5,656 matches
-
influente ale lui Marx, Engels și Lenin a fost extrasă o „filosofie generală” și aplicarea acestei filosofii la explicarea societății. Astfel, teoria lui Marx a devenit o teorie filosofică: materialism dialectic și istoric. Este de notat o substanțială diferență de receptare a textelor lui Marx În sistemul comunist și În cel occidental. În ideologia comunistă, teoriei lui Marx și dezvoltării sale de către Engels și Lenin le-a fost acordat un statut filosofic. „Științific”, dar filosofic. În contextul intelectual al lumii capitaliste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mesaj, Pross (1972) diferențiază varietatea comunicării umane Între media „primare”, „secundare” și „terțiare”. Cercetătorul german Încadrează instanțele de comunicare nonverbale În media primare. Acestea reprezintă „contacte umane elementare” (Burkart, Știința comunicării, Viena, Köln, Weimar, Böhlau, 2002, 34), producția, transportul și receptarea mesajului fiind realizate numai de către oameni, fără mijlocirea unui aparat. În cazul celorlalte tipuri de media, secundare și terțiare, cei care comunică au nevoie de aparatură pentru a transmite mesajul, respectiv atât pentru a transmite, cât și pentru a recepționa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mircea Iorgulescu, Mirela Roznoveanu, Laurențiu Ulici. În pofida diversității opiniilor, numitorul comun este concluzia vizând importanța etică a judecății critice. Se reproșează criticii unele ezitări în eliminarea compromisului, precum și incapacitatea de a influența vizibil activitatea scriitoricească. La ancheta Critica literară și receptarea poeziei de azi răspund Dinu Flămând, Mircea Martin, Ioan Buduca. Se fac interviuri cu Marin Preda, D. R. Popescu, Ion Vlasiu sau convorbiri cu Șerban Cioculescu, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Nicolae Balotă, Ion Negoițescu, Michael Ricciardelli
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
transgresiune este în același timp insuficientă pentru a identifica specificul paradigmei, de vreme ce contururile formulei se pierd în tabloul general al postmodernismului. Dar numele lui O. se asociază mai ales romanului Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, care a cunoscut o receptare critică entuziastă. Ca și Orbitor al lui Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care transpar toate trucurile curentului: de la babilonia narației la pitorescul scientist, de la livrescul debordant la experimentul lingvistic, de la deconstrucția toposurilor epice
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
deosebească de alte publicații prin prospețimea și vigoarea idealurilor sale, ce au putut căpăta relief doar pe fundalul României întregite. Ambiția redactorilor este să depășească provincialismul, orizontul restrâns al unor reviste transilvănene, să-și racordeze interesul și să-și impună receptarea dincolo de lanțul Carpaților. În articolul-program În loc de „Cuvânt înainte”, Teodor Murășanu scrie că primăvara culturii românești va fi adusă de „noua promoție de intelectuali și visători din toate provinciile tinerei noastre țări” și anunță „partea sa de atelier la poemul culturii
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în atenție tendințele majore ale vieții intelectuale din Peninsula Balcanică, privită ca parte a istoriei universale și militează pentru studierea comparatistă a culturilor balcanice într-o perspectivă care să pună
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
realului și căutând în facerea poemului - uneori plin de imagini halucinatorii, populate de figuri ale inconștientului - sensul poeziei: poetul e un „secretar al inconștientului”, fantasmele lui sunt expresii ale „subteranei” ființei, iar poezia trebuie să fie un vis trăit. Chiar receptarea poeziei trebuie să se realizeze la nivelul trăirii, al asumării integrale de energii revelate de poem ca expresie a tensiunilor: „Visul flagelat: / Domnița care e poema // Domnița e de jăratec, ia-o în brațe / Domnița e de fum, sărut-o
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității bucureștene, luându-și licența în 1981. În 1987-1988 beneficiază de o bursă Herder la Viena, unde studiază teoria metaforei, iar în 1995-1996 este bursier al Colegiului Noua Europă pentru studiul receptării literare. În 1999 obține titlul de doctor în filologie cu teza Relația autor-cititor în literatura română, secolul al XIX-lea. Proza pașoptistă și postpașoptistă. Profesor de limba română la Școala Generală din Breaza, județul Prahova (1981-1984), va fi redactor la
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
inclusă într-o colecție coordonată de Paul Cornea și destinată școlii. Depășind strictul interes și nivel didactic, exegetul reconstituie „destinul pieziș” al scriitorului, stăruie, pe urmele lui Florin Manolescu, asupra evoluției imprevizibile a operei, cu efecte contradictorii și derutante asupra receptării în epocă și în posteritate, caută explicații și corectează cu detașare, de la cota prezentului, opiniile care nu au trecut „proba timpului”. În felul acesta, în prima secțiune (urmată de antologia de texte și de comentarii la fiecare piesă) se află
