2,802 matches
-
primul rând în termeni de funcție și dinamică a construcției. Spiritul romantic stă, totuși, în cea mai mare măsură, la baza poeziei lui Eminescu și o caracterizează cel mai bine ca întreg. A lucra în spirit romantic presupune " un sistem relațional al gândirii poetice ", pentru care limbajul devine " un organism al expresiei bazat pe idei-simboluri ", care exprimă și semnifică. Un asemenea nucleu, reprezentând una dintre categoriile fundamentale ale gândirii poetice eminesciene, este oglinda". Pentru exeget, important nu este atât modul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a gîndirii rogersiene; ei încă mai cred că această teorie nu s-a perimat. Cert este că ideile lui C. Rogers privind "grupurile de întîlnire", ca și cele aparținînd lui Lewin și Moreno în care accentul se pune pe aspectul relațional, nu pe cel didactic, au fost preluate de pedagogia instituțională. Fernand Oury, ca și M. Lobrot, de altfel, țin să precizeze că trebuie avută în vedere și o altă "dimensiune" a acestei orientări pedagogice, și anume cea psihanalitică: "Recunoscut sau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
controlului corupției, Smart arată că, în China, ,,eradicarea unor anumite tipuri de activități cu un nivel scăzut de corupție ar putea crește costurile generale către societate ale corupției de sus în jos" (Smart 1999: 114). Corupția localizată, condusă prin sistemul relațional guanxi poate restricționa statutul privilegiat al întreprinderilor de stat ineficiente în beneficiul general al eficienței și competitivității, aducând rezultate productive, dar numai pe termen scurt (Smart 1999: 118). În mod similar, în cleptocrații, unde, corupția fiind norma, apariția infractorilor rivali
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
interioare. Bunicii au făcut-o, părinții în egală măsură, rămâne doar ca timpul și spațiul să aleagă și să ajute în acest angrenaj impus de factorii selecției naturale. Un lucru rămâne evident în acest „malaxor” de tumult social, civic și relațional, în sensul că niciodată, nici măcar tangențial ori ocazional, părinții noștri, bunicii, rubedeniile noastre n-au scontat latura strict materială. S-au mulțumit cu ceea ce Bunul Dumnezeu le-a oferit, deschizându-le ușoare oportunități în acoperirea nevoilor curente, demnitate și discreție
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și libertăți ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fi lipsit de realism dacă deriva românească din Federația Rusă ar fi pusă numai pe seama autorităților federale și a zeloșilor activiști romanofobi. Există și responsabilitatea oficialilor români dar și a societății civile și Organizațiilor guvernamentale de a stabili un sistem relațional și de sprijin a culturii naționale În comunitățile dispersate pe Întinsul fostei Uniunii Sovietice. O comparație Între Comunitatea românilor din Caucazul de Nord și Comunitatea rușilor lipoveni din Delta Dunării România este elocventă pentru cauza susținută de Societatea Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
observat că deși numărul organizațiilor neguvernamentale era destul de mare, unele zone beneficiau de aportul mai multor organizații În timp ce alte zone nu erau vizitate sau invitate la manifestările din țară. Rămâneau părăsite. Pentru o mai largă cuprindere a comunităților În sistemul relațional, am elaborat o strategie sintetizată În 4 puncte și propusă atât Departamentelor guvernamentale cât și organizațiilor din țară: 1. Toate organizațiile neguvernamentale dintr-un județ să se reunească Într-o comisie județeană de coordonare care să antreneze formațiunile componente În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prefer pe tine și aș vrea să ne petrecem viața împreună. Sigur, ce s-a întâmplat între cei doi e un lucru foarte supărător. Totuși, ei hotărăsc că relația lor e fundamentală în raport cu această deraiere de moment, cu această buclă relațională, și fac un compromis. Acest compromis nu-i compromite fundamental. Cred că i-ar compromite fundamental în momentul în care unul dintre ei efectiv l-ar sacrifica pe celălalt pentru scopurile sale. Acela nu ar mai fi cuplu. Te întreb
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
delirantă. Personalitatea sensibilă este un tip de personalitate străbătută de un sentiment elevat al valorilor morale, de o înaltă stimă de sine, ce o împinge să creadă că nu este niciodată recunoscută la justa valoare; de asemenea marcată de hiperestezie relațională, de sensibilitate și susceptibilitate exagerată în contactele sociale, ceea ce conduce la o mare vulnerabilitate în contactele sociale, la tendința de autocritică, la interiorizarea dureroasă a eșecurilor și la susceptibilitate. Cazul profesorului Wagner sau analiza personajului Hans Kolhlaas, dintr-o povestire
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
