7,235 matches
-
În acest sens, dincolo de cifre, ni s-a părut util să completăm prezentarea noastră cu scurte notițe biografice ale unora dintre titularii de doctorat. Fără a fi exhaustiv (sursele vremii nici nu permit acest lucru), demersul nostru a încercat să reconstituie diversitatea domeniilor în care au activat personajele respective, aducând mărturii ce ar putea să susțină ipoteza că studiile în străinătate au reprezentat un tip de capital, care va fi favorizat o carieră de succes. ÎI.1. Doctori în drept (1871-1913
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Frumos (medicină); și, în plus, cei șase români din teritoriile ocupate, si anume: Basarabia (drept, medicina), Transilvania (Brașov / științe politice și administrative; Prejmer / științe; Vâlcele / științe), Ungaria (Riscă / științe politice și administrative). În fine, mai spunem că am incercat sa reconstituim, pe cât ne-a stat în putere, carierele unora dintre cei pe care Constantin C. Anglelescu și apoi noi i-am inventariat că titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1863-1914. Rămâne că pe viitor să continuăm
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pentru a-și desăvârși formarea profesională și a obține o diplomă care să-i ajute să aibă o carieră în țara de origine. Ne-am oprit asupra lor în prima parte a acestui capitol încercând, ca în cazurile anterioare, să reconstituim nu doar datele statistice, ci și să conturam parcursurile profesionale ori publice ale unora dintre ei (pentru care am gasit informații până în acest moment). În celelalte secțiuni ale capitolului de față am întârziat și asupra statutului diplomelor obținute, procedurilor de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
statistici, viața de zi cu zi a studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să nu fie măcar amintită în studiul nostru. Așadar, în capitolul ce urmează, ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, cateva episoade din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori Universitatea Nouă, merituoși sau nu, diplomați sau nu, readucând astfel în memorie și pe aceia pe care soarta potrivnica i-a împiedicat să-și încheie studiile (sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a lunii lui mai a anului 1914, în orașul în care se născuse într-un sfârșit de martie, cu 36 de ani in urma!81 Viața de dincolo de amfiteatru a studenților aflați la studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Liberă, iar pe de altă parte, la numărul, respectiv originea celor ce proveneau din afara Belgiei. De asemenea, tabelele pe care le-am constituit au avut ca punct de pornire statisticile belgiene, au fost organizate pe domenii de specializare. Astfel, am reconstituit numele, dar și numărul studenților ce dobândeau titlul de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe, ca și pe cei care obțineau diplomă de inginer în perioada 1863-1914. Cei mai mulți dintre românii care studiau la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București), pe academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei ori pe inginerii Elie Radu și Grigore Bejan. Încercarea noastră de a reconstitui și carierele celor care nu și-au găsit locul printre personalitățile vremii, amintite în general de istoriografia tradițională, ne-a permis să arătăm că, la nivel local sau în spațiul mai puțin vizibil al unei profesii, foștii studenți de la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai ei, inclusiv cu președintele acesteia (nimeni altul decât inițiatorul sau) au fost reconstituite după câteva articole publicate în presa românească a vremii. Aceste mărturii ne-au dezvăluit, dincolo de obiectivele oficiale, legate de apărarea intereselor sau a statutului studenților înscriși la Universitatea Liberă, si laturi mai puțin "nobile" ale membrilor asociației, precum slăbiciunea pentru
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fine, dincolo de structuri instituționale, de diplome sau de statistici, viața de zi cu zi a studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să lipsească din studiul nostru. Ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, încercând să punem cap la cap surse diverse, și aspecte din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori de la Universitatea Nouă. Merituoși sau mai putin merituoși, reușind sau nu să își atingă obiectivul (obținerea unei diplome), tinerii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