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
lui Caragiale”. Figura definitorie a inovației lui Caragiale-prozatorul e găsită în ambiguitate, care privește statutul ficțional, relația autor- narator, ironia și absurdul. Ultima secțiune, Numărătoarea steagurilor, reia problema deschisă în Comediile lui I. L. Caragiale. Nu e un studiu clasic de receptare, căci accentul cade pe „«imaginile» lui Caragiale, ale creației sale, așa cum se succedă ele de-a lungul a cinci decenii”. Începută cu investigarea lui Caragiale, abordarea pragmatică a literaturii ocupă întregul spațiu al cărții Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
se deosebea doar prin excesiva atenție acordată pozitivismului. Spirit iscoditor, P. este deschis mereu atât inovațiilor artistice, cât și evoluției esteticii europene către o abordare sociologică a artei. Arată un interes deosebit teatrului și mai puțin poeziei, pentru a cărei receptare nu era suficient de înzestrat și pe care a judecat-o cu rigiditate. De aceea nu l-a înțeles pe Eminescu, iar poezia contemporană a condamnat-o. A fost printre cei dintâi care, la noi, au discutat probleme de versificație
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
analitică are în vedere scrieri de Fernán Caballero, José Maria de Pereda, Pedro Antonio de Alarcón, Juan Valera, Benito Pérez Galdós, Emilia Pardo Bazán, Clarín, Armando Palacio Valdés, Vicente Blasco Ibáñez. În Tentația Spaniei (1999) prezintă, într-un studiu comparatist, receptarea literaturii spaniole în spațiul românesc, la nivelul traducerilor, al interpretării critice, precum și al creației originale. A tradus în limba spaniolă din proza lui Ion Creangă (Povestea lui Harap-Alb ș.a.), creații populare (Poveștile lui Moș Trifan, Legende moldovenești), iar din spaniolă
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
spaniolă din proza lui Ion Creangă (Povestea lui Harap-Alb ș.a.), creații populare (Poveștile lui Moș Trifan, Legende moldovenești), iar din spaniolă a transpus nuvele de Rafael Felipe, eseuri de Ortega y Gasset ș.a. SCRIERI: Ca două gemene surori, Chișinău, 1990; Receptare și confluențe, Chișinău, 1990; Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea, Chișinău, 1990; Tentația Spaniei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Editorial basarabean, RL, 1991, 3; Ileana Mihăilă, „Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea”, RITL, 1992, 1-2; Eleonora Hotineanu
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
P. se arată un critic subtil, decriptează sensuri noi și ajunge la concluzii originale, cum sunt acelea despre doamna T., personaj în continuă transformare și, într-un fel, eroina principală a acestui eseu. Altă carte, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române (1999), are un caracter mai teoretic, cel puțin în prima parte. Spre a obține definiția conceptului, exegeta apelează și la alte discipline, precum filosofia, sociologia lecturii, istoria mentalităților. Trece în revistă și delimitează o lungă serie a prejudecăților
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
în Bucureștiul interbelic normalitatea a fost posibilă prin existența a două coordonate esențiale ale democrației: libertatea și proprietatea. SCRIERI: Lenevind într-un ochi, București, 1990; Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., București, 1999; Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999; Întoarcere în Bucureștiul interbelic, București, 2003. Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București, 1999; Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, „Lenevind într-un ochi”, LAI, 1991, 8; Alex. Ștefănescu
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
teme» ale modernității: moartea, nebunia, suferința, Poezia cu majusculă” și înțelege „mistica poeziei ca instrument de mântuire, gravitatea rostirii” (Mircea Cărtărescu). Fără îndoială că dramatismul biografiei poetului, condiția lui boemă și rebelă, suferința și dispariția prematură contribuie la legitimarea acestei receptări, însă ea e autorizată în primul rând de texte. Mai vechile încercări de a-l recupera integral pe poet în cadrele modernismului șaptezecist au dat rezultate limitate. Gheorghe Grigurcu semnala filiația suprarealistă, consemna ispita transcendenței, înregistra patetizarea amintirii - impersonalizată tactic
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
superior, mișcările literare anterioare. Profund națională, „direcția nouă” a îndrumat literatura către realitatea autohtonă, pe care criticul o dorea transpusă într-o haină artistică originală. Refractar spiritului provincial, a militat pentru o largă deschidere către cultura europeană, cerând însă o receptare critică, și nu o imitație servilă. Ca factori de referință recomanda atât tradiția artistică (mai ales din perioada 1830-1850), cât și literatura populară. Acesteia din urmă i-a acordat o importanță deosebită sub raport estetic, fără a-i neglija valoarea
