7,841 matches
-
în aplicare. Națiunea română cere abolirea imediată și fără despăgubire a iobăgiei. Bărnuțiu subliniase, în ajunul Congresului, că această abolire nu putea fi realizată decît de țăranii înșiși. Proiectul național de inspirație liberală repune în discuție hotărîrile Budapestei. Națiunea română reclamă independența național-politică, în numele principiului libertății, egalității și fraternității, astfel ca "ea să poată avea, proporțional din membrii săi, reprezentanți proprii în dieta țării și în aceeași proporție proprii demnitari în toate ramurile guvernului". Românii revendică dreptul de a utiliza propria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ani de lupte intestine și de negocieri între Marile Puteri. Prima miză este aceea a alegerii adunărilor din 1857, atît în Moldova cît și în Țara Românească. Lupta îi opune pe partizanii unirii aflați față în față cu antiunioniștii. Primii reclamă unirea Principatelor sub un prinț străin și o cartă constituțională. Trimișii Constantinopolului intră în scenă, manipulează și falsifică alegerile. De la Plombières, unde s-a stabilit pentru o vreme, Napoleon III amenință, în iulie 1857, cu ruperea relațiilor cu Poarta. Mizele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
petrolifere se fixează la 100 de hectare, nici un concesionar neputînd să cumpere mai mult de 3 loturi, numai Curtea română fiind în măsură sa tranșeze conflictele dintre stat și concesionari. De atunci, capitalurile străine se îndreaptă către terenurile private. Liberalii reclamă o soluție națională, o lege dreaptă, cinstită și românească. În 1909, ministrul liberal de Finanțe. Vintilă Brătianu, determină adoptarea unui text asupra exploatării terenurilor de stat: numai acesta din urmă este stăpîn să decidă asupra calității petrolifere a terenurilor sale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București în 1898. Dar ele devin obiect de critici virulente în toamna anului 1904: li se reproșează insuficiențele instrucției, propaganda antinațională, prozelitismul în favoarea religiei catolice. Ministrul Educației, Spira Haret, amenință cu demisia dacă nu se va da satisfacție opiniei care reclamă o condamnare severă. În iulie 1902, patriarhul ecumenic adresează mitropolitului primat al României o scrisoare în care mărturisește "...expresia durerii pe care i-o provoacă progresul religiei catolice în România, precum și convertirile numeroase pe care el le atribuie propagandei congregațiilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legături cu românii din Vechiul Regat. Grupul are un program: autonomia Basarabiei, întrebuințarea limbii române în școli și administrație, răscumpărarea proprietăților boierești cu ajutorul Băncii Rurale. Acest grup se opune unei aripi conservatoare puternice care înțelege să negocieze cu rușii reacționari, reclamînd totuși o apărare a limbii române, limbă strămoșească. Conservatorii ruși îi primesc favorabil pe conservatorii români și ziarul acestora, Moldovanul. Forța conservatismelor rusesc și românesc, unită cu manipulările electorale, explică insuccesul militanților naționali progresiști excluși de la reprezentarea în Dumele alese
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
într-un mod precipitat, deci s-ar fi putut descoperi abuzuri din conținutul dosierelor cari i-au fost încredințate. Să vă citesc pasajele cele mai importante ale acestei cuvântări și veți vedea, d-le președinte, că este o cestiune care reclamă un răspuns din partea guvernului și, cred, încă și o lucrare nouă din partea Senatului. Noi, ca opozițiune, nu putem decât a denunța faptele de cari menționează d. Mihălescu în cuvântul său, rămâind ca majoritatea Senatului, care are scrupurile sale, să vie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
importanța rolului ce-a jucat d. Gladstone în ultimul război din Orient ca să ne convingem că sânt cestiuni de o ordine politică înaltă care nu se dezleagă prin 10, 20 de arșice (bile) aruncate în urne, ci pentru care se reclamă consimțimântul unei întregi națiuni. Astfel se știe că, deși lord Beaconsfield era dispus de a practica o politică mai accentuată în ultimul război, deși voia poate a lua o parte directă la el, opozițiunea lui Gladstone și a partidului său
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se găsește și aceea că nouăle titluri ce urmează a fi emise de stat nu se vor preschimba cu vechile titluri decât după ce mai întîi se va transcrie convenția de către tribunalul de comerț, în vreme ce judecătorul de comerț german pare a reclama că toate dispozițiile conținute în convenție să fie efectuate, să fie adecă convenția deja perfectă, pentru ca el în urmă să se poată pronunța asupra cestiunii înregistrării acelui act. Din aceste fapte enunțate rezultă că pentru moment cestiunea se învîrtește într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