doctor, căci nu plătise toate taxele de studii. Fascinante în sine, invitând adesea la o povestire romanesca, aceste frânturi de destine mărunte sunt fragmente prețioase de microistorie, mărturii ce ne permit să înțelegem viața cotidiană a societăților trecute, să le reconstituim bogăția și diversitatea. Corespondență celor patru tineri sau a părinților acestora (tatăl, în cazul lui Petre Zlătescu sau mama, în cel al lui Victor Eminescu) cu autoritățile române ne-a dezvăluit preocupările și problemele unor oameni obișnuiți. Probleme ce ne
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" își propune să reconstituie prin cărțile publicate sub egida ei, pe de o parte, practicile și modelele culturale, respectiv spațiul și timpul în care ele s-au concretizat ori lecturile diferite care au fost făcute realității sau reprezentărilor acesteia. În consecință, are în vedere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în masă spre lumile virtuale" (Edward Castronova, apud McGonigal, 2010), și aceasta va transforma iremediabil lumea în care vor crește și vor funcționa generațiile următoare, "pentru că tehnologia nu este niciodată o forță neutră: ne comandă comportamentul, ne redefinește valorile și reconstituie viețile noastre în moduri pe care nu le putem întotdeauna prevedea" (Slouka, 1996, p. 45). Din această perspectivă, comunitățile virtuale nu reprezintă un fenomen marginal pe care îl putem exclude din analiza vieții sociale, ci, dimpotrivă, o realitate ale cărei
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
inuman în infernul închisorilor comuniste reprezintă o axă a capitolului biografic. În grade diferite doar prin rezultat tragic sau malefic, deși eșuat sunt prezente experiențele traumatizante ale mamei și fiicei, într-o corespondență funestă. Istoria atentatului asupra Monicăi Lovinescu se reconstituie din toate mărturiile existente, aparținând episoadelor Undelor scurte sau paginilor confesive ale Jurnalului. Studiul inventariază formele de rezistență în viziunea Monicăi Lovinescu și le confruntă cu "triada consacrată disidenți, rezistenți, obedienți". Tabloul revulsiv al beneficiilor slujitorilor comunismului și al cultului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
subiecte cu tematică politică și culturală, concentrându-se asupra știrilor despre România. Începând cu 1990, editează o parte din ele într-o colecție de șase volume intitulată Unde scurte. La un deceniu după revoluție, publică La apa Vavilonului, memorii ce reconstituie anii dintre 1941 și 1980 și seria de șase Jurnale din perioada 1981-2000. În volumul Etica neuitării preia texte din Unde scurte, revista "22" și "România literară", iar în Diagonale transcrie discursurile apărute în "România literară" între februarie 1996 și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
N. Steinhardt, Nichita Stănescu. Dintre suferinzii de "spionită", cum spune autoarea, face parte Adrian Păunescu, "cel mai fățiș profitor al sentimentului național, mânjindu-l cu vorbărie, retorisme și ridicol doar pentru a-și asigura un prezent de aur"55. Autoarea reconstituie imaginea clandestinilor, la câțiva ani după momentul '89, într-un articol înseriat în Diagonale, având la îndemână distanța față de evenimente și oameni, nu și distanța față de țară. Clandestinii sunt scriitori români care în trecerea lor prin Paris o vizitează. "Erau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
observațiile informatorului cu privire la atitudinea non-conformă și înzestrarea intelectuală. Este impresionantă complexitatea urmăririi Monicăi Lovinescu și tot ce presupune procedeul (note informative, surse, rapoarte, documente, adrese, planuri de măsuri, agenți, informatori) timp de mai bine de patru decenii. Memoriile Monicăi Lovinescu reconstituie imaginea colaboraționistului împotriva căruia glasul i se ridică ori de câte ori are ocazia. Oficialitățile trimit și oameni celebri să o urmărească și să o convingă de avantajele acceptării regimului de la București. Printre ele se numără și Victor Eftimiu, care îi spune în timpul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cotidiană, aveam toate amănuntele la îndemână pentru a-mi imagina inimaginabilul: ea în închisoare"167. Întrucât se numără printre primele victime ale valului de teroare stabilit în România, cazul Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu participă la procesul de încriminare a comunismului. Monica Lovinescu reconstituie perioada de detenție cu ajutorul scrisorilor, depozițiilor și memoriilor primite ani la rândul din partea cunoștințelor și colegelor de celulă. Amănuntele grelei încercări sunt redate de Doina Jela în volumul Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat (editura Humanitas, 1998), carte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să fie valoroasă din punct de vedere artistic. III.2. Vocația hermeneutică Fără a deveni epigon, Monica Lovinescu este direct influențată de formația intelectuală a criticului literar și teoreticianului cultural înainte de a fi tatăl său -, Eugen Lovinescu. Amintirile din copilărie reconstituite în La apa Vavilonului redau, mai degrabă, imaginea unui critic, a unui îndrumător sobru, drastic, atent, decât imaginea unui tată dedicat familiei. Urmașa unui părinte celebru, trebuie să-și câștige valoarea chiar și în fața tatălui. El este de altminteri, cauza