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
și de fiul autorului, Sender Schwartz. În anul 2000 apare la Editura Hasefer, cea de-a patra ediție, sub îngrijirea lui Țicu Goldstein, care descoperă și publică într-o anexă cărticica pierdută din 1864, adăugând și o utilă postfață despre receptarea scrierilor autorului. Broșurile lui M. erau vândute în timpul vieții sale cu bani puțini, pe ultima copertă stând scris: „Prețul acestei cărți după inima omului și după meritul lui Cilibi Moise”. Ediția lui Schwarzfeld se difuza mai bine, pitorescul autor intrând
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
din octombrie și prima duminică din mai la casa Negruzzi din satul Hermeziu) unde participă personalități din lumea literară a Iașului și a Moldovei, ocazie de a organiza manifestări școlare, dar și de a aduna oamenii din toate satele comunei. Receptarea uniunii europene în mediul rural Uniunea Europeană pare a fi o entitate vag cunoscută în rândul marii majorități a locuitorilor satului Trifești. Dincolo de dificultatea oamenilor de a găsi o definiție riguroasă pentru ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, se desprinde cu destul de multă claritate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din cauza programului de lucru al populației rurale. Pe parcursul verii, primăvara și toamna, rezidenții din mediul rural muncesc în afara casei zi-lumină, adică de dimineață până seara, fără să mai aibă timp pentru vizionarea programelor de televiziune. Acest fapt a afectat constant receptarea materialelor difuzate prin intermediul televiziunii pe tot parcursul campaniei. Impactul spoturilor a fost destul de scăzut la începutul campaniei de informare. Doar trei persoane din cele zece care au declarat că au văzut clipurile, au înțeles mesajul și au relatat despre concursul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sat european” sunt temele principale reținute de către săteni sau folosite ca ancore pentru a-și aminti restul mesajului. Imaginea „băiatului cu bagaje” s-a dovedit a fi o alegere inspirată, devenind o figură familiară care induce o notă pozitivă asupra receptării întregului mesaj. Reacțiile negative față de videoclipuri sunt legate de apariția primarului în unele filme, fapt considerat ca fiind nepotrivit. Un alt tip de atitudine critică apare în Trifești (sat izolat), fiind legată de prezentarea unor imagini din sate care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se uite la televizor. Ora de difuzare a filmelor a redus considerabil șansele ca populația rurală să intre în contact cu materialele difuzate în această parte a campaniei. Dincolo de ora de difuzare, sezonalitatea muncii în agricultură a contribuit la slaba receptare a acestor materiale. Toamna reprezintă pentru săteni o perioadă de muncă intensă în afara casei, culesul recoltei și pregătirea recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bună înțelegere a realităților analizate. Credem că textele închegate în acest volum contribuie și ele la o mai bună cunoaștere a satului românesc contemporan, aflat în plină călătorie spre Europa. Mutând discuția în registrul mesajului campaniei de comunicare și al receptării acestuia, sunt câteva aspecte care se remarcă pregnant. Pe de o parte, integrarea europeană este privită în satele României ca o chestiune de dezvoltare economică. Reprezentarea este de altfel una larg răspândită în societate. Literatura (internațională) din științele sociale a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nasc și mor, îndeobște, ca niște cărți poștale. Le-am introdus aici ca într-un colet rambursabil. Cititorilor dezamăgiți de lipsa unor masive „studii serioase” nu le putem cere decât răbdare și îngăduință. Drept compensație, am inclus câteva „nocturne” inedite. * Receptarea de care s-a bucurat prima ediție a Bufniței din dărâmături l-a îndemnat pe autor să accepte provocarea unei noi ediții. S-ar cuveni, înainte de toate, să spun care este originea acestui titlu. „Bufnița” evocată de Psalmul 101 (în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
experimentat, la propriu și la figurat, insomnia, niciodată lipsită de riscuri. M-am străduit ca aceste insomnii să capete un caracter teologic, trăind într-o lume care s-a pus „la adăpost de veșnicie” (Ana Blandiana). Ce pot spune despre receptarea volumului? Mai întâi, stocul de carte în librării s-a epuizat foarte repede. Marcând un start cu imperfecțiuni, acest volum n-a avut parte, pesemne, de cititori neutri sau imparțiali. Unii au felicitat poziția „conservatoare” asumată împotriva curentului, precum și curajul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]