3,646 matches
-
către autoritățile Poloniei, lansat de Comitetul de Apărare al Muncitorilor (KOR), victime ale represiunii de după evenimentele din iunie 1976, sau petiția adresată de scriitorul român Paul Goma delegaților prezenți la Conferința de la Belgrad (tot în ianuarie 1977), au găsit, în ciuda represiunii sau tăcerii oficiale, o largă audiență în rîndurile populațiilor din țările est europene și au ajutat peste tot la trezirea conștiinței maselor și după o lungă letargie, a "societății civile". Poate cu excepția Bulgariei, foarte ortodoxă și foarte rusofilă, nici o țară
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pe 24 iunie 1976. Mișcare spontană ca și în 1970 și tot provocată de situația economică, dar care, de această dată va găsi un intermediar politic prin crearea KOR, Comitetul de apărare a muncitorilor, fondat de intelectuali pentru a răspunde represiunii îndreptate împotriva manifestanților de la Radom și de la Ursus, epicentre ale revoltei muncitorești. Evenimentele din 1976 marchează deci începutul unui proces de solidarizare a societății aflată în conflict deschis cu partidul, KOR reușind să mobilizeze opinia publică din Polonia și din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ale revoltei muncitorești. Evenimentele din 1976 marchează deci începutul unui proces de solidarizare a societății aflată în conflict deschis cu partidul, KOR reușind să mobilizeze opinia publică din Polonia și din străinătate și pînă la urmă să obțină amnistierea victimelor represiunii, în timp ce episcopatul sprijină campaniile de solidaritate. În fața echipei lui Gierek și a unui PC care nu reacționează de fel pînă la lovitura violentă din 1981, opoziția se organizează. Se înființează cluburi care adună intelectualii catolici sau în care se întîlnesc
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din Europa de Est, în special în Cehoslovacia și RDG. Totuși, "normalizarea" impusă de Moscova și aplicată de conducătorii polonezi se va dovedi repede incapabilă să înfrîngă imensa dorință de independență și libertate care anima marea majoritate a populației pe care duritatea represiunii nu reușea să o îndepărteze de militanții "Solidarității" și ai KOR-ului și care vedea tot mai mult în puternica Biserică Catolică, adevărat stat în stat susținut de Ioan Paul al II-lea, o structură foarte greu de distrus, în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al germanilor din Est către RFG, ci a făcut din Praga o etapă inevitabilă în drumul spre libertate, implicînd imediat și Cehoslovacia în procesul de liberalizare. În realitate, focul mocnea aici de mult timp, întreținut de o disidență pe care represiunea poliției nu a putut s-o înăbușe și care a început să se manifeste deschis la începutul lui 1989 prin comemorarea amintirii lui Jan Palach, studentul care cu douăzeci de ani în urmă și-a dat foc în semn de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
începutul lui 1989 prin comemorarea amintirii lui Jan Palach, studentul care cu douăzeci de ani în urmă și-a dat foc în semn de protest împotriva invaziei sovietice. În cursul verii lui 1989, manifestațiile și petițiile s-au înmulțit provocînd represiuni și arestări: în primul rînd arestarea dramaturgului Vaclav Havel închis în februarie, eliberat în mai, apoi arestat din nou în octombrie și spitalizat cu forța. Evenimentele de la Berlin din noiembrie, au declanșat un val de manifestații care, la inițiativa "Forului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sfîrșitul lui noiembrie, Ceaușescu este reales triumfal în funcția de secretar general, evenimentul fiind salutat de o manifetație "spontană" a populației din capitală. Trei săptămîni mai tîrziu, revoluția izbucnea mai întîi în Transilvania, unde minoritatea maghiară și germană era supusă represiunii Securității, apoi în restul țării. În urma agresării unui pastor ungur 54 de către membrii Poliției politice la Timișoara, populația din acest oraș s-a revoltat pe 17 decembrie 1989, provocînd o represiune sîngeroasă care s-a soldat cu cîteva sute de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în Transilvania, unde minoritatea maghiară și germană era supusă represiunii Securității, apoi în restul țării. În urma agresării unui pastor ungur 54 de către membrii Poliției politice la Timișoara, populația din acest oraș s-a revoltat pe 17 decembrie 1989, provocînd o represiune sîngeroasă care s-a soldat cu cîteva sute de morți. În timp ce Ceaușescu întors rapid din Iran, acuza grupurile de "huligani" și de "fasciști" care amenințau "socialismul" și "națiunea română", alte manifestații aveau loc în mai multe orașe din țară, reprimate
