93,972 matches
-
de ieri sau de azi, nu-i nici bună, nici rea (la modul absolut și incomentabil): este... ”istorie”! Atât! Dar, spune Blaga, românul a tot sabotat-o (pe “doamna” asta Istorie), pentru că nu i-a plăcut duhoarea ei...Va mai reuși, oare din nou și din nou?! Sau ar trebui, poate, ca “mămăligă să explodeze”, și să devenim, în mic, ceea ce Chină este în mare: o existență terestră nu doar remarcabilă (deci, buna de furat și de sclavaj...”modern”!), ci și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
A fost mereu supravegheată de Securitate și, în 1960, a fost arestată din nou pentru câteva luni în procesul atacării furgonului de bani al BNR. În perioada de relativă deschidere din a doua parte a anilor ‘60, Ioana Cantacuzino a reușit să publice șapte cărți proze scurte și romane sub pseudonimul Oana Orlea. În anul 1980 se stabilește în Franța. Cele indurate în închisoare au ajutat-o să scrie o carte autobiografica despre tinerețea să furată publicată la Editions Seuil, din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
materia cenușie a Europei, așa cum românii au profitat de materia cenușie a grecilor, de cultură grecească, si au împinso mai departe, aducând-o la apogeu. Dar, ca și românii, Statele Unite și Canada au creat o nouă civilizație, ceea ce grecii nu reușiseră... juridic, administrativ, în domeniul infrastructurii etc. Vreau să spun că mergând acolo, mi-am dat seama de gradul de civilizație care există în aceste două state. Îmi aduc aminte ca în 2001 oamenii erau deosebit de triști, pentru că pierduseră, vorbesc de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din Basarabia, unde fusese de nenumărate ori pentru a cinsti memoria ostașilor români uciși în timpul războiului și pentru alte ajutoare importante. Acolo și atunci am aflat că domnul Neculai Popa a fost deținut politic vreo paisprezece ani , iar când a reușit să ajungă în afara țării și-a promis să facă orice îi va sta în putință pentru frații lui în suferință și pentru țară. În timpul congresului de la Vatră Dornei m-am apropiat mai mult de dumnealui fiindcă mi-a stârnit respect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
țării. MLC: Cum a fost începutul, pe pamant străin și cum v-ați adaptat la viață Americană? NP: Am ajuns in America în anul 1979 prin emigrare legală, împreună cu soția și copiii mei. Începutul a fost foarte greu, până am reușit să intrăm pe welfare. Mergeam să adunăm alimente aruncate de la magazine ca să punem ceva pe masa copiilor: pâine, cartofi, varză, salate, ceapă. După aceea am închiriat o casă, dar nu aveam pe ce dormi , nici pe ce stă. Norocul nostru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mare suflet a făcut același lucru pentru mulți alți emigranți și are un loc aparte în inimile tuturor celor ce l-au cunoscut. În țară lucrasem că electrician ceea ce aici mi-a fost de mare ajutor. După cinci-șase ani am reușit să-mi iau permisul de Contractor Electrician și atunci am deschis compania mea de instalații electrice, fiind astfel capabil să asigur o viață prosperă familiei mele numeroase. MLC: Cum v-a venit idea de a crea o organizație fără profit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vrut „organizație umbrela” în scopul implicării și mai mult în viață socio-politică a țarii. Noi suntem cei care am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda Livescu au înființat Consiliul Mondial Român cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spre dezamăgirea noastră acest Roșca nu a meritat suportul oamenilor de bună credință. Eu mi-am făcut datoria de om care-și iubește frații, dar nu aveam și controlul asupra naturii duplicitare a unor candidați la alegeri. MLC: Cum ați reușit să vă strecurați printre cei care nu văd cu ochi buni ajutorarea bieților noștri români de dincolo de Prut? Cum a reacționat guvernul român la aceste acțiuni , ați avut probleme , sau ajutoare? NP: Ceva îmi spunea că lucrurile complică, nu înțelegeam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