-i un sens greșit, deși o percepe corect. Această experiență constituie experiența patogenică primară, caracterizată prin sentimentul unor insuficiențe jenante, resimțit ca un atac la stima de sine. Psihiatrul german extinde, în Paranoia und Empfindlichkeit (1950), cercetările sale asupra caracterului relațional al delirului paranoic la indivizii sensibili, identificând trei niveluri de răspuns: a) caracterul sensibil, descris prin etică scrupuloasă, delicatețe excesivă și astenie trăiește experiența unor traume afective legate de viața sa intimă sau activitatea sa profesională; b) un eveniment dramatic
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
repetată și fără nici o justificare, fidelitatea celor apropiați. În cazul personalității sensibile, se remarcă un sens înalt al valorilor morale, orgoliu (stimă de sine înaltă, ceea ce poate conduce la ideea că valoarea sa nu este niciodată suficient recunoscută) și hiperestezie relațională, care atrage susceptibilitate și o mare vulnerabilitate la contactele sociale și la tendința de autocritică, la interiorizarea dureroasă în fața unor eșecuri. Nu regăsim nici hipertrofierea eului, nici iritabilitatea din alte personalități paranoice. În anumite situații (anxietate, stres, sindrom depresiv) se
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
progresează adesea latent până în adolescență. Mecanismele de apărare prevalente în cursul acestui proces de instalare a paranoiei ar fi: divizarea eului, proiecția și refuzul. Maladia poate fi activată de evenimentele dificile ale vieții subiective, pe care izolarea impusă, afectivă și relațională le poate transforma în comportamente agresive, chiar periculoase față de alții sau față de propria persoană, și pot conduce la o stare delirantă. Oricum, demersul psihanalitic a înregistrat progrese, dar influența acestuia asupra abordării strict medicale a pacienților este mică deocamdată. Studiile
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
adverbiale cu tipurile funcționale de adverbe și, în același timp, cu tipurile semantice de adjective (calificative, categoriale și situaționale). 28 Pentru descrierea adjectivelor situaționale, vezi Brăescu (2005 și 2007). Acestea "nici nu califică, nici nu operează subcategorizări, în genul celor relaționale; sunt unități parțial desemantizate care se definesc prin faptul că nu se referă la numele adiacent, căruia îi poartă mărcile" (Brăescu, 2007: 1) și pot fi grupate în subclase: "adjectivele situaționale temporale și spațiale, adjectivele de ierarhizare/serializare, adjectivele contrastive
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
evenimentele care au expus organismul la riscuri lezionale. Ea constituie o experiență psihologică care nu poate fi explicată printr-o simplă schemă neurofiziologică. De la un subiect la altul, percepția variază În funcție de circumstanțe. În plus, durerea pune În joc o dialectică relațională Între „ a vedea „ și „ a Înțelege”. Durerea este senzația, emoția și este, de asemenea, limbajul și simbolul. Gardianul binevoitor al integrității individului, atunci când aceasta este subit amenințată, durerea devine un persecutor fără milă atunci când prezența sa se perenizează. Omul, din
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Pentru a-și optimiza activitățile și pentru a-și defini cât mai bine un mod de relaționare, grupurile sociale care aderă la o regiune se manifestă instituționalizat. Astfel regiunea se definește ca fiind ,,decupajul teritorial, pe care se proiectează componenta relațională a competențelor instituționale, într-o indisociabilă manifestare” [Pușcașu, 2000, p.10]. ,,Statele membre ale Comunității Europene sunt invitate, având în vedere voința populară, tradiția istorică și necesitatea unei administrări eficiente și adecvate a funcțiilor ce le revin (în special în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ale criticii literare, TR, 1979, 12; Hristu Cândroveanu, „Secvențe critice”, SPM, 1979, 465; Eugen Dorcescu, „Secvențe critice”, O, 1979, 43; Al. Th. Ionescu, „Secvențe critice”, F, 1979, 12; Mihai Coman, Vox clamavi, LCF, 1980, 6; Vasile Chifor, Critica și metoda „relațională”, CRC, 1980, 26; Tia Șerbănescu, Un model cultural, RMB, 1985, 10 ianuarie; Zaharia Sângeorzan, Visul armoniei și al perfecțiunii, CRC, 1985, 4; Constantin Cubleșan, Tudor Vianu - „semnele omului”, ST, 1985, 2; Hristu Cândroveanu, O nouă carte despre Tudor Vianu, RL
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
un mediu competitiv sau cvasi-competitiv cu rezultate pozitive În creșterea eficienței furnizării colective a unor bunuri publice; această posibilitate va constitui subiectul ultimei secțiuni. Problema agenției, ce derivă din lipsa de aliniere a intereselor, este centrală pentru discutarea acestui complex relațional (Eisenhardt, 1989). În cazul oricărui contract În care un principal compensează o agenție (individ, organizație etc.), pentru ca ultima să realizeze anumite acte care sunt utile principalului (dar costisitoare pentru agent) și În condițiile unei lumi caracterizate de asimetrie informațională, incertitudine