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fi izbucnit războiul austro-rus, Regele dorea să aibă un guvern care să ducă România acolo unde ar fi voit Berlinul. În ședința de la 16 martie s-au discutat evenimentele din ajun, și mai ales felul în care guvernul a făcut represiunea cu armata. Într-un discurs liniștit ca expresiune, dar agresiv în fond, Petre Carp a rostit cuvântarea unui om sigur că a doua zi va veni la putere. Recunoscând guvernelor dreptul de a reprima neorânduielile cu forța, a acuzat guvernul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
șendrea și Gogu Cantacuzino. Dar răscoalele țărănești, în ciuda afirmațiunilor oficiale și a iluziilor naive, se întind. Ele s-au lățit și au cuprins județele Prahova, R. Sărat, Buzău, Dâmbovița, Muscel, Argeș. Spre a potoli mișcarea, șefii armatei trec hotărât la represiuni sângeroase. Ziarele Lupta și Națiunea, organul lui Dumitru Brătianu, încep să atace guvernul și spun că în special colonelul Iacob Lahovary a săvârșit mari cruzimi, căci a dat ordin să se tragă în țărani fără să fi făcut somațiile legale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dar în ceea ce privește Lupta, Panu nu era deloc vinovat, vinovatul eram eu. Politica lui Panu era să menajeze pe conservatori în vederea alegerilor, de aceea nu admitea ca să fie atacați; eu, care nu aveam asemenea motive, urmam calea corectitudinii democratice și blamam represiunea sângeroasă. De aci conflictul. Între Panu și mine au urmat scene violente, care s-au sfârșit cu declarația mea că mă retrag de la ziar. În aceeași seară Panu a venit acasă la mine și a împăcat lucrurile. Dar acum încep
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Generalul Florescu era și prin faptul profesiei sale mai mult pornit către teatralismul politic. Întocmai ca și Lascăr Catargiu, nu s-ar fi codit ca să mențină ordinea cu mijloace violente, însă cu o deosebire: pe când Lascăr Catargiu ar fi ordonat represiunea numai cu părere de rău și spre a salva un interes de mare preț, generalul Florescu ar fi reprimat gustând voluptatea acțiunii represive. În vara anului 1875, generalul Florescu, ministru de Război, plecând în concediu, a fost condus la gară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
determine populația să le accepte politicile, și în același timp sunt mijloacele prin care și populația (sau măcar cea mai activă parte a sa) încearcă să își exercite influența. Astfel, prin partide apar și sunt rezolvate conflicte (prin compromis sau represiune). Partidele sunt instituțiile prin care poporul este atât reprezentat cât și mobilizat, deoarece ele reprezintă un mijloc bidirecțional de comunicare a influenței între conducători și populație. Unele partide "agregă" sau, în termenii lui Apter, "reconciliază" mai mult decât altele; ele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acestor sisteme. * În primul rând vom examina pe scurt situațiile în care nu există sau nu este admis niciun partid. * În al doilea rând ne vom îndrepta atenția către sistemele cu un singur partid. Vom evalua gradul de variație a represiunii în aceste sisteme și vom examina care pare să fie viitorul lor în urma declinului suferit atât în regimurile comuniste, cât și în cele necomuniste. * În al treilea rând vom discuta despre caracteristicile competiției în sistemele cu mai mult de un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
concepția partidului a fost uneori diferită de cea predominantă în țările comuniste în Malawi și Zair, fiecare cetățean era obligat să devină membru al partidului. În al doilea rând, sistemele cu un singur partid au luat naștere ca rezultat al represiunii extraconstituționale a opoziției. Această formă de sistem cu un singur partid a fost larg răspândită și a constituit adesea preludiul instituirii unei interdicții legale, așa cum s-a întâmplat în Kenya, Zambia și Germania. Opoziția este reprimată și pot apărea fuziuni
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a întâmplat pur și simplu ca celelalte partide să aibă puține șanse la urne, cel puțin până în 1990 (P. Smith, 1979: 49-62; Philip, 1988: 99-112). Al treilea tip de sistem cu un singur partid are un caracter natural atunci când, fără represiune, un partid este forța dominantă în țară, iar presiunea exercitată este mai curând de tip "cultural" decât politic sau legal. Acest tip era frecvent în trecut în unele părți ale Americii Latine; acum însă a devenit rar, exceptând state mici
