2,358 matches
-
6 34,5 5,8 100 Total 55,6 38,6 5,7 100 Tabelul 97. Variabilitatea pe localități a soluțiilor pentru o sarcină nedorită 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia În eșantionul analizat, 44,01% din respondenți consideră avortul un demers de mare risc pentru sănătate și 35,65% consideră că avortul reprezintă un risc mediu (Figura 69). Diferențele de opinie între bărbați și femei sunt semnificative (Pearson χ2 = 10,145, df = 4, p = 0,038 < 0
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
256-275]. În cazul nostru analiza de clusteri în clase latente arată că modelul statistic acceptabil și mai potrivit pentru interpretarea datelor este un model cu trei clusteri (Figura 70). 1. În primul cluster, clusterul 1, sunt cuprinși aproximativ 62% din respondenți, indivizii care în toate situațiile consideră avortul ca o măsură întotdeauna justificată. 2. În clusterul 2 sunt cuprinși 20% din respondenți. În acest cluster patternul de răspuns este nuanțat. Cei care aparțin acestui cluster latent consideră avortul aproape întotdeauna justificat
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este un model cu trei clusteri (Figura 70). 1. În primul cluster, clusterul 1, sunt cuprinși aproximativ 62% din respondenți, indivizii care în toate situațiile consideră avortul ca o măsură întotdeauna justificată. 2. În clusterul 2 sunt cuprinși 20% din respondenți. În acest cluster patternul de răspuns este nuanțat. Cei care aparțin acestui cluster latent consideră avortul aproape întotdeauna justificat când viața sau sănătatea mamei este în pericol sau când fătul este malformat dar consideră că avortul nu este niciodată justificat
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este malformat dar consideră că avortul nu este niciodată justificat din motive socioeconomice. În cazul unui viol, gradul de acord al acestora cu recurgerea la avort este mai redus. 3. În clusterul convențional numit 3 sunt cuprinși aproximativ 18% din respondenți. Aceștia consideră că în toate situațiile propuse avortul nu este niciodată o măsură justificată. Până acum am cuprins în analiză întregul eșantion de 1 902 subiecți bărbați și femei care au răspuns la acest item privind avortul. Ne punem întrebarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
alcătuit din 185 de femei care au răspuns integral la 5 itemi din chestionar și care au avut experiența a cel puțin un avort voluntar. Pentru analiza în clase latente folosim 5 variabile indicator dihotomice prin care s-a cerut respondenților să indice (prin 1 = Niciodată și 2 = Întotdeauna) dacă avortul voluntar este sau nu justificat în anumite situații. Pentru scopul acestei analize variabilele indicator au fost etichetate după cum se arată în Tabelul 99. Figura 70. Profilul clusterilor privind acceptarea avortului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1, indică de asemenea faptul că modelul în trei clase latente este unul valid. Analiza de clase latente în Latent Gold indică faptul că cele trei clase latente ale modelului identificat sunt formate din 55%, 27% și respectiv 18% dintre respondenți. Următorul comentariu se impune: * Clusterul 1 (55%) este reprezentat de "liberali", care în toate situațiile descrise consideră că avortul este justificat. Este probabil o atitudine tipică "pro-choice" în care se apreciază că este un drept legitim al femeii de a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
acestora. De asemenea aceștia au raportat dacă în copilărie au fost martori sau au fost supuși la violențe în familia consanguină. Din eșantionul de 2 361 barbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentand 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente în familie, din care, 348 de cazuri (40%) reprezintă manifestări de violență gravă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cazuri (40%) reprezintă manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
74). Figura 74. Media numărului de țigări fumate pe zi De asemenea, se înregistrează diferențe semnificative pe sexe (p < 0,01) privind numărul mediu de țigări fumate, bărbații înregistrând o medie mai mare decât femeile. Semnalăm că 31,8% dintre respondenți au raportat că nu au renunțat la fumat în timpul sarcinii sau al sarcinii partenerei. Consumul de alcool. Alcoolul afectează capacitatea fătului de a primi destul oxigen și elemente nutritive, elemente de bază pentru o dezvoltare celulară normală a sistemului nervos
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
clusteri sunt caracterizați de probabilități mici (0,23 pentru primul cluster și respectiv 0,02 pentru al doilea cluster) ca persoanele care le aparțin să fi făcut un test PAP. 2. În al treilea cluster, care cuprinde cam 25% din respondenții care au dat răspunsuri valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau ridicat și nivel de instruire ridicat. Figura 80. Testul Babeș-Papanicolau clasificarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
strânsă corelație (0,798) putându-se observa între vârsta de la prima căsătorie și vârsta de la nașterea primului copil. 2. Natalitatea, planificarea familială La acest item bărbații au fost rugați să dea informații despre nașterile soției sau partenerei de viață. Majoritatea respondenților (49,9%) au raportat lipsa nașterilor. Atunci când nașterile au fost raportate, ponderea principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui singur copil. Influența regională în eșantionul cercetat este semnificativă. În eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fost raportate, ponderea principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui singur copil. Influența regională în eșantionul cercetat este semnificativă. În eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de două nașteri ale femeilor și ale soțiilor sau partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în Târgu-Mureș (10,3%). Studiul SSR-Ro din 2004, care a analizat ratele de fertilitate pe femei între 15-44 ani, raporta: cea mai mare medie de născuți pe femeie în regiunea de dezvoltare socioeconomică N-
