2,628 matches
-
de mână străbătu în fugă culoarul prin puzderia de admiratori fermecați de „vocea și prezența sa extraordinară”, „de pozele sale academice de neuitat”, cum apucau unii să-i mai șoptească atunci când ea le mângâia, în trecere, obrazul, dispărând într-o risipă de bezele. PAGINĂ NOUĂ 9 Șoimul țâșni drept în sus, plană un timp gâdilând burta cerului cu franjurile aripilor, după care și le adună, se răsturnă cu capul în jos, în poziție de diamant, și căzu fulgerător asupra prăzii. Lovitura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ei în timp ce astupa gaura din măseaua stăpânului, asigurând-o că posedă multe și variate leacuri deloc amare. Iată un exemplu minunat despre felul în care un om inteligent își poate folosi beteșugul surzeniei ca să dea o sclipire de galanterie unei risipe savante de vorbe, punând totodată un farmec cuceritor în practicarea unei meserii îndeobște dezagreabile. PAGINĂ NOUĂ 15 Galeria subterană, prin ecourile ei prelungi, amplifica râsetele și vorbăria invitaților. De Lăsata secului și în buna tradiție a Luminăției Sale, Nicolae își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cu artificii și fel de fel de surprize comestibile, aromitoare, mișunătoare sau zburătoare, serenade cu lăutari, ca să nu mai pomenesc și de stolurile bilețelelor parfumate purtând desene elocvente și versuri duioase... Drept să-ți spun, mai multă imaginație și atâta risipă de of-uri și ah-uri ca în orașul acesta n-am mai văzut și n-am mai auzit niciodată până acum. În dormitor, înainte de a-i da poțiunile după care ea întinsese deja mâna, Guibert îi reaminti, jumătate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de moment. Trebuia să cântărească bine fiecare cuvânt al raportului. Toate acele ghirlande și covoare atârnate la ferestre, toate făcliile și tombacurile care mai ardeau încă pe poduri, deși trecuse de ora prânzului, îl revoltau. ― Ce exces de zel! Ce risipă inutilă! Oamenii ăștia sunt ori nebuni, ori proști! Nu-și dau seama că au fost trași pe sfoară? Julien, care fusese luat în acest periplu păgubos, după opinia lui, la insistențele doamnei consul, pentru că ea se temea foarte tare, suspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
înalt, într-o superbă jerbă de maci care se risipi, mai apoi, în stropi mărunți peste restul trupului rămas încă în picioare, pătând, iremediabil, proaspătul caftan. Pentru mulți nu era prea clar și chiar se întrebau de ce se făcuse atâta risipă de ceremonial, când totul se putea rezolva ceva mai simplu și mai ieftin. Un colț de stradă, un ucigaș de rând... Ei bine, în cazul acesta nu s-ar mai fi scris nici o ediție specială. Împodobit, însă, în arabescurile elegantului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
murit.“ — Aceasta a fost, În mare parte, ideea lui Tennyson, s-a auzit vocea conferențiarului. Cântec Într-o vreme a ordinii de Swinburne ar fi putut foarte bine să fie un titlu de Tennyson. El prețuia ordinea, opunând-o haosului, risipei. În sfârșit, inspirația lui Amory a rupt zăgazul. A mai Întors o foaie și a scris viguros toate cele douăzeci de minute ce mai rămâneau din ora de curs. Pe urmă s-a dus la catedră și a depus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
alina o suferință. îl vedeam la ore din zi și din noapte, obosit, cu hainele de pe el prăfuite, dar cu o lumină pe chip pe care o avea, poate , doar maica Tereza când ieșea din leprozeriile unde reușea să facă risipă de speranțe. Ieșeanul Constantin Chirilă a descoperit Basarabia pe cont propriu: entuziasmat în a afla după 1990 o țară românească din afara României, a participat la Podurile de Flori, a fost martorul declanșării agresiunii de la Nistru a armatelor rusești, a fost
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
un an la altul. În același timp, practica subvențiilor din bugetul central a fost grevată de birocrație și corupție și utilizată, de multe ori în interese politice sau de afaceri. Aceasta a limitat performanța economică în sectorul public, a generat risipă și ineficiență. După apariția Legii nr. 189/1998, autonomia financiară a crescut, dar și activitățile de finanțat la nivel local s-au multiplicat, administrațiile locale fiind efectiv sufocate de arierate și covârșite de probleme. O descentralizare și o autonomie reale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
promovează interesul societății mai eficient decît atunci cînd intenționează să-l promoveze. N-am văzut vreun bine prea mare făcut de către cei care pretind să facă comerț cu binele obștesc."10 Jean-Baptiste Say considera cheltuielile publice drept o sursă de risipă, acțiunea Statului trebuind limitată la protecția individului. La fel, John Stuart Mill, care aprecia concurența pentru lumea industrială ca avînd aceeași importanță cu a soarelui pentru lumea fizică, ea asigu-rînd reglarea și funcționarea economiei. Acest liberalism practic cere rezistență la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
