2,703 matches
-
prin internet, comentarii la acestea, pretins livrate (fragmentar și alternat) ca atare, de fapt atent „lucrate”, cu obținerea aparenței de expresivitate involuntară. Și aici se abordează decomplexat sordidul existenței zilnice, fervoarea erotismului neinhibat, anecdoticul, frustrările și inflamările jubilatorii ale cotidianului, reveria și sentimentalitatea (toate rostite în chip violent), iar în ultimă analiză, deși bine ascunse sub carapacea de vitalism agresiv ori de platitudine căutată, marile chestionări existențiale, „partea poetului”. SCRIERI: Din confesiunile distinsei doamne M., București, 2001; Pagini, Iași, 2002; Fisuri
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
a oamenilor. Calitatea forței de muncă (randament, inovație, productivitate etc.) se poate doar câștiga, prin dezvoltarea unui climat de încredere și prin împărtășirea unei viziuni comune. O viziune trebuie să conțină detalii. Acesta este elementul care diferențiază viziunea organizațională de reverie. Viziunea trebuie să aibă un obiect anume și un cadru de timp bine definit. Constituirea echipei pleacă de la premisa că orice organizație există pentru că are un scop și rezistă pentru că îndeplinește nevoile membrilor săi. Alegerea și motivarea acestora este o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a oamenilor. Calitatea forței de muncă (randament, inovație, productivitate etc.) se poate doar câștiga, prin dezvoltarea unui climat de încredere și prin împărtășirea unei viziuni comune. O viziune trebuie să conțină detalii. Acesta este elementul care diferențiază viziunea organizațională de reverie. Viziunea trebuie să aibă un obiect anume și un cadru de timp bine definit. Constituirea echipei pleacă de la premisa că orice organizație există pentru că are un scop și rezistă pentru că îndeplinește nevoile membrilor săi. Alegerea și motivarea acestora este o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai ales școlile, sistemul de Învățământ, dar și presa, cărțile de călătorie sau romanele de aventuri. Interesul pentru politică sau istorie, atât de puternic În perioada respectivă, era și el strâns legat de existența unui orizont geografic modern. Chiar și reveriile de factură naționalistă ale intelectualilor romantici, cum era cazul primelor proiecte ce desenau contururile ideale ale unei viitoare Românii, nu ar fi apărut În absența unui interes constant și sistematic pentru geografie. Ca mărturie a acestui interes, intelectualii români din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Doinaș) și citînd experimentul liric al autorului (foarte ușor de raportat la un anumit climat poetic european al ultimelor douà decenii) printr-o grilà absolut inadecvatà: "Confesiunea se întoarce în prețiozitate și rafinament, preschimbînd frustràrile în nostalgii și nostalgiile în reverii. Ea e ghidatà mai degrabà de o himerà estetistà decît de o exigențà existențialà și discursul nàzuiește mai degrabà /.../ la ingeniozitate decît la depoziția de conștiințà. /.../ Poemul trece ușor de la invocație la incantație, nu fàrà un oarecare sacrificiu de sens
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral). "Catrenul" al doilea insistà și repetà, în sfîrșit al treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort de imaginație. Ruptură de registru determinatà de strofa a treia (evocarea, reveria, "zborul imaginației" cerut în rondel) este sprijinità și de schimbarea rimei b cu c (care apare exclusiv în al treilea "catren"). Reprezentat că formà fixà, ronsetul ar aràta astfel (alegem Ronsetul 1): A. Strofa I de 12 versuri, divizate intern
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
alese:„această grădină magnifică[...] inspiră dragoste și plăcere celor care au inima capabilă să aibă aceste trăiri “. De asemenea, pe lângă locurile dedicate diverselor evenimente de la curte, remarcă prezența unor refugii naturale, unde un amant melancolic poate să se scufunde în reverie. Ca orice grădină regală, și cea de la Versailles are un element specific marilor parcuri: celebrul labirint. La intrarea în el pot fi zărite două statui de bronz, pictate în culori naturale: una îl reprezintă pe Esop, care ține în mână
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
clipă de răgaz pe malul fluviului Mississippi.*2 Răspunzând întrebării pe care am pus-o mai sus, putem spune că orice operă literară este, probabil, "plăcută" și "utilă" pentru consumatorii indicați s-o guste ; că ceea ce exprimă ea este superior reveriei sau meditației acestora ; că ea le face plăcere atât prin priceperea cu care exprimă ceea ce ei consideră a fi oarecum propria lor .reverie sau meditație, cât și prin sentimentul de ușurare pe care îl trăiesc datorită acestei exprimări. Când o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
