19,627 matches
-
căci nuți venea a crede că târguisem o carte așa, de florile mărului. (E de precizat că pe atunci „marfa serioasă“ însemna cuie, tablă, gaz, detergent la sac ori ciment - la care aveai drept numai dacă achiziționai și cărți de la raionul de librărie, ca sățși facă planul și bietul slujbaș de acolo... ) Firește, mama nu șița umplut buzunarele citinduțl pe Ștefan Bănulescu, însă așa cum am arătat mai sus a intrat el la mine în casă. Copil fiind, am încercat sățl citesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
sau adus lemne de la pădure, s-au săpat șanțurile pentru fundație. Punctul sanitar din satul Vatra sa ridicat pe locul unde a fost școala veche. Au fost și împotriviri din partea unora, chiar de la Sfatul popular care au reclamat situația la raion. în ziua când se turna fundația și oamenii lucrau de zor, a venit de la raionul Dorohoi vicepreședintele Bobrov, un bărbat înalt, voinic, cu o șapcă neagră din piele și văzând oamenii că lucrează le-a spus: - Noroc, oameni buni! Ce
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vatra sa ridicat pe locul unde a fost școala veche. Au fost și împotriviri din partea unora, chiar de la Sfatul popular care au reclamat situația la raion. în ziua când se turna fundația și oamenii lucrau de zor, a venit de la raionul Dorohoi vicepreședintele Bobrov, un bărbat înalt, voinic, cu o șapcă neagră din piele și văzând oamenii că lucrează le-a spus: - Noroc, oameni buni! Ce faceți aici? - Facem un punct sanitar pentru oamenii satului, i-a răspuns Ursu Gheorghe. - Bine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
faceți aici? - Facem un punct sanitar pentru oamenii satului, i-a răspuns Ursu Gheorghe. - Bine, oameni buni! Deci, la Vatra se construiește, nu se dărâmă ! Dați-i bătaie, înainte! Oamenii și-au continuat treaba și Bobrov, vicele, a plecat la raion. S-a ridicat un local cu șase camere-sală pentru consultații și tratamente, sală de așteptare, farmacie, magazie și locuință pentru cadrul sanitar. La început a fost acoperit cu carton. în 1966 a fost preluat de către Direcția sanitară a raionului Dorohoi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la raion. S-a ridicat un local cu șase camere-sală pentru consultații și tratamente, sală de așteptare, farmacie, magazie și locuință pentru cadrul sanitar. La început a fost acoperit cu carton. în 1966 a fost preluat de către Direcția sanitară a raionului Dorohoi și trecut ca obiect de inventar imobil al spitalului Dorohoi. Cu ajutorul d-nului doctor Drăgan, director pe atunci al Direcției sanitare, punctul a fost acoperit cu tablă, s-a instalat curentul electric, s-au pus uși noi și sa adus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amiază și-au făcut apariția autoritățile cu medicul legist spre a efectua autopsia cadavrului, dar n-au putut pătrunde din cauza mulțimii adunate și care nu permitea nimănui să intre spre casa lui Vasile Chițac. Desigur, îndată, primarul a raportat situația raionului de partid și de acolo au venit două mașini, în față un jeep cu Pliftor - Președintele Consiliului raional de partid și cu procurorul Prisacaru, iar mai în urmă un camion cu o copertină kakie și cu soldați securiști înarmați. Mașina
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
noi lor, tot de una ni-i ! Zamfir Chițac căuta să informeze oamenii cu ceea ce se petrece cu mortul, dar nu reușea nici el să vadă prea mult din cele ce se petreceau acolo. Mai jos, printre mulțime, Pliftor, președintele raionului Darabani încerca să-i lămurească pe oameni că nu e bine ce fac și că trebuie să se liniștească. Nimeni nu-l asculta și toți îl contraziceau cum puteau. Toți erau nervoși, supărați și lăcrimând blestemau. Au început să apară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dreptului de practică medicală. A funcționat de la 1 noiembrie 1961 până la 1 mai 1962 ca medic de medicină generală pediatrie la circumscripția sanitară Horezu Poenari (să menționăm că dr. Zamfir născut la 12 octombrie 1936 era originar din comuna Padea, raionul Segarcea). De la 1 mai 1962 funcționează ca medic stagiar chirurg la Spitalul de Stat Măceșu de Jos, raionul Segarcea și îndeplinește în același timp și funcția de director al aceluiași spital. În 1963 își începe - ca preparator - cariera didactică pe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
generală pediatrie la circumscripția sanitară Horezu Poenari (să menționăm că dr. Zamfir născut la 12 octombrie 1936 era originar din comuna Padea, raionul Segarcea). De la 1 mai 1962 funcționează ca medic stagiar chirurg la Spitalul de Stat Măceșu de Jos, raionul Segarcea și îndeplinește în același timp și funcția de director al aceluiași spital. În 1963 își începe - ca preparator - cariera didactică pe care o va sluji cu abnegație (asistent - 1968, șef de lucrări - 1974, conferențiar - 1984 și profesor - 1993) la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
