenitori, și Îl va promova pe rabin. Mai Întâi Îl va trimite În Occident și va descoperi repede potențialul de diplomat al acestuia. Apoi Îi va Încredința, În 1962, conducerea Federației - pe care, deși Îi fusese oferită În 1960, o va prelua abia În 1962 după ce a

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
sau al XIX-lea domnia acorda unui arendaș dreptul de a tăia lemne din pădure sau de a pescui, tot astfel puterea comunistă făcea din xe "Rosen"Rosen un „arendaș” al problemei evreiești. O altă Întrebare este cum a folosit rabinul această calitate. Trebuie spus că, pe de-o parte, el a devenit un conducător absolut În lumea evreiască, singura voce a acesteia. Dar, În același timp, a reușit să mențină minime condiții pentru păstrarea vieții evreiești: cashrut, Întreținerea sinagogilor și

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
minime condiții” erau realizări foarte importante În contextul unui regim totalitarist cu un caracter laic agresiv și cu repetate răbufniri de tip antisemit. Se pare că această politică, ce amesteca concesiile făcute regimului cu servicii, nu a fost proprie doar rabinului xe "Rosen"Rosen, ci și altor Înalți clerici din România comunistă. Printre ei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian xe "Marina"Marina. Așa cum observa istoricul Dennis xe "Deletant"Deletant, Într-o analiză a poziției șefului Bisericii Ortodoxe În perioada comunistă

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
timp, a știut care sunt limitele sale și a cedat Într-o serie de situații „fără speranță”, ca demolarea unor sinagogi, dezafectarea unor cimitire etc. Înzestrat cu reale calități diplomatice, știind să stăpânească un limbaj și argumente din arsenalul Puterii, rabinul xe "Rosen"Rosen a reușit să se impună În fața acesteia. Se poate spune că a fost liderul potrivit pentru o situație de anormalitate. Modul dictatorial În care va conduce viața evreiască din România va crea o situație specială: Moses xe

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
dorința Puterii Înseși, care prefera ca În lumea evreiască să aibă o singură „adresă” ce să-i Înlesnească astfel capacitatea de control. Și Încă o cauză, uitată, poate de mulți În mod voit, și anume existența unui „pustiu” uman În jurul rabinului. Nu au lipsit În lumea evreo-română a vremii personalitățile, dar unii au avut prudența de a se ține departe de viața evreiască, alții au decis să facă aliya și nu au mai fost interesați de ce se Întâmpla În „ulița evreiască

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
lumea evreo-română a vremii personalitățile, dar unii au avut prudența de a se ține departe de viața evreiască, alții au decis să facă aliya și nu au mai fost interesați de ce se Întâmpla În „ulița evreiască” din România. Cei din jurul rabinului erau În general sau foarte bătrâni, sau marginalizați social, unii, foști deținuți ce nu se puteau angaja În altă parte. După 1990, În spațiul public comunitar au apărut un număr mare de intelectuali evrei care, În special după moartea rabinului

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
rabinului erau În general sau foarte bătrâni, sau marginalizați social, unii, foști deținuți ce nu se puteau angaja În altă parte. După 1990, În spațiul public comunitar au apărut un număr mare de intelectuali evrei care, În special după moartea rabinului, s-au identificat cu viața evreiască. Cei mai mulți dintre aceștia nu știau - sau nu voiau să știe - În anii 60 sau 70... cu ce autobuz se ajunge la Templul Coral (!!!). Firește, cu câteva excepții notabile, ca inginerul Theodor xe "Blumenfeldt"Blumenfeldt

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
soți ce Își cereau soțiile, 79 de soții ce Își cereau soții și 1.637 de frați și surori 1. Un alt aspect era reprezentat de ușurința și repeziciunea - În contradicție cu ritmul general - cu care se aprobau plecările clericilor: rabini, shoihet - tăietori de carne casher - etc. Plecarea acestora paraliza exercitarea cultului și determina o masă religioasă săemigreze. Într-o notă din octombrie 1950, rabinul xe "Rosen"Rosen se plânge de ușurința cu care se aproba emigrarea unor deservenți de cult

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
reprezentat de ușurința și repeziciunea - În contradicție cu ritmul general - cu care se aprobau plecările clericilor: rabini, shoihet - tăietori de carne casher - etc. Plecarea acestora paraliza exercitarea cultului și determina o masă religioasă săemigreze. Într-o notă din octombrie 1950, rabinul xe "Rosen"Rosen se plânge de ușurința cu care se aproba emigrarea unor deservenți de cult din xe "Moldova"Moldova și xe "Transilvania"Transilvania: „În toată xe "Moldova"Moldova nu mai avem rabini decât la xe "Iași"Iași, xe "Galați

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
săemigreze. Într-o notă din octombrie 1950, rabinul xe "Rosen"Rosen se plânge de ușurința cu care se aproba emigrarea unor deservenți de cult din xe "Moldova"Moldova și xe "Transilvania"Transilvania: „În toată xe "Moldova"Moldova nu mai avem rabini decât la xe "Iași"Iași, xe "Galați"Galați, și Tg. Neamț, iar În xe "Transilvania"Transilvania, numai la xe "Timișoara"Timișoara, xe "Arad"Arad și xe "Carei"Careii Mari”2. Rabinul Își reia ideea Într-un amplu memoriu către Departamentul

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
Transilvania: „În toată xe "Moldova"Moldova nu mai avem rabini decât la xe "Iași"Iași, xe "Galați"Galați, și Tg. Neamț, iar În xe "Transilvania"Transilvania, numai la xe "Timișoara"Timișoara, xe "Arad"Arad și xe "Carei"Careii Mari”2. Rabinul Își reia ideea Într-un amplu memoriu către Departamentul Cultelor, din octombrie 1957, unde subliniază legătura dintre greutățile din viața religioasă și aliya: „După 3 mai 1950, când a Început depunerea cererilor de plecare, Federația a constatat că una din

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
București"București este depășită de amploarea valului de aliya. Astfel, la 1 martie 1959, Ion Gheorghe xe "Maurer"Maurer, proaspăt desemnat președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale - post echivalent cu cel de șef al statului român -, Îl va invita pe rabinul Moses xe "Rosen"Rosen pentru a-și manifesta surprinderea - care era a Întregii conduceri românești - față de numărul ridicat de cereri de emigrare În xe "Israel"Israel: „Ne așteptam la 10.000 de cereri, hai să spunem 20.000. Dar am

[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]