este, probabil, "plăcută" și "utilă" pentru consumatorii indicați s-o guste ; că ceea ce exprimă ea este superior reveriei sau meditației acestora ; că ea le face plăcere atât prin priceperea cu care exprimă ceea ce ei consideră a fi oarecum propria lor .reverie sau meditație, cât și prin sentimentul de ușurare pe care îl trăiesc datorită acestei exprimări. Când o operă literară funcționează cu succes, cele două "note", cea de plăcere și cea de utilitate, nu trebuie numai să coexiste, ci și să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mai eficientă decât pare. În 1924 suntem într-o epocă tânără a cinematografului, în care spectatorii alunecă ușor în „alte lumi”, decorurile și costumele din Aelita, astăzi hilare, deschideau pe atunci porii visării cu ochii deschiși. Când e aflat în reverie, omul acceptă mai lesne mesaje. Un mesaj propagandistic plasat într-o asemenea stare pătrunde mai adânc în suflet decât unul direct, „realist”. În plus, Iakov Protazanov mizează pe principiul tranzitivității acoperitoare, adesea foarte eficient în propagandă : dacă A mai mare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade dramatic, contemplare, reverie, căderi în amintire, în vreme ce spațiul claustral se mărește, așa cum se întâmplă în psihologia prizonierului, și se umanizează cu fotografiile vechi, desenele pe pereți și imaginile din mintea lui Victor. Secvența, emblematică, a tipăririi manuale capătă ritmul lent, descompus la gest
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
gentlemani-anchetatori” conduși de Clark Gable- ul nostru în sacou alb, Dumitru Rucăreanu. Însă „mesajul” manipulator e astfel mai eficient. Satira are și umor, un umor adesea memorabil. Nu poți să nu râzi în hohote când tejghetarul hoțoman Bumbescu cade în reverie la auzul versurilor debitate de Mirea și exclamă lăcrămos, privind în neant : „Victore, viața fără poezie e pustiu !...”. Și spectatorul, când râde, se deschide. E mai dispus să primească mesaje, idei, fără a le mai supune unor verificări raționale. Ele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi trebuit restaurat, dar unde? - în Parcul Carol din București, iar aici transformat într-un Monument al Eroilor. O sugerează explicit arh. Spiridon Cegăneanu, un critic acerb deopotrivă al modernismului (ca "aiureli"13 lipsite de spiritualitate, de eroism) și al reveriilor ludice ale neo-românis-mului14 (nefiind acesta din urmă suficient de atașate tradiției). Față de rezultatele ambigue ale concursului pentru un Mausoleu al Eroilor 15, arhitectul propune nu atât restaurarea sa în Parcul Carol, cât folosirea lui ca "inspirație pentru un mausoleu, și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei. Valoarea rezultatului muncii creatoare este dată de originalitatea sa. În funcție de gradul de control exercitat de conștiință, imaginația poate fi: a) voluntară ( imaginația reproductivă, productivă și visul activ/planuri de viitor); b) involuntară ( reveria / visarea cu ochii deschiși și visul oniric ). F.C. Barlett distingea trei tipuri de imaginație: a) imaginația asimilativă, asociată cu interese specializate, probabil determinate genetic, capacitatea de a se uimi. Imaginația asimilativă este caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
c) imaginația constructivă, asociată cu atitudinea de dominare asupra materiei - persoana combină, articulează, critică. ( T., Bartlett, 1928, pp. 75-78 ) Alex Osborn grupează formele imaginației: 1. imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme patologice halucinație, complexe de inferioritate ) , delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii spiritului. Imaginea mintală ca formă intermediară cuprinde imaginația speculativă, reproductivă, substitutivă ( din empatie ). 3. imaginația creativă - cuprinde numai imaginația anticipativă ( cu expectanță creatoare ) și imaginația propriu-zisă, având două
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar mintea conștientă poate lua act de ele. Cenzura eului adesea inhibă formarea noilor imagini și / ori tinde să facă astfel încât imaginile potențiale să se combine în moduri cunoscute, stereotipe. Stările de reverie permit noilor imagini să acdeadă în Ego fără a fi cenzurate. Același efect se obține în momentele de amânare a evaluării ( brainstorming ). Teoriile psihologilor susțin faptul că ideile creative se formează în inconștient și că există o perioadă de incubație
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
conduite se caracterizează prin atitudini depresive, inerție lenevoasă, tendința marcată către imitație mecanică etc. Ei adoptă această conduită ca o modalitate de protecție personală față de traumele afective sau de neglijența care i-a înconjurat. Atitudinea de evaziune se caracterizează prin reverii compensatoare, folosirea minciunii, prin fugă și mai ales prin îmbufnare. b.Conduite de dominare și conduite agresive.Se caracterizeză prin accese de mânie , impulsivitate, crize de violență și apar în legătură cu dezordinile ivite în mediul de viață. Manifestările copilului pun în