merite deosebite în construcția acestui lăcaș de cult ortodox și sperăm să fie sfințit de către PSS Mitropolitul Petre al Basarabiei afiliat Patriar hiei Române. Ceea ce aș vrea să subliniez este că acțiunile anterioare, printre care și congresul CMR, cel mai reușit de la Vatră Dornei 2004 -, au fost ajutate cu bani și de către Departamentul Romă nilor de Pretutindeni, insă banii se returnau după un anumit timp, deci trebuia că cineva să fi avan sat bani cash pentru a demara acțiunile, ca de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
single person could make a huge difference”. Pot să vă întreb dacă mai aveți și alte proiecte pe viitor, acum ,aproape de aniversarea „fragedei vârste” de opt zeci de ani? NP: Da, aș mai avea un proiect important după care, dacă reușesc, pot închide ochii mulțumit că n-am făcut umbră pământului de pomană! Cred că va mai amintiți de grupul venit din Kazahstan la Congresul din 2004, toți îmbrăcați în costume naționale, de la mic la mare, care ne-au cântat românește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
când vor câinii”, spune înțeleptul nostru proverb. Dorința mea ar fi să construim în Kazahstan o biserică ortodoxă românească, care să fie subordo nata Patriarhiei de la București. Cu donații de la noi toti și cu ajutorul Departamentului Românilor de Pretutindeni trebuie să reușim. Dumnezeu lucrează prin oameni. MLC: Vă mulțumesc și vă felicit din toată inima domnule Popa, dorindu-vă sănătate multă pentru îndeplinirea acestui proiect. Am dori să avem cât mai mulți români că dumneavoastră angajați în asemenea misiuni, ca să nu dispară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cotele cele mai înalte. Editură Cartea Rusă, de la București, tipărise, până în anul 1954, aproape 13 milioane de exemplare, cu operele celor de mai sus, la o populație de 18 milioane de locuitori. După ce familia Sabetay a rămas fără librărie, a reușit să deschidă un mic magazin de vânzare și reparații stilouri. În acel atelier era un pelerinaj constant. Vizitatorii erau fascinați de celebrele stilouri cu penița de aur, Mont Blanc, Pelikan, Parker, Kaweco, aduse din occident, precum și cele chinezești, o premieră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de Președintele Iliescu și guvernul său au lovit în inima democrației române”. Fenomenul Piața Universității este acum istorie. El face parte din convulsiunile unei epoci bulversate de scenariile prin care eșalonul 2 al PCR împreună cu anumite structuri ale securității au reușit să pună mâna pe toate pârghiile puterii după revoltă din decembrie a tinerilor care au luptat cu pieptul gol împotriva blindatelor unui regim despotic, scandând : “Vom muri și vom fi liberi!”. Există acolo în inima Capitalei o troița de lemn
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lângă el”) alinând suferință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plutonierul în rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină în școală, iar când a venit din Italia de la studii, soțul a părăsit-o, securitatea a luat-o în primire..., iar cei de la sfatul popular au dat-o-n stradă, i-au luat apartamentul. Ea nu mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nu ai idee cât de rău îmi pare, dar nu am încotro; trebuie să te pedepsesc pentru că de vorbă bună nu asculți. Nu am încotro, trebuie să te bat pentru că nu vreau să crești că o buruiana.” Unde nu a reușit a fost însă cu mine a fost în îndrumarea studiilor, desi aș fi dorit și eu să mă bucur de poziția și respectul de care se bucură el. Ani dearândul doream să mă fac măcar avocat. Ca atare interesul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
venit și ne-au eliberat. Înainte că rușii să părăsească comună, au adunat bărbații tineri și i-au obligat să-i însoțească. Tata avea 39 ani și a fost printre ei. Înainte de a trece Nistrul, tata cu alti consăteni au reușit să fugă și au trăit prin păduri până au fost siguri că autoritățile române au preluat puterea. Acele zece zile fără tată au fost groaznice. Aflasem că cei prinși erau împușcați pe loc... În luna aprilie 1943 când frontul rusesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne amenințe pentru că nu mai plecăm odată înapoi în Basarabia. Îmi amintesc că eram atentă la fiecare mașină care trecea pe stradă. Dacă se va opri în fața porții noastre? Cât de greu și cât de mult ne-a trebuit ca să reușim că în fine să scăpăm de acel coșmar! Deși recăsătorindu-ne fiecare a trebuit să păstrăm ”distanță legală”, am rămas buni prieteni dealungul anilor așa cum o dovedește și împărtășirea recentă a amintirii de mai sus. După aceasta căsătorie care s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
