3,455 matches
-
se trezesc captivi Schulz și Flint, amenințând chiar pe cititor cu prizonieratul... Taverna Dogelui Loredan amintește, în mod spectaculos, de Umberto Eco: după un sfert de secol de la Numele trandafirului, alt scriitor italian a reușit să construiască alt labirint... Statuia revelând miracole Fecioara din piatră este prima traducere în română din proza lui Barry Unsworth, autor a peste cincisprezece romane, apărute din 1966 și până astăzi, nominalizat la Booker Prize și distins cu prestigiosul premiu în 1992. Pasionat ca și scriitorul
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
autorului, care demască crimele Bisericii Catolice timp de șapte secole și propune proscrierea acestei instituții pentru genocid). Prima carte a lui Fernando Vallejo a fost însă Logoi. Una gramática del lenguaje literario (Logoi. O gramatică a limbajului literar), 1983, care revelă o altă fațetă a scriitorului: aceea de gramatician, bun cunoscător al limbajului și admirador al marelui filolog columbian Rufino José Cuervo. Fernando Vallejo este și un pianist de excepție, după cum s-au putut convinge participanții la întrunire, datorită ideii organizatorilor
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
veridic și spontan". Citînd o formulă goetheană, Constantin Trandafir arată că scrierile lui Sebastian nu sunt decît "fragmente ale unei mari confesiuni", întrucît autorul operează în creația sa romanescă aidoma unui "observator liric", în duhul literaturii "experiențialiste", iar dramaturgia sa revelă la rîndu-i "figura" creatorului, constituind, conform "autenticismului", posibile izvoare biografice. Saturată de atîta "viață", răspunzînd cu înfrigurare comandamentului "autenticității", nu e firesc ca opera lui Sebastian să incite în continuare la o recepție intensă, dialectică? Descoperit încă din adolescență de
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
cine sânt debitorii esploatați, ce sânt creditorii uzurari, precum și influența ce esercită uzura desfrânată asupra societății în general, toate acestea le cunoaștem prin cercetările ce s-au făcut anume în Galiția și Bucovina de către autoritățile publice administrative și judecătorești, prin revelă rile produse cu ocazia dezbaterii legii aceleia din iulie 1877 în Corpurile legiuitoare ale Austriei și prin diferite scrieri. În special pentru Bucovina ne referim cu deosebire la un studiu instructiv și foarte însemnat asupra naturei și efectelor uzurei, făcut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vânzările silite sânt pentru plata unor creanțe în sumă numai de 3 fl. 69 kr., de 3 fl. 30 k[r]., de 2 fl. 30 k[r]., precum constată ministrul de justiție (Kaserer, p. 85). Ce mizerie economică nu se revelează cu aceasta! Și, pentru Bucovina, Platter dovedește în mod peremptoriu cât de falșă ar fi concluzia de a crede că, în urma înlăturării legii contra uzurei, condițiile sub care se poate procura credit ar fi ușoare sau că ar fi putință
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și deputați cer săteanului pentru 2 lei dați împrumut, câte 30 bani dobândă pe lună și o zi de muncă ceea ce constituie, socotind ziua numai cu 11. 40 bani, 250 procente pe an. Ce mizerie si lipsă de conștiință se revelează prin aceasta!! Nu e mirare să aflăm că săteanul muncește numai pentru plata dobânzii și capitalul rămâne datorat. Și, daca esploatarea mizeriei săteanului se săvârșește în asemenea mod chiar de către arendași sau proprietari creștini, ce trebuie să fie în Moldova
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bancă, a trebuit să renunțe la industrie, la comerț și, ca să nu piară, a trebuit să se facă funcționar, fie oricât de rău plătit. Mizeria ce este în clasa de mijloc din orașe și chiar în orașul București ni se revelează prin publicațiile inserate în fiecare număr al "Monitorului" pentru vânzarea a cîte-o căsuță a vreunui orășan pentru impozit neplătit în sumă numai de câte 20 lei noi. Această mizerie esplică în parte și marea mortalitate a populațiunii ortodoxe din București
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