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Testul 2 nu indică diferențe semnificative statistic privind dorința de a avea/de a nu avea copii, bărbații și femeile având opinii relativ similare privind planificarea familială a numărului de copii. Dorința de avea copii în funcție de numărul de copii ai respondenților. Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
numărul de copii ai respondenților. Pe ansamblul eșantionului, 66,6% din persoanele cu copii nu mai doresc alți copii, iar 15,4% sunt indecise. Dorința de avea copii diferă semnificativ statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră care nu a născut niciodată, intenționează în majoritate să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți care au deja un copil nu doresc repetarea evenimentului. Din
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
statistic (p < 0,05) în funcție de numărul de copii pe care respondenții îl au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră care nu a născut niciodată, intenționează în majoritate să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți care au deja un copil nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii, 79% nu intenționează să
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au deja. Nuliparele și bărbații care au o parteneră care nu a născut niciodată, intenționează în majoritate să devină părinți peste 1-5 ani. Mai mult de jumătate din respondenți care au deja un copil nu doresc repetarea evenimentului. Din toți respondenții care doresc un al doilea copil, cei mai mulți au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii, 79% nu intenționează să mai aibă copii. Toți subiecții cu peste 6 copii nu mai doreau
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au estimat intervalul de naștere 1-2 ani (11,6%). Din persoanele cu 2 sau mai mulți copii, 79% nu intenționează să mai aibă copii. Toți subiecții cu peste 6 copii nu mai doreau copii. Dorința de avea copii în funcție de vârsta respondenților. Sunt diferențe semnificative statistic pe grupe de vârstă privind dorința de a (mai) avea copii. Dintre tinerii între 15-19 ani, cei mai mulți nu cunosc (47,8%) sau doresc să devină părinți în următorii 5 ani (27%). Dintre cei de vârsta între
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
scade cu vârsta și tinde să se încheie între 31-36 ani. Așadar, controlul fecundității țintește limitarea descendenței, nu evitarea completă. Este interesat de observat ca atunci când au fost chestionați privitor la numărul de copii potrivit pentru o familie din România, respondenții au exprimat ca și în alte țări ale Europei, o atitudine pro-natalistă, deși descendența reală este sub cea ideală de 2 copii. Numărul ideal de copii pentru o familie din România. Pe ansamblul eșantionului, în majoritate (65,5%), subiecții au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
descendența reală este sub cea ideală de 2 copii. Numărul ideal de copii pentru o familie din România. Pe ansamblul eșantionului, în majoritate (65,5%), subiecții au indicat ca număr ideal de copii în România 2 copii. 23,3% din respondenți consideră că numărul ideal este 1 și 8,3% consideră că numărul ideal ar fi 3. Statistic, femeile consideră ca ideal un număr mediu de copii mai mare ca bărbații. La nivelul grupelor de vârstă, persoanele din grupele de vârstă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unde numărul ideal mediu de copii este cel mai mare, peste 2. La nivel etnic, etnia rromă se diferențiază semnificativ, numărul ideal mediu de copii considerat fiind peste 3. Vârsta potrivită pentru prima relație sexuală, prima căsătorie, nașterea copiilor. Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră perioada 15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
semnificativ, numărul ideal mediu de copii considerat fiind peste 3. Vârsta potrivită pentru prima relație sexuală, prima căsătorie, nașterea copiilor. Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră perioada 15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
copiilor. Majoritatea respondenților (56,3%) consideră că prima relație sexuală este potrivită în intervalul 18-20 ani. Sunt totuși 25,2% din respondenți care consideră perioada 15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
15-17 ani ca interval adecvat pentru prima relație sexuală. Intervalul 21-25 ani este indicat de respondenți drept cel mai potrivit pentru căsătorie (56,3%); urmează cei care apreciază intervalul 26-30 ani (32,3%). Intervalele 21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
21-25 și 26-30 sunt indicate de respondenți aproximativ în aceeași proporție ca potrivite pentru nașterea primului copil. Al doilea copil ar trebui să se nască în intervalul 26-30 (48,5%) sau în intervalul 31-35 ani, după cum indică 24,5% din respondenți. De remarcat că 12,8% apreciază că nu doresc un al doilea copil. Optimul de vârstă indicat pentru debutul vieții sexuale. Diferențele semnificative de opinie dintre bărbați și femei privind vârsta potrivită pentru prima relație sexuală sunt date de tendința
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
alegerea mijloacelor de contracepție subiecții s-au consultat cu partenerii în proporție de peste 75%, respectiv 76,9% în legătură cu planificarea și 75,9% în legătură cu metodele de contracepție, ceea ce presupune că a crescut gradul de responsabilizare a bărbatului privind aceste aspecte. Sexul respondenților nu a diferențiat statistic semnificativ comunicarea privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție însă se identifică tendința mai mare spre comunicare a femeilor. Nivelul de instruire induce diferențe semnificative statistic privind comunicarea în cuplu, care crește odată cu acesta, ajungând
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]