francez va fi fără îndoială cu deosebire simțitor. Să nu uităm că [tot] "Republica Franceză" vorbește și în alineea a doua. [ 15 martie 1880] ["ADESEORI O LEGE OARECARE... "] Adeseori o lege oarecare stă în aer când toate împrejurările câte o reclamă există și e destul ca o picătură să se adauge la paharul plin pentru ca ea să se voteze de exemplu. Acea picătură, acel caz izolat care-i dă naștere se numea de către cei vechi occasio legis. Tot astfel și un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de înlăturarea combinațiunii ministeriale de a-și crea din Casa Rurală o resursă. Deficitul va exista și va trebui a se face un împrumut. Apoi datoria flotantă necunoscută dacă ea este, precum se zice, de 85 000 000, încă va reclama o anuitate de 5 - 6 milioane, încît la un loc anuitățile se vor sui să zicem la 55 000 000 2) Armata............................................. 25 000 000 80 000 000 Rămân deci din 95 milioane în cazul cel mai bun 15 milioane
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceea că Adunările nu sânt întrunite. Singura deosebire e că crizele guvernamentale, în loc de-a veni de la Parlament, cum ar și trebui să fie, se produc pe tăcute, fără ca să fie mai puțin primejdioase. Paternitatea ideilor de mai sus o reclamăm pentru noi. În polemicele dese asupra titlului de "reacționari și retrograzi" cu cari am fost gratificați am arătat de atâtea ori că acele epitete erau pur și simplu copiate din țări străine și nu se potriveau deloc nici cu formarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în fine. Astăzi, după cum află "L'Independance roumaine", organ oficios al d-lui V. Boerescu, majoritatea d-lui Brătianu va depune pe biuroul Camerii o propunere tinzând a protesta în contra oricării remanieri ministeriale în afară din partidul liberal-național și a reclama pentru d. Brătianu portofoliul Internelor. Numita foaie dă sub toată rezerva această știre, spune însă a fi căpătat-o dintr-un izvor sigur. După informațiile noastre știrea de mai sus este pe jumătate adevărată, adică o propunere în sensul arătat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al statului, pe cari ni le comunică un fost advocat public. Aceste înștiințări sânt relative la o afacere faimoasă în timpul ei: afacerea Schonfeld-Filderman. Iat-o în puține cuvinte. Doi antreprenori evrei de șosele (pe vremea aceea se mai făceau șosele) reclamau de la stat un milion și mai bine pentru niște pretinse daune ce ar fi suferit de la ministeriu. D. Tache Giani, advocat al statului, dete un aviz prin care recunoștea de sus până jos că pretențiunile zișilor antreprenori erau întemeiate. Până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se votează și se dezvotează înainte de-a se fi aplicat și de-a se fi dovedit de sânt bune sau nu. Altele iar se votează fără de nici o trebuință concretă, numai pentru a satisface legiferomania, pe când măsuri folositoare, cari ar reclama o estremă urgență și ar fi de un folos general, stau cu anii în portofoliile miniștrilor și nu află timp de-a ieși la lumina zilei. Nu mai vorbim de lipsa de sistem și de ușurința discuției. Nu sîntem, desigur
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că vor rămânea neîncasate, la un loc 12 milioane; iar pentru anul 1876, la începutul căruia vorbea răposatul, admitea un deficit tot de 12 milioane, ca și cel de sus, plus 3 milioane pe care le credea că vor fi reclamate peste bugetul anului 1876 pentru cumpărare de arme, plăți de contracte etc. Așadar, din presupunerea că nu se vor încasa rămășițele și din presupunerea că se vor ivi cheltuieli peste buget, aduna un deficit de 28 milioane și vro 700
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mijlocul dibaci de a încurca și amesteca lucrurile întrebuințat de onorabilii liberali este însă următorul: prin legea de la 2 mai 1876 d-lor erau obligați ca, din rămășițele anului 1875 și din acelea ale exercițiilor anterioare închise, să plătească cheltuielile reclamate de acele exerciții; legea îi îndatora ca cu acești bani să amortizeze bonuri de tezaur ce le-ar emite pentru acoperirea deficitului prezumat al anilor 1875 și 1876. Ce fac însă? În loc de-a urma legea votată de ei înșii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în primele luni ale anului 1876 Ministerul Finanțelor este autorizat a emite bonuri de tezaur până la suma de 12 000 000 lei noi. {EminescuOpXI 186} 4. Sumele ce se vor împlini din rămășițele exercițiilor închise, după ce se vor plăti cheltuielile reclamate de acele exerciții, să se verse la Casa de Depuneri