știam ce înseamnă acest lucru, nu-l puteam concepe. Unii spun că fericirea apare în noi după ce am pierdut-o, dar dacă mă gândesc bine nu văd de pildă întrucît pierderea Matildei și pierderea locului meu în universitate mi-ar revela ceva care să semene cu o fericire pierdută, deși nu puteam concepe că ași putea iubi mai tare pe altcineva sau ași dori un loc mai bun în ierarhia învățămîntului. Desigur, concepeam că acest sentiment de forță, această înflorire a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu trebuie neglijat contextul spiritual. Prestigiul originar dominant al literaturii nu este nici pe departe cultural și cu atât mai puțin estetic. El este de ordin sacru, mistic și magic. Creația poetică este eminamente divină, zeii inspiră, transmit darul poetic, revelează, dictează (ex. Homer - „Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul” Iliada). Tradiția iudaică, orfică și mai ales cea creștină conferă cuvântului sacru o extraordinară eficacitate, creativitate și putere de a comunica. Antichitatea recunoaște „literelor sacre” o serie de note specifice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
63 atestări etc.), verbe ("fi", 110 atestări; "avea", 81 atestări; "vrea", 60 atestări etc.), pronume ("el", 86 de atestări; "cel", 85 atestări etc) și nici articole ("al", 86 atestări etc.). Sunt expuse în tabel doar cuvintele încărcate cu sens, care revelează structura semantică a Bucoavnei. Cu totul transparentă este saturația teologică a textului, cuvintele fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ființei naționale, de a se fi încântat și de a fi căzut în genunchi (p. 56). Amorul pentru Patrie are deci un caracter epifanic iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după sine în această trăire mistică, Delavrancea le revelează copiilor cărora le este adresat discursul că, precum "în sfânta noastră religie, noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce impact emoțional trebuie să fi avut astfel de cuvinte în mintea impresionabilă a copiilor către care oratorul își împrăștia emisiunea discursivă. Intenția emitentului era, fără îndoială, aceea de a transfigura, de a produce o epifanie colectivă, care să le reveleze intern celor care s-au cuminecat din cuvintele profetului orator necesitatea sacrificării întru împlinirea "tainei misiunii noastre istorice pe pământ" (p. 23), anume formarea unei singure ființe românești, una și nedespărțită. Tulburătoare sunt elogiile închinate morții, care prefigurează tragicul cult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noștri" (p. 16). Chiar dacă unele dintre virtuțile național-militare păstrează același denominat lingvistic, ca de exemplu "credința" care este una din cele trei virtuți teologale, semantica lor este profund alterată. Dacă în tradiția creștină, credința semnifică îmbrățișarea de către creștin a adevărurilor revelate de divinitate, în concepția național-militară aceeași virtute a credinței este îndreptată către Patrie, Tron și Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor și regulamentelor militare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cioran nu vede o altă modalitate de a intra în Istorie (cu majusculă) decât prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998, p. 209). "Sufletul românesc" devine obsesia analitică a filosofilor națiunii, care încearcă să-i reveleze tainele etnice, prin abordări etnopsihologice (Rădulescu-Motru, 1937) ori prin mijloacele monografice specifice Școlii sociologice de la București, la care trebuie adaugate eforturile teologale întreprinse de N. Crainic, D. Stăniloae sau M. Vulcănescu. Indiferent prin ce mijloace specifice, radiografierea idiografiei spiritualității românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