convenită a fost mai lungă decât anticipasem. De îndată ce am primit că refugiat politic aprobarea de a pleca în SUA, am inceput acolo demersurile pentru a-mi obține rezidență și dreptul de a-mi aduce logodnică. După o strădanie îndelungată, am reușit să o aduc pe Jenny plătind din greu avocatului Jacober, omul de încredere al Guvernului Român din Londra. Deoarece Jenny nu era evreica, a trebuit să obțin o derogare din partea lui Henry Jackson, senator democrat al statului Washington devenit celebru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Deoarece, la fel cum uleiul alimentează fitilul unei candele aprinse<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit, p. 200. footnote>, tot așa focul patimilor este stârnit de întâlnirea cu femei<footnote Ibidem, p. 200. footnote>, de aceea orice monah care nu reușește să fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără patimă<footnote Ibidem, p. 197. footnote>, iar după câteva cuvinte de întărire și mângâiere sufletească<footnote Ibidem, p. 197. footnote> să plece cât mai repede
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 12. footnote>. Deci l-a amăgit pe om atât cu pofta trupului cât și cu mândria spiritului. Dacă șarpele ar fi încurajat numai simțirea, sau dorința de plăcere trupească, poate că n-ar fi reușit s-o ducă pe aceasta la păcat. Dar în același timp, duhul rău îi slăbește spiritul, trezind în el mândria, această poftă necurată a spiritului de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii și pofta spiritului s-au aprins astfel deodată
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
mult despre acest ansamblu ideal, la curtea noastră, și principesa Maria era foarte curioasă de a-i auzi. Într-o zi, la 5 după-amiază, se aranjă o recepție muzicală la Cotroceni în onoarea celebrului trio. Muzicieni de rasă, interpreți desăvârșiți, reușiră să emoționeze adânc auditorii. Rar, poate niciodată nu s-a auzit așa o interpretare a marelui trio în LA minor de Tschaikowsky. Eu nu mă mai dezlipeam de dânșii, care asemena găsiră în persoana meape cineva care îi aprecia cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
brațe se face de râs! În fine, ajunși cu toși la gara Doftana, ne suim într-un compartiment de tren, însă în momentul plecării, apare un jandarm care oprește pe D-na Skohutil de a pleca, fiind străină. De abia reușesc să îl conving, spunând că iau toată răspunderea și atunci totuși neîncrezător, se suie pe treptele vagonului și ne însoțește la Câmpina. Acolo alt bucluc, șeful gării și el la rând, nu vrea să știe nici de mine și din
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în felul său. Acest Livescu care mai târziu a trebuit să ispășească multe lucruri urâte la închisoarea de la Văcărești și care în altă țară n-ar mai fi avut dreptul de a fi profesor la o instituție de importanța Conservatorului, reuși aproape să influențezeși pe omul dintr-o bucată, pe directorul Popovici-Bayrenth, care ar fi fost în acel moment gata de a iscăli orice în acest sens (lucru inexplicabil până azi)! Totuși se găsiră voci pline de indignare la adresaacestui individ
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Prezentarea Ioanei Pârvulescu nu lasă nici un dubiu. Ba, mai mult, e un discret semn din ochi îndemnând la lectură: ,De ce admir cartea domnului Florin }urcanu, Mircea Eliade. Prizonierul istoriei ? 1. Pentru că, pe un subiect fierbinte, generator de discursuri pătimașe, autorul reușește să fie calm, echilibrat, fără a fi rece. Altfel spus, îi pasă, dar nu falsifică, nu exagerează și nu deformează și nu lasă deoparte pentru asta nici un detaliu. 2. Pentru că tonul său senin, de cercetător pursânge, credibil, este din ce în ce mai rar
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]