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Dacă ne referim la cele trei dimensiuni ale scopurilor descrise în capitolul 3 (participarea, mijloacele de intervenție și scopurile socio-economice), sistemele cu un singur partid corespund aproape fiecărui scop, cu excepția liberalismului propriu-zis, dar chiar și în această privință gradul de represiune care are loc în sistemele de acest tip variază în mod considerabil. Așa cum am observat, cele mai cunoscute sisteme cu un singur partid din perioada postbelică au fost sistemele comuniste. Scopurile lor sunt sau erau autoritare, relativ participative și egalitare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că în general în lumea contemporană se pune accent pe dezvoltare cât și pentru că astfel de sisteme cu un singur partid nu par a fi în stare să prevină de-a lungul timpului apariția partidelor de opoziție decât dacă intensifică represiunea, schimbându-și astfel parțial scopurile. Cele mai bune exemple sunt sistemele cu partid dominant din țările mici și izolate sau cele la un nivel sub-național (ca în regiunile nigeriene de la începutul anilor '60, la scurt timp după independență). Sistemele tradiționale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pus atât pe dezvoltare cât și pe participare, deși în grad variat. Unele țări precum Tanzania au permis o multitudine de candidaturi dintre care votanții puteau alege, deși toate în cadrul partidului, în timp ce altele nu au tolerat astfel de soluții. Nivelul represiunii a variat și el în unele țări (Mexic, Tunisia) a fost considerabil mai redus decât în altele (Zair). Peste tot există totuși o limită a gradului de tolerare a opoziției: chiar în cele mai blânde sisteme populiste cu un singur
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o limită a gradului de tolerare a opoziției: chiar în cele mai blânde sisteme populiste cu un singur partid sau chiar în cele mai blând dintre toate sistemele cu un singur partid -, în general se manifestă un anumit grad de represiune. Aceste sisteme se pot apropia într-o anumită măsură de liberalism, dar nu pot practica liberalismul propriu-zis. Diferențe în bazele sprijinului Sistemele cu un singur partid duc deseori lipsă de baze naturale de sprijin. Acest lucru se întâmplă chiar și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu o dilemă. Fie își croiesc cu greu drum în direcția în care doresc să meargă, încercând să modifice structura socială și sperând să submineze după un timp grupurile tradiționale (aceasta înseamnă să se bazeze într-o anumită măsură pe represiune), fie încearcă să menajeze aceste grupuri tradiționale, iar în acest caz trebuie să își modifice scopurile politice și se poate întâmpla chiar să nu reușească să construiască o națiune unită (Apter, 1965: 199-212). Sistemele comuniste cu un singur partid au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comuniste cu un singur partid au forțat și mai mult în direcția schimbării sociale. Ele s-au străduit să elimine grupurile tradiționale unele dintre ele chiar au pretins că doresc să creeze un "om nou". Aceste eforturi au necesitat o represiune considerabilă. În statele est-europene, ocupația Uniunii Sovietice a fost un ajutor însemnat pentru regimurile care altfel poate nu ar fi apărut deloc (chiar în Cehoslovacia, unde Partidul Comunist s-a dovedit puternic în alegerile libere de la sfârșitul anilor '40) și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lui Nkrumah din Ghana, în 1966. Au urmat și alte cazuri în Burundi, tensiunile au rezultat periodic în serioase violențe tribale; în Uganda, violența era de asemenea substanțială; chiar și în Zimbabwe și Zambia, opozițiile tribale au dat naștere unei represiuni severe. Sistemele populiste în care partidul unic a dorit să evite aceste conflicte au încercat să își sporească baza de susținere practicând o politică de "acomodare" în ansamblu. Represiunea este mai redusă, iar procesul de construire a națiunii este mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și în Zimbabwe și Zambia, opozițiile tribale au dat naștere unei represiuni severe. Sistemele populiste în care partidul unic a dorit să evite aceste conflicte au încercat să își sporească baza de susținere practicând o politică de "acomodare" în ansamblu. Represiunea este mai redusă, iar procesul de construire a națiunii este mai puțin deranjat; dar aceasta poate însemna și că partidul devine treptat dominat de grupuri tribale tradiționale, pierzând astfel din vedere scopurile de modernizare. Așa s-a întâmplat, până la un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemele comuniste cu un singur partid au părut cele mai puternice dintre toate și au durat o perioadă îndelungată. Totuși, colapsul întregii părți europene a edificiului comunist a arătat că durata de jumătate de secol și buna organizare însoțită de represiune nu au fost de ajuns. O bază largă de susținere pare necesară pentru a construi un sistem politic cu adevărat stabil. Tabel 10.2 Sisteme cu un singur partid stabile și instabile Total număr sisteme cu un singur partid existente
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]