2,236 matches
-
Cu toate acestea, așa cum arăta Lillbacka (1999), legitimitatea se sprijină nu numai pe valori, ci și pe o serie de alte componente, printre care se numără și componenta afectivă și cea rațională. Numeroase studii indică faptul că în situații de recesiune economică sprijinul acordat de indivizi creșterii cheltuielilor guvernamentale sau menținerii acestora la un nivel ridicat este în scădere (Alt, 1979; Blomberg, Kroll, 1999; Mullard, Spiker, 1998; Lewis, 1982; Shivo, Uusitalo, 1995). Alt (1979) arată că alegerea altruistă, cea care reduce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
își pot permite să o facă, adică atunci când bunăstarea personală este suficient de ridicată, astfel încât indivizii să se poată gândi și la situația celor din jur. Astfel că „generozitatea și altruismul cresc odată cu bunăstarea” (Alt, 1979, p. 190). În condițiile recesiunii economice, când situația economică a celor mai mulți indivizi este amenințată, aceștia vor fi mai puțin dispuși să dea o parte din venitul lor statului pentru a-i ajuta pe cei mai săraci. Majoritatea studiilor pun în evidență diferența de suport care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reprezintă faptul că în comunism furnizarea bunăstării era gestionată doar de stat. Statul era cel care organiza serviciile sociale, așa că așteptarea crescută față de stat în furnizarea acestor servicii poate fi considerată legitimă. Pe de altă parte, în condițiile în care recesiunea economică a afectat larg societatea românească și oamenii au experimentat direct sau indirect sărăcia și șomajul, era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru explicațiile bazate pe structura socială în țările vest-europene, deoarece aceste state au trecut printr-o recesiune economică, iar oamenii au trăit direct sau indirect experiența sărăciei. O experiență asemănătoare au trăit și românii în anii tranziției. După 1989 sărăcia a început să afecteze segmente tot mai largi ale populației și tot mai mulți indivizii s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abilitare a actorilor sociali (empowerment) și creșterea securității. Pornind de la acest scenariu/cadru dezvoltat în WDR 2000, Nora Lustig (2000) încearcă să vadă în ce măsură fondurile sociale se pot plia pe acești trei piloni. Nora Lustig arată că, în condiții de recesiune economică sau atunci când guvernelor le lipsește voința politică de a sprijini adecvat inițiativele de dezvoltare ale comunităților locale (îndeosebi cele sărace), FS reprezintă unul din mijloacele esențiale ce pot sprijini strategiile antisărăcie bazate pe cei trei piloni (2000, pp. 19-20
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Unit748. În al doilea rînd, Programul de Reconstrucție Europeană dăduse roade și productivitatea Europei de Vest crescuse destul cît să necesite mai multe piețe de export. În al treilea rînd, după încetarea focului în Coreea, SUA au suferit o ușoară recesiune; de aici și temerile Europei Occidentale în privința unui eventual declin al comerțului trans-Atlantic. În al patrulea rînd, "ofensiva sovietică de pace" și strădaniile lui Malenkov de a stimula comerțul Est-Vest își cîștigase o serie de suporteri 749. Apoi, Europa își
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relațiile româno-americane n-au influențat alegerile prezidențiale. Referindu-se la rezultatele alegerilor, cînd a părăsit definitiv Casa Albă, Carter îi mărturisea șefului său de personal, Hamilton Jordan: "Anul 1980 a fost un iad provocarea lui Kennedy, Afganistanul, soluționarea Tratatului SALT, recesiunea, Ronald Reagan și ostaticii... mereu ostaticii! O criză după alta"2089. CAPITOLUL XVI Reagan, Drepturile Omului și cazul Chadha De la Carter la Reagan La cîteva clipe după învestirea lui Ronald Reagan, de pe 20 ianuarie 1981, Teheranul i-a eliberat pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la nivelul Uniunii Europene; 10. asigurarea egalității de șansă și tratament pe piața muncii; 11 . asigurarea sănătății și securității în muncă. Contextul este descris prin următoarele: 1. Economia și piața românească a muncii au traversat deja o perioadă lungă de recesiune economică (2009-2012), cauzată de efectul de propagare prin mecanismele piețelor internaționale a depresiunii economice globale declanșate în toamna anului 2008; 2. Fenomenele de depresiune la nivel global și mai ales european nu dau semne vizibile de atenuare; 3. Piața românească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258391_a_259720]
-
la nivelul Uniunii Europene; 10. asigurarea egalității de șansă și tratament pe piața muncii; 11 . asigurarea sănătății și securității în muncă. Contextul este descris prin următoarele: 1. Economia și piața românească a muncii au traversat deja o perioadă lungă de recesiune economică (2009-2012), cauzată de efectul de propagare prin mecanismele piețelor internaționale a depresiunii economice globale declanșate în toamna anului 2008; 2. Fenomenele de depresiune la nivel global și mai ales european nu dau semne vizibile de atenuare; 3. Piața românească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258393_a_259722]
-
la nivelul Uniunii Europene; 10. asigurarea egalității de șansă și tratament pe piața muncii; 11 . asigurarea sănătății și securității în muncă. Contextul este descris prin următoarele: 1. Economia și piața românească a muncii au traversat deja o perioadă lungă de recesiune economică (2009-2012), cauzată de efectul de propagare prin mecanismele piețelor internaționale a depresiunii economice globale declanșate în toamna anului 2008; 2. Fenomenele de depresiune la nivel global și mai ales european nu dau semne vizibile de atenuare; 3. Piața românească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258701_a_260030]
-
de libertate de către fiecare țară în parte. Acest aspect a relevat ca soluție de urgență repatrierea persoanelor private de libertate către statele de origine, decizie care impune identificarea, la nivel individual, a unor instrumente/mecanisme de gestiune. La nivel intern, recesiunea economică înregistrată în ultimii ani, coroborată cu oferta slabă de locuri de muncă și cu ofertele educaționale și de formare profesională insuficient adaptate nevoilor grupurilor vulnerabile, creează o presiune suplimentară asupra societății, presiune care se reflectă și în dinamica ascendentă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]