festivități organizate în cadrul activității acesteia, versuri în limbile germană și latină 13. Mai mult, Lewis W. Beck scrie (din păcate fără să dezvolte ideea) că, în ceea ce privește artele, "only for literature was his critical sense refined and exacting"14, iar Macmillan revelă că, chiar dacă este greu de crezut ca filosoful ar fi scris poezie, adevărul este că a compus "cel puțin cinci stanțe", dedicate memoriei unora dintre colegii săi de la Universitatea din Königsberg 15. Mai adaugă apoi și o observație, pe cât de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de folos în meditația asupra temei creației poetice. Ne sprijinim, în această afirmație, si pe o mărturisire a lui Alexander Baumgarten, cunoscut de contemporani prin veleitățile lirice pe care le manifestă. În prologul lucrării sale Reflecții filosofice despre poem (1735), revelă că, dedicându-se zilnic câte puțin compunerii de versuri, a ajuns să se familiarizeze, până la urmă, cu materia și cu particularitățile acestui câmp și, totodată, cu deosebirea lui de cel al logicii. A putut să înțeleagă, spre exemplu, ca, în timp ce
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
poate fi redusă la un concept anume, dar atrage o diversitate de posibile concepte adecvabile concentrate în deschiderea semantica a metaforei. Înțelesul sugerat, așadar, pe calea imaginii, "nepronunțiabilul", "inefabilul" face din această un simbol, prin a cărui materie adevărul se revelă îndepărtat ("că soarele prin ceață dimineții", cu o expresie a capelanului englez Peter Sterry din secolul al XVII-lea), ca o apariție la orizontul gândirii; o umbră vagă abia atinsă de lumină. Ernst Cassirer comentează acest aspect al operei kantiene
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
analog acestei interpretări pe care o permite textul kantian (dar independent de el), o "cunoaștere poetica" a cărei particularitate pare a constă în faptul că "nu se epuizează în expresia ei, ci că mai degrabă ia naștere în măsura în care aceasta se revelă, formal și esențial, ca inepuizabila"213, si a cărei comunicare presupune, ca funcție a cuvântului, nu identificarea lingvistică punctuala ci dezvăluirea; un discurs de o factură aparte, care, practic, nu ne spune dar ne face să vedem (noi preferam să
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Consumul de droguri reprezintă una din provocările cu care se confruntă umanitatea, efectele directe sau indirecte ale acestuia revelându-l ca pe un fenomen îngrijorător, demn de luat în calcul în programele de cooperare internaționale. Din păcate, numărul consumatorilor e în creștere și vorbim deja despre problema consumului în cele mai diverse categorii sociale, profesionale și de vârstă. Putem
Antidrog. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ifime Ioana, Popa Luminiţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1971]
-
de vedere, pentru că, vorba filosofului creștin Petre Țuțea „teologia este o știință sacră, superioară prin măreția obiectului ei, obiect ce lipsește În celelalte științe Întemeiate pe rațiune și natură. Or, rațiunea umană și natura se Înalță, dar numai dacă sunt revelate, adică mutate În teologie”. Eseu prezentat la al IX-lea Seminar de Medicină și Teologie Ortodoxă, Bistrița, mai 2010 publicat Medicii și Biserica 2011 Omul modern - Între știință și credință. (De ce are nevoie omul de știință și credință?) „Gândim la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Petre Țuțea, 60 de ani mai târziu, spunea că «Teologia este o știință sacră, superioară prin măreția obiectului său, obiect ce lipsește celorlalte științe Întemeiate pe rațiune și natură. Or rațiunea umană și natura se Înalță, dar numai dacă sunt revelate, adică sunt mutate În teologie». Atunci când punem În discuție nevoia omului zilelor noastre de știință și credință punem de fapt În discuție omul În integralitatea lui: trup și suflet, punem În discuție condiția lui istorică și socială, În sfârșit punem
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spirituală și culturală, care creionează cu măiestrie chipul omului frumos din proximitatea noastră și din perspectiva istorică a acestei națiuni. Ceea ce scoate În evidență cartea este tocmai idealul frumuseții, ideal ce sălășuiește În fiecare din noi și care poate fi revelat prin trăire și bogăție sufletească, prin căldură umană și seninătate a chipului În spiritul binelui și frumosului, valori nedespărțite În gândirea umană de la Începuturile ei și până astăzi. Aceste trăsături sunt aoreolate de dragostea creștină În baza legii iubirii, consacrată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]