al autorităților se interzice minorităților naționale să călătorească prin Voievodina fără autorizație, cei care îl încalcă urmând a fi arestați. Totodată poliția obligă pe aceeasi cetățeni „să se prezinte la înregistrare în fața organelor de stat locale, odată pe lună la raion și în fiecare zi la 6 dimineață la sate”. Pentru „a înșela” popoarele sârb, sloven și croat și a le atâta împotriva vecinilor, regimul Tito desfășoară o „campanie calomnioasa”, susținând că „Ungaria ar vrea să rupă de la Iugoslavia raionul Bacica
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la raion și în fiecare zi la 6 dimineață la sate”. Pentru „a înșela” popoarele sârb, sloven și croat și a le atâta împotriva vecinilor, regimul Tito desfășoară o „campanie calomnioasa”, susținând că „Ungaria ar vrea să rupă de la Iugoslavia raionul Bacica, ca R.P. Română ar vrea să ia Banatul sârbesc, iar R.P. Bulgaria - Macedonia, si ca Albania ar urmări să ia Metohia”. Este limpede pentru toată lumea că tradiționalele bune raporturi dintre România și Iugoslavia au traversat o perioadă de criză
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
persoane considerate „elemente periculoase în zona de frontieră cu Iugoslavia”. Din categoria a doua, cea mai numeroasă, făceau parte, între alții, simpatizanții lui Tito, contrabandiștii și călăuzele pentru trecerile frauduloase peste graniță. Tabelele au fost predate unor organisme speciale de la raioane care, la rândul lor, leau depus imediat la comisia centrală. Operațiunea de dislocare a fost mascată prin organizarea unei aplicații militare în zona de vest a României. La 14 mai 1951, generalul maior Mihail Burca, adjunct al ministrului Afacerilor Interne
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
militare în zona de vest a României. La 14 mai 1951, generalul maior Mihail Burca, adjunct al ministrului Afacerilor Interne, a dat ordin trupelor de grăniceri să se amplaseze în imediata apropiere a zonei de graniță, urmând să ajungă în raioanele fixate la 13 iunie, cu misiunea de a „bloca complet frontierea”. Potrivit planului, la misiunea de „evacuare a elementelor dușmănoase din zona de frontieră” au participat peste 11. 000 militari. Victimele deportării (40. 320 persoaneă au fost locuitori din 12
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fixate la 13 iunie, cu misiunea de a „bloca complet frontierea”. Potrivit planului, la misiunea de „evacuare a elementelor dușmănoase din zona de frontieră” au participat peste 11. 000 militari. Victimele deportării (40. 320 persoaneă au fost locuitori din 12 raioane, situate la granița cu Iugoslavia, între care și Turnu Severin, Baia de Arama, Strehaia și Vânju Mare, ce aparțineau proaspăt înființatei regiuni Gorj. Instalați cu forța în Bărăgan, deportații au fost obligați să constriască așa numitele „sate noi” sau „localități speciale”. Timp
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
luându-se ca exemplu Cooperativa „Steagul roșu” din Șerbia, unde peste 75 de țărani „au declarat pe fata că se retrag din cauza colectărilor tâlhărești de cereale”. Situații similare au fost semnalate în Bosnia și Herțegovina. Acțiuni radicale sunt prezente în raionul Belgrad, țăranii sârbi recurgând la incendierea comitetelor sătești și a cerealelor aflate în depozitele amenajate de acestea. Relevant pentru atmosferă ostilă regimului de la Belgrad, ce domnea în țara noastră, ni se pare atitudinea unei muncitoare de la I.C.S. „Alimentară” Târgu-Jiu, Dănița
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
creează, pe de altă parte, „toate condițiile pentru jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriei chiaburești”. Funcționează, de asemenea, un sistem de „grele cote de predare”, rechiziționarea forțată a cerealelor devenind un fenomen cotidian. „Bande înarmate de titoiști blochează sate și raioane întregi” și fac percheziții în casele oamenilor luându-le, de regulă, întreaga cantitate de cereale. O mare dificultate o constituie obligativitatea țărânilor săraci de a intra în „cooperativele chiaburești”, unde a fost desființată „ziuamuncă” și s-a introdus plata în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fac administratorii titoiști”. Erau suficiente motive că „țărănimea muncitoare din Iugoslavia tarata cu forța de către titoiști în așa numitele cooperative de muncă, își dă seama că organizarea actuala a acestor zadrugi o împinge într-o situație și mai grea”. Publicația raionului Târgu-Jiu comentează, de asemenea, articolul „Dificultăți alimentare în Iugoslavia”, publicat în revista franceză „L’Observateur”, potrivit căreia producția agricolă a scăzut cu circa 40%, în timp ce deficitul balanței de plăți pe 1952 - 1953 a crescut la 214 miliarde dolari, față de 137