optimum, pentru că o subvenționare pe scară largă scade interesul managerilor și al personalului pentru reducerea costurilor și eficientizare organizatorică. Subvenționarea nu tre-buie acordată în bloc, ci selectiv și stimulatoriu, concomitent cu o corectă stabilire a prețurilor, pentru a nu subvenționa risipa. Cel mai bun preț îl stabilește însă concurența. A te lipsi de acest motor, de spiritul întreprinzător implicat, înseamnă a renunța la una din sursele vitale ale societății, la inovare și creativitate. Nici profitul nu tre-buie renegat, pentru că numai el
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și temporar. De preferat este organizarea descentralizată a serviciilor publice cît mai aproape de consumator. Tăierea nodului gordian în acest domeniu presupune și descentralizarea și autogestiunea bugetelor și servicii-lor comunitare. Prudența, grija față de aceste servicii, de gestiunea lor, vor înlocui atunci risipa și iresponsabilitatea. În final, însuși rolul guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. 2.4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care contribuie la creșterea venitului național (Ex.: cheltuieli pentru sănătate, proiecte economice etc.); c) cheltuieli ce au ca scop bunăstarea imediată, incluzînd în principal cheltuielile de transfer (către comunități sau instituții, cu titlu definitiv); d) cheltuieli neproductive, care constituie o risipă de resurse; e) cheltuieli prezente pentru economisirea unora viitoare care se amortizează pe termene lungi (Ex.: cheltuielile de educație). După caracterul lor, permanent sau incidental, cheltuielile publice se împart în ordinare și extraordinare. După modul în care se materializează, deosebim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
al doilea nivel de evaluare apropie deci obiectivele și realizările. Un caz nou ar apărea în absența rezultatelor scontate atunci cînd mijloacele necesare au fost puse în operă. Ne aflăm atunci în prezența unui caz tipic de disfuncționalitate sub forma risipei: cheltuielile efectuate pentru atingerea unui obiectiv dat au condus la pierderi; un al treilea nivel se interesează nu de realizări, ci de impactul produs. Acesta măsoară efectele concrete asupra diverselor grupuri, atunci cînd realizările nu sunt decît măsurile efectiv aplicate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
transport, cu protejarea mediului înconjurător; diseminarea informației, a inovației și a progresului tehnic; extinderea și aprofundarea colaborărilor internaționale. Avantajele sistemului propus se regăsesc în: concentrarea în direcția dezvoltării a unor resurse mai numeroase și mai diverse; reducerea birocrației și a risipei; creșterea eficienței economico-sociale la toate nivelurile; reducerea disparităților prea mari de dezvoltare dintre regiuni; optimizarea alocării factorilor de producție; descentralizarea reală și efectivă și autonomia locală; intensificarea cooperării interregionale; creșterea responsabilităților; creșterea omogenității spațiale a teritoriului; reducerea cheltuielilor administrative; administrarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pot fi citite, cu un pic de imaginație, drept o serie de piese de teatru în care două personaje discută despre starea lumii, a sinelui, a sinelui sinelui. E mult dinamism cultural și de viață în aceste dialoguri, e multă risipă de metaforă, de aforisme, de ficțiune și afecțiune. De multe ori sinceritatea spunerii este simulare sau disimulare și cu atât mai mult pătrundem în teritoriul artei. Trăim într-o literatură vie care își formulează continuu, cu fiecare scriitor nou apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
centru mai sunt suficiente prejudecăți care țin provincia într-un soi de creuzete pentru a o sufoca. Însă aceasta nu se sufocă, dă replici din ce în ce mai puternice și dovedește adevărata consistență de care centrul începe să ducă lipsă. Este o mare risipă de timp la centru. Nici la margine nu se omoară lumea cu îmbogățirea timpului și așezarea lui în stive de comori dar de la un moment dat preferi liniștea decât zgomotul care altădată îți tonifia ființa. Spune-mi cinci motive pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
motiv de boală costă țara 13 miliarde de lire sterline pe an, incluzând costurile directe ale îmbolnăvirii și costurile indirecte implicate în producție pierdută, discontinuitate, eficiență redusă și oportunitate pierdută"104. La acestea se adaugă și reducerea pierderilor cauzate de risipa resurselor și de furturi. Foarte rar furăm de la cei pe care îi considerăm ca pe o familie. Satisfacția clienților este un alt rezultat al investiției în brandul de angajator, mai ales pentru companiile din domeniul serviciilor. Invocam mai sus ce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