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
În fiecare an ritualul este același: dimineața Felicia pleacă la birou și Antipa rămâne în pat. După-masa, soția lui pregătește masa de Crăciun, iar Antipa admiră decorul casei (lucrurile, mobilele, lumina), adormind din când în când. Obiectele privilegiate ale acestei reverii de după-amiază sunt fotoliul Baroni (un cadou făcut de unul din prietenii tatălui lui Antipa) și tabloul lui Janssens. La un moment dat, Antipa se întreabă unde este amicul său Pașaliu și încearcă să îi dea un telefon. Pașaliu nu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de stele și ninsori, în care fiecare detaliu se armonizează cu întregul ansamblu. Un aer senin, un echilibru Tandru învăluie chiar și zonele mai întunecate ale tablourilor. Inspirate din evenimente la care a asistat cândva, cu ani în urmă, din reverii sau din meditații asupra sensurilor unor vechii proverbe, la granița dintre vis și realitate, aceste creații ne farmecă.” ( Silvia Ciubotaru, Opinia, 28 aprilie 1996) Iepure Vasile Sculptor Localitatea: Constanța Studii: Apicultor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de stele și ninsori, în care fiecare detaliu se armonizează cu întregul ansamblu. Un aer senin, un echilibru Tandru învăluie chiar și zonele mai întunecate ale tablourilor. Inspirate din evenimente la care a asistat cândva, cu ani în urmă, din reverii sau din meditații asupra sensurilor unor vechii proverbe, la granița dintre vis și realitate, aceste creații ne farmecă.” ( Silvia Ciubotaru, Opinia, 28 aprilie 1996) Iepure Vasile Sculptor Localitatea: Constanța Studii: Apicultor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
unor intervenții delicate În care autoritatea sa ar stânjeni sau ar fi respinsă. Intensificarea ritmului de creștere duce la apariția de momente mai numeroase de neatenție ce au tendința de a se exprima prin mai putină disciplină și tendințe spre reverie, distragere de la ore, pierderea timpului de făcut lecțiile, abdicarea temporară de la mici sarcini familiale sau școlare. In aceste condiții reacțiile de admonestare sau sanctionare sunt privite ostil. 2.2.3.Caracteristici afective. Unii adolescenți pot trăi ceea ce St. Hall
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
care păstrează "efectul polivalenței, al ambiguității nenumăratelor forme de uniune". Observăm în această subclasă că visul ("ciudat", "grozav") este motorul care oferă soluții pentru conceperea copilului. Gaston Bachelard crede că visătorul "își câștigă prin visare o garanție de existență, că reveria e capabilă să recupereze ființa." c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. "Esență arboricolă, în formă de lemn de foc, buturugă sacră sau lemn prelucrat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei. Valoarea rezultatului muncii creatoare este dată de originalitatea sa. În funcție de gradul de control exercitat de conștiință, imaginația poate fi: a) voluntară ( imaginația reproductivă, productivă și visul activ/planuri de viitor); b) involuntară ( reveria / visarea cu ochii deschiși și visul oniric). F.C. Barlett distingea trei tipuri de imaginație: a) imaginația asimilativă, asociată cu interese specializate, probabil determinate genetic, capacitatea de a se uimi. Imaginația asimilativă este caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
c)imaginația constructivă, asociată cu atitudinea de dominare asupra materiei - persoana combină, articulează, critică. ( T., Bartlett, 1928, pp. 75-78) Alex Osborn grupează formele imaginației: 1. imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme patologice halucinație, complexe de inferioritate), delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii spiritului. Imaginea mintală ca formă intermediară cuprinde imaginația speculativă, reproductivă, substitutivă (din empatie). 3. imaginația creativă - cuprinde numai imaginația anticipativă (cu expectanță creatoare) și imaginația propriu-zisă, având două
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar mintea conștientă poate lua act de ele. Cenzura eului adesea inhibă formarea noilor imagini și / ori tinde să facă astfel încât imaginile potențiale să se combine în moduri cunoscute, stereotipe. Stările de reverie permit noilor imagini să acdeadă în Ego fără a fi cenzurate. Același efect se obține în momentele de amânare a evaluării (brainstorming). Teoriile psihologilor susțin faptul că ideile creative se formează în inconștient și că există o perioadă de incubație
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]