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și în toate ședințele ținute în cadrul organizațiilor”. „Țăranii muncitori - spune articolul „Oamenii muncii din regiunea noastră înfierează provocările criminale ale fasciștilor de la Belgrad” - demască pe toate căile uneltirile imperialismului americano-englez și ale slugoiului lor Tito”. La căminul cultural din Bistrița, raionul TurnuSeverin, directoarea Angela Niculescu dezvăluie „împreună cu tinerii utemiști uneltirile fasciste de la Belgrad și zvonurile chiaburilor din sat”. Același ton îl folosește și Gh. Zgripcea, presedintele sesiunii deputaților locali. Adresânduse aleșilor regiunii Gorj, după ce face un elogiu pompos Uniunii Sovietice și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nici cum arată un vagon de tren prin interior, normal că mă simțeam inferior și nepriceput.Dar ghinionul dracului, nici când am plecat în armată, nu am avut parte nici de tren,nici să văd ceva. Până la Trușești,unde era raionul, am mers cu căruțele, dranga-dranga cu roți de lemn pe drum cu pietroaie,iar de la Trușești,după ce am fost repartizați pe comenzi, am fost îmbarcați la bou-vagon,până la Verești,un nume blestemat de cei prezenți, pentru frigul încasat aici. Blestemat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Oravița. Am așteptat un răspuns. A trecut ceva timp până cei de la contabilitate au calculat suma ce o datoram, după care ne-au înmânat hârtiile cu care ne-am deplasat la Notariatul de Stat. Acesta se găsea în apropierea Tribunalului Raionului Oravița, în partea de sus a orașului. Ajunși la Notariat, într-un birou unde erau vreo patru mașini de scris deservite de tot atâtea doamne și domnișoare, am explicat ce doream prezentând documentele precum și modelul primit pentru ca actele să fie
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
a secolului 20, de județul Tutova (cu sediul la Bârlad), ocolul sau plasa Tutova (cu sediul la târgul Puiești) și comunelor Obârșeni, Stâncășeni sau Corodești (cu sediul în satele respective), pentru ca din anul 1950 să fie cuprins în regiunea Bârlad, raionul Tutova, iar din 1955 în regiunea Iași, raionul Bârlad până în anul 1968 când, prin noua împărțire administrativă a României, acest sat, cândva fruntaș, să apară în umilitoarea postură de sat marginal pe teritoriul comunei Voinești din județul Vaslui. Numele satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la Bârlad), ocolul sau plasa Tutova (cu sediul la târgul Puiești) și comunelor Obârșeni, Stâncășeni sau Corodești (cu sediul în satele respective), pentru ca din anul 1950 să fie cuprins în regiunea Bârlad, raionul Tutova, iar din 1955 în regiunea Iași, raionul Bârlad până în anul 1968 când, prin noua împărțire administrativă a României, acest sat, cândva fruntaș, să apară în umilitoarea postură de sat marginal pe teritoriul comunei Voinești din județul Vaslui. Numele satului rămâne încă învăluit în mister. Presupunerea populară că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
biol. și agron., an.VII, f.2. MARTINIUC C., SAFCA M., BĂCĂUANU V., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1956), Contribuție la studiul hidrogeologic al regiunii orașului Iași, Probl.de geogr., vol.III, București. SFICLEA V., BARBU N. (1957), Observații fizico-geografice asupra raionului Panciu , Probl.de geogr., IV. ȘANDRU I., GIOSU V., BARBU N., POGHIRC P., AVRAM E. (1957), Probleme de geografie din raionul Pașcani, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.III, s.II., f.1-2. ȘANDRU I., BARBU N. et al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
hidrogeologic al regiunii orașului Iași, Probl.de geogr., vol.III, București. SFICLEA V., BARBU N. (1957), Observații fizico-geografice asupra raionului Panciu , Probl.de geogr., IV. ȘANDRU I., GIOSU V., BARBU N., POGHIRC P., AVRAM E. (1957), Probleme de geografie din raionul Pașcani, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.III, s.II., f.1-2. ȘANDRU I., BARBU N. et al. (1957), Contribuții geografice la studiul Orașului Huși, Probl.de geogr., V. BUCUR N., BARBU N. (1957), Complexul de condiții fizico-geografice din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Marinescu, de profesie brutar, expropriat ca mic meseriaș și închis ca exploatator capitalist, urma să joace un rol neprevăzut în viața noastră, datorită conlocuirii și consecințelor ei. Multă vreme după ce ne-am instalat în locuința comună din Piața 1 Mai, raionul Grivița Roșie, continuam să discutăm: poate c-ar fi trebuit să nu deschidem ușa; Cutărică, pe care-l cunoșteam, se baricadase refuzând să deschidă și neieșind din casă decât după ce se asigurase că nu mai riscă nimic. Unii reușiseră să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]