-i cultură. Întreruperea sau absența învățării sunt fatale pentru oricare organizație. g) Dezvoltarea focalizată pe întreținerea unui nivel înalt al relațiilor umane, cu utilizarea diferitelor forme de motivare (rotația posturilor, orar flexibil, încurajarea învățării etc.) h) Cumpătarea ceea ce înseamnă evitarea risipei de orice fel, indiferent dacă este vorba de resurse materiale, financiare sau umane. i) Exprimare energică și entuziastă, ca răspuns la toate provocările de mediu; starea de emulație este singura în măsură să mențină tonusul ridicat al salariaților și o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
negru. * Să pictezi prin cuvinte sau sunete; să scrii prin culori sau sunete; să compui prin cuvinte sau culori nu sunt simple extravaganțe pretins exegete. * Timpul trece peste noi sau noi trecem prin timp? * Dăruirea nu are nici o legătură cu risipa. * Prostia, răutatea și îngâmfarea sunt surori drepte. * În Parlament se sforăie și la microfon. * Regretele sunt bune la adâncirea rănilor sufletului. * Și destinele au destinul lor. * Iubirea nemărturisită produce aceeași durere ca și cea neîmplinită. * Cine bate doar o singură
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de pildă la sărăcia din pricina lăcomiei grofilor și conților unguri). America era văzută ca țara unde munca reprezenta virtutea cea mai înaltă, iar libertățile cetățenești suprema țintă și aerul dătător de viață. De asemenea, America era percepută și ca țara risipei 81. În consecință Șerboianu saluta inițiativa românilor americani de a unifica două mari societăți culturale și de ajutor reciproc, precum și ajutorul concret dat de către românii de peste ocean celor de acasă. Situația din învățământ a intrat și ea în atenția arhimandritului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de mâine și consultă oracole și sibile populare cu privire la ursita lui; copilașii nevinovați, singurii poate pentru care există un An Nou, stau extaziați înaintea jucăriilor, mai mult sau mai puțin potrivite înțelegerii lor și s-or fi mirând unii de risipa șampaniei băută de părinții lor în această noapte, iar alții de sărăcia ce li stăpânește masa de atâta amar de vreme. Puțini inși numai, o mână de gânditori, poate, închiși în ei înșiși, vor cugeta în noaptea aceasta la surda
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
poporului se adună la Caiafa și pun la cale prinderea lui Isus. Acesta merge la Simon Leprosul din Betania, unde o femeie îi toarnă pe cap un vas de parfum prețios. Matei ne spune că „ucenicii s-au mâniat” din cauza risipei. Nu se înțelege bine dacă din pricina episodului din casa lui Simon ori fără vreo legătură directă cu el, Iuda merge la arhierei din proprie inițiativă, ca în Marcu, dar, contrar relatării lui Marcu, el cere din capul locului o recompensă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și anume îngenuncherea Domnului. Acum, scrie evanghelistul, „a intrat Satana în Iuda, cel numit Iscariotul, care se număra printre cei doisprezece (exact: care era din numărul celor doisprezece)”. La ceilalți doi sinoptici, decizia lui Iuda intervine imediat după unctio Bethaniae. Risipa acceptată, ba chiar binecuvântată de Isus, îl va fi împins pe ucenic să-i caute pe arhierei și să le propună predarea Învățătorului său. Luca are alt scenariu. Unctio se află în cu totul alt loc din Evanghelie și are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
înviat din morți, și al surorilor sale, Marta și Maria. În timpul cinei, Maria unge cu mir de preț picioarele lui Isus, lucru care stârnește supărarea lui Iuda. La Marcu, am văzut, doar „unii dintre cei prezenți” se arată supărați de risipă; Matei vorbește despre „apostoli”, referindu-se probabil la toți apostolii, fără discriminare. Luca dă alt sens „ungerii”. Ioan însă precizează scurt și tendențios: singur, Iuda se revoltă și-L ia la bani mărunți pe Mântuitor, reproșându-I că n-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
rezultat, tehnicianul echipei băcăuane a precizat: “Eu întotdeauna trebuie să câștig, chiar dacă sunt meciuri amicale sau oficiale.” De partea cealaltă, antrenorul Ceahlăului, Marin Barbu, a spus: “A fost un joc bun de antrenament, în care ambele echipe au făcut o risipă mare de efort, chiar dacă a fost atât de cald. Sunt mulțumit de angajamentul băieților mei și felicit echipa din Bacău, care ne-a 173 pus probleme. Una peste alta, mă bucur că am venit și am avut parte de un
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]