și Consemnațiuni la finele fiecărei luni până la acoperirea sumei de 12 milioane. Și ce zicea cu acea ocazie prințul Dimitrie Ghica? Sânt fericit de-a constata o dată mai mult că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tocmai simpatice una alteia, poate din cauze etnologice chiar. Serbia ar dori, în adevăr, să adune sub sine pe toți cei de-o rasă, sub coroana familiei Obrenovici; însă lucrarea sa în această direcțiune se împiedecă de aspirațiunea Muntenegrului, care reclamă pentru sine același rol. Familia princiară Nieguș din Munții Negri nu are mai puțin dorința de-a fi centrul împrejurul căruia să se grupeze viitorul regat al Serbiei mari. O a treia direcțiune, opusă amânduror acestora, este aceea a unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de 600 milioane? D-voastră, cari ați îmbătrînit toții prin Camere, știți că în fiecare dată veneau d-nii miniștri și cereau câte o creațiune nouă și la fiecare cerere demonstrau că într-adevăr trebuie să se satisfacă cererea, pentru că așa reclamă pozițiunea nouă a țării, și apoi venea câte un deputat sau senator entuziast și ne zicea: Faceți această cheltuială și vom face reduceri aiurea. Venea cu o cestiune a armatei și zicea: Să dăm, fiindcă trebuie, și se dădea; apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a elabora, cu concursul statelor țărmurene, un reglement de navigație pentru partea de la Galați până la Porțile de Fier. Această lucrare e încă în stare de proiect. Austro-Ungaria a fost atât de puțin grăbită de-a vedea realizîndu-se ceea ce ea reclamă astăzi c-o atât de mare vioiciune că au trecut doi ani pîn-acum fără ca ea să ceară executarea articolului din Tractatul citat mai sus. Am esplica cu greu această schimbare daca n-am ținea seamă de evenimentele câte au urmat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pe de-a pururea de Austria, care nu e țărmureană, și, în caz de împărțire a voturilor, votul prezidentului ar fi precumpănitor: aceasta ar fi absorbirea micelor state dunărene în folosul Austriei, căci, prin privilegiul pe care ea-l reclamă, ar câștiga dreptul de-a face legi de navigațiune și până în porturile române, sârbești și bulgare. C-un cuvânt, Dunărea ar cădea pe mînile ei până la Galați, care e situat la 150 de chilometri de gurile fluviului. Aci începe rolul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de cătră, Congresul de la Berlin; dar Rusia poate invoca posesiunea uneia din gurele Dunării, a brațului Chiliei, și asta cântărește desigur cât Porțile de Fier. Ceea ce-i adevărat în toate acestea și ceea ce trebuie să ținem minte e că Austro-Ungaria reclamă un privilegiu foarte mare, asupra căruia Tractatul din Berlin tace. Acest privilegiu i-ar atribui suveranitatea aproape absolută a Dunării și ar face din Austria arbitrul Principatelor dunărene, fără escepția Bulgariei. Ar fi foarte surprinzător ca d. Gladstone singur s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altă purtare decât practicarea espedientelor. Aceste espediente variază după trebuințele acestei politice, mai mult suportate decât primite de către miniștrii noștri. Ba sânt concesii făcute partidelor estreme, ba sânt satisfacțiuni date amicilor; ba diversiuni imaginate pentru a distrage opinia publică; ba reclame de popularitate electorală. Mobilul rămâne pururea, același: interesul partidului. E vorba de-a reforma magistratura? Partidul ce guvernă nu ține deloc la suprimarea inamovibilității; ceea ce propune e o reformă care să-i asigure devotamentul magistraților. Investitura nu i-ar displăcea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dreptul și datoria guvernului, dar cere încă de la ei pentru guvernul sub care servesc un devotament pe care ei nu-l datoresc decât statului. Astfel guvernul vrea ca să i se dea un concurs activ în toate împrejurările, oricând îl va reclama. Mai multe circulare ministeriale se esprimă în termeni formali în privința acestui punct delicat. [III] Cată să adăugăm că partidul care ne guvernă merge mult mai departe în politica sa de escluziune decât toate guvernele câte l-au precedat la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
l-au precedat la putere. Toate guvernele au cerut mai mult ori mai puțin concursul funcționarilor de toate soiurile în alegeri. Guvernele cele mai oneste și mai liberale îl cereau cu mai multă discreție și respectând libertatea agenților lor. Imperiul reclama zelul lor numai în împrejurări în cari n-ar fi fost prudent de-a-i rezista. Dar încolo puțin îi păsa Imperiului de originea funcționarilor cari-l serveau, fie bonapartiști, legitimiști, orleaniști sau republicani. Ba Imperiul ținea chiar îndeosebi ca să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]