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cel mai scăzut). Pornind de la constrângerile de schimb indentificate, comportamentul rețelei de schimb nr. 1 trebuie să se Îndrepte, În mod firesc, În direcția punctului de echilibru de schimb 16:8, deoarece: a) Consiliul Județean Argeș deține indicele (structural și relațional) de putere cel mai mare (În raport cu celelalte noduri de rețea)1; b) din punct de vedere rațional, În relația de schimb cu celelalte noduri, rezultatul care va avantaja cel mai mult CJ Argeș este cel de schimb la 16:8
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
adăugate, pe de o parte, apropierea spațială, iar pe de altă parte, relațiile sociale ale celor care locuiesc unii lângă alții, ca două dimensiuni ce aparțin solidar aceleiași noțiuni de vecinătate. „Vecinătatea” nu se referă, în nici un caz, la modelul relațional local de orice fel, ci, cu caracter specific, la densa rețea de interacțiuni ale comunităților locale, puternic integrate. Acest lucru devine foarte clar în sensul normativ al unei „bune vecinătăți”, care și astăzi se mai referă adesea la relații personale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul de analiză prin identificarea a patru tipuri de agenți: sistemele simbolice, sistemele relaționale, rutinele și artefactele. Prin matricea obținută din intersecția agenților cu pilonii instituționali, autorul obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori Normativi Cultural-cognitivi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori Normativi Cultural-cognitivi Sisteme simbolice Reguli și legi Valori și perspective Categorii, tipizări și scheme Sisteme relaționale Sisteme de conducere și sisteme de putere Regimuri și sisteme de autoritate Izomorfism structural și identități Rutine Protocoale și proceduri standard de acțiune Slujbe, roluri și acceptarea sarcinilor Scenarii Artefacte Obiecte care respectă specificațiile impuse Obiecte care respectă convențiile și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se știe dacă a fost victima unui accident montan sau dacă s-a sinucis, și vindecarea lui Viky este incertă, iar Mady trebuie să evite lumea mondenă a concertelor, din cauza apartenenței sale la comunitatea evreiască. Procedeul de multiplicare a cadrelor relaționale alături de întregul conflict amoros în sine nu generează decât descoperirea marii diversități a personalității naratorului. Finalul romanelor nu aduce așteptatele explicații raționale în legătură cu situațiile investigate, de vreme ce continuarea lor rămâne deschisă imaginației libere a cititorului, ci conștiința faptului că aproximarea propriului
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
distrugerea, sub forma instinctului morții (Thanatosă. Pulsiunea instinctivă libidinală, mediată prin relația strânsă cu mama și ceilalți, este, la început, inconștientă, ca parte a instanței psihologice a sinelui (idă. Contactul interpersonal stimulează și formațiunea psihică a ego-ului. „Celălalt” există însă relațional pentru individ atât în mod concret, situațional, cât și sub forma reprezentată, astfel încât imago-ul celuilalt poate fi „introjectat” în propriul psihism, ca parte componentă a acestuia. Cu această dublă existență, mama, care e principala sursă de satisfacții, este dorită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
bazată pe fapte observaționale și studii experimentale, arată cum, după 8 luni, copilul devine foarte sensibil la prezența sau absența figurii persoanei semnificative pentru viața sa, precum și la tipul de îngrijire de care se bucură. Până la trei ani, rolul comportamentului relațional al mamei - de fapt al figurii bazale de îngrijire - este esențial, conducând la diverse forme de atașament ale copilului. Prin atașament, persoana semnificativă e resimțită ca prezentă într-un anumit fel, chiar și atunci când ea nu e percepută direct. Un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În acest caz, însă experiențele educative sunt interpretate într-un sens mai larg decât influențele parentale din psihanaliza inițială. Oricum, stima de sine, tendința către grandiozitate, suspiciune, autodepreciere, ca elemente structurale și caracterizante pentru persoană, pot avea origine în experiențele relaționale ale primei copilării. Psihanaliza, în viziune structurală, a alcătuirii eului, a relațiilor obiectuale, teoria atașamentului și a experiențelor educative precoce se corelează în prezent cu psihologia relațiilor interpersonale a lui Sullivan. 2.5. Psihologia interpersonală a lui Sullivan Teoria interpersonală
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]