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în măsura în care își dovedește utilitatea. Alegerea metodei potrivite depinde și de natura operei supuse analizei. Unul dintre principalele instrumente de interpretare a literaturii este fragmentarismul critic: analiza pornește de la un fragment cheie al textului, de la o idee sau simbol pentru a reconstitui întregul. În acest fel iese Monica Lovinescu în întâmpinarea lui Augustin Buzura și a romanului său, Absenții. După o privire amănunțită asupra receptării romanului, se oprește la un episod neevidențiat în cronicile din țară, dar pe care-l consideră central
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cât și celui obișnuit, întrucât nu sunt exuberante în exprimare și nu creează mituri. Scopul nu este de a da certitudini, ci de a oferi instrumente de lectură a creațiilor, fără să excludă rolul contextului în care apar, de a reconstitui mijloacele prin care textul se formează și se proiectează ca discurs într-o societate dinamică. III.4. Hibridizarea genurilor Realizarea unei ore și jumătate de emisiune presupune lectura a cel puțin trei cărți, ziare, vizionarea de spectacole, concerte, filme. Urmează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu atât dezvoltăm legăturile care le fac să existe pentru noi"341. Interpretarea presupune trecerea, deplasarea mesajului codificat la un mesaj enunțat într-un cod ce poartă sensul. Este un act de cunoaștere. Laboratorul de creație al emisiunilor poate fi reconstituit din filele jurnalelor. Cronica din 30 aprilie 1982, dedicată plagiatului practicat de gruparea din jurul lui Eugen Barbu, este dublată de nota din Jurnal: "Fac o cronică despre "sociologia plagiatului". Îl atac numai pe Artur Silvestri care i-a luat cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
IV.1. Jurnalul Aproape șaizeci de ani de existență sunt rezumați în memorii și jurnale. Autoarea preia pentru La apa Vavilonului datele din jurnalul ținut între 1941 și 1960, anul morții mamei, când încetează însemnările zilnice. Evenimentele până în 1981 sunt reconstituite cu ajutorul corespondenței, a foilor volante din dosarele păstrate în arhivă și a scurtelor întoarceri către jurnal. La apa Vavilonului este alcătuit din cinci părți delimitate de evenimente importante: 1941-1947: viața din București cu regresiuni în copilărie și adolescență; 1947: sosirea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la propriile trăiri, mai exact refuză autoportretizarea. Reține însă întâmplările vieții exterioare, atractive ca testamentul unui mod de a fi al unei epoci. Jurnalele începute în 1981 continuă cronologic datele din La apa Vavilonului, dar din afara timpului, deoarece memoriile sunt reconstituite în anii '90. Ele nu rezumă evenimentele, nu dau o perspectivă analitică asupra textului, ci sunt date pure, cu caracter de document. "Cronica de campanie culturală și jurnalistică, dar cu substrat politic și ideologic, din ultimul deceniu al Războiului Rece
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca formă ficțională distinctă prezintă o deosebită importanță"355. Monica Lovinescu transformă notele, scrisorile, schemele- datate permanent și cu un convingător caracter informativ, într-un text autobiografic menit să umple trei decenii. Avertizează însă asupra relativității unor întâmplări sau personaje, reconstituite printr-o amplă regresiune: "Precum noi, cei de atunci și cei de acum, semănăm și ne suprapunem fără a mai coincide cu totul. E pesemne capcana ce ne pândește în orice "pact autobiografic""356. În lipsa jurnalului sau a notițelor se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
existenței în afara patriei căreia i se dedică. IV.3. Pactul cu autenticitatea Monica Lovinescu are intenția clară și declarată de a lăsa viitorului o memorie a trecutului în speranța că timpul irepetabil poate fi asumat. Istoria României sub regimul comunist, reconstituită în urma parcurgerii memoriilor autoarei, are drept atribute veridicitatea, distincția, precizia, unicitatea. La apa Vavilonului este o carte compozită, datorită zigzagului gândirii (clasică și modernă), a circulației ideilor, dar conținutul este organizat în jurul unor teme centrale. Rațiunea sprijină mentalul autorului: ideile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]