521,664 matches
-
Cristian Teodorescu Țăranul român e puturos și bețiv Muncitorul român e chiulangiu și își știe meseria după ureche. Profesorul român își bate joc de elevi, medicul e o căzătură ciubucară, avocatul un bandit, judecătorul, mitarnic și-așa mai departe. Dacă tragi linia, în țara asta toată lumea e pusă pe hoții și pe chiul, nimeni nu se pricepe la ceea ce face
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
la asemenea portrete robot? Cu țăranul puturos e simplu. Dăm o raită la sfîrșit de săptămînă, la țară, unde avem o casă de vacanță sau ne-au invitat niște prieteni la casa lor de vacanță și, ce să vezi, țăranul român e beat, în loc să muncească la cîmp și să culeagă gunoaiele pe care le aruncă unul și altul pe bucățica lui de pămînt. Am stat și eu de vorbă cu niște țărani din ăștia puturoși și bețivi. Sînt foștii muncitori navetiști
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
domnul Cristian Bădiliță care - susțineți dumneavoastră cu lejeră ironie: "citește pe internet" și vai, mare păcat, de acolo de unde-o fi". Recunosc că n-am citit articolul domniei-sale, ăsta fiind un și mai mare păcat. Al meu. Titlul "Bazarul culturii române" cred că v-a iritat. Din păcate, domnul Bădiliță, are dreptate: presa română lasă foarte de dorit. Cum ar putea fi altfel cînd ea n-a existat aproape jumătate de secol? Cum să existe rubrici fixe de cronici specializate cînd
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
vai, mare păcat, de acolo de unde-o fi". Recunosc că n-am citit articolul domniei-sale, ăsta fiind un și mai mare păcat. Al meu. Titlul "Bazarul culturii române" cred că v-a iritat. Din păcate, domnul Bădiliță, are dreptate: presa română lasă foarte de dorit. Cum ar putea fi altfel cînd ea n-a existat aproape jumătate de secol? Cum să existe rubrici fixe de cronici specializate cînd ziariștii suportă presiuni cu abilitate mascate, cînd există o CENZURĂ ECONOMICĂ? Da, domnul
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
lumea, nu au bani de hîrtie sau, cum mi s-a întîmplat la "Dilema" fax-ul era încuiat într-o cameră la alt etaj (am prostul obicei să verific și cer confirmarea). Este însă de înțeles și ÎNȚELEGEM DE CE: presa română suferă și este cenzurată economic, care tot CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu vine niciodată dinspre capetele plecate". Meseria de ziarist, dacă meserie se numește "cere curaj
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
a căzut de la rever microfonașul invitatului... Crainicul își cere scuze și reia seria întrebărilor, dar fără să se mai refere la câștigător, fiindcă microfonașele astea cad când nici nu gândești... La finalul știrilor mă bucur că americanii nu cunosc limba română ( cei mai mulți nici nu știu că există "un pământ numit România"), fiindcă am rămâne fără analiști; dar mă și revolt cu mândrie patriotică: adică, de ce nu ne lasă pe noi să ne ocupăm de Saddamul ăsta? Ay, ce mardeală i-am
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
N-au aprobat, fără să clipească, orice doleanță a urmașilor lui Lincoln și George Washington? Si atunci? Foarte simplu: logica americană diferă substanțial de logica borfașilor politici din Balcani. Fără îndoială, administrația americană a trecut la catastif părțile bune ale românilor. Dar ea refuză să facă așa cum le-ar conveni actualilor potentați transferuri de merite. Una e să te reacționezi corespunzător într-o anumită împrejurare, și alta e să pretinzi că ești impecabil la toate capitolele. În raport cu lumea civilizată, ne comportăm
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
interpreți ai muzicii noi. Se constituie astfel numeroase " Förderpreise", răspândite în spațiul european, și nu de puține ori îndreptate spre zona estică. Proiectul care ne interesează direct ( și care se desfășoară deja la Varșovia și la Moscova) susține tinerii compozitori români prin comenzi și prin posibilitatea ca lucrările comandate să fie interpretate corespunzător. Lucrul cu un ansamblu specializat de muzică contemporană, workshopuri, concerte ar putea astfel să adune laolaltă tineri creatori, să-i îndemne spre comunicare și ( auto)evaluări, să le
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
care m-a rugat să nu-i dau numele, e de părere că președintele țării, domnul Ion Iliescu, cunoscându-se pe timpuri în Columbia cu Gabriel García Marquez, nu ar fi trebuit să aibă lângă dânsul nici un om de litere român. "Nu vinzi castraveți la grădinar", cu alte cuvinte. Fals. Grădinarului mai lipsindu-i uneori unele specii de castraveți; mai ales că nu se știe niciodată... Lăsăm la o parte faptul că, om cumsecade, fiul glorios al Olteniței ar fi "iremediabil
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
lungă și precisă, marca "Malraux", ( cum ai zice Krupp) tunul Malraux. Astfel vorbea pe atunci colegul, oferind și alte amănunte, tot atât de pitorești, pe care nu le mai reproduc, pe scurt, cum e turcul și pistolul. După el, după acest scriitor român plin de umor și mai ales lucid, dacă ar fi fost în locul domnului Iliescu, ( o ficțiune, nu dăm cu parul) întâlnindu-se cu autorul unui Veac de singurătate, l-ar fi luat astfel: Stimate domnule etc. etc. la noi toată lumea
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
aur, de bani, în contul lui Balzac Balzac? nu cunosc ar fi făcut nedumerit Marquez. A... ( îi suflase repede traducătoarea) franțuzul acela din Europa? parcă am auzit, câte ediții a avut? Nobel, ceva?... Cultural și explicativ cum e, marele politician român căzuse pe bec, venind numaidecât cu amănunte și aprecieri laudative ascultate de sus de columbian, mușcându-și mustața și care în cele din urmă izbucnise într-un hohot de râs feroce făcând să i se zbârlească aceeași musață vie ca
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
un scriitor trebuie să prindă curaj, să-i înfrunte pe toți, și dacă mai are și parale, succesul e al lui Uite Hemingway... ( și spusese o întâmplare, la Paris, cu prietenul lui Fidel). Pe urmă îl întrebase brusc pe politicianul român dacă îi plăcea să fie lingușit și dacă acceptă ficțiunea, în general. Confratele, jucând rolul lui Iliescu, se clătinase dubitativ ca acesta, cum face dumnealui când nu prea este hotărât, așa-și-așa... Dar dacă, făcuse sudamericanul, un poet tânăr
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
primit sumele aferente bunurilor lăsate În România. De aceea, azi este nefirească și complet nejustificată solicitarea acelorași etnici maghiari, dar și a unor escroci, respectiv a urmașilor lor reali sau presupuși, de a li se restitui proprietăți pe care statul român le plătise integral Încă din anii '20 ai secolului trecut. Guvernele României care au admis astfel de solicitări și le-au dat curs se fac vinovate de trădarea intereselor naționale ale poporului român footnote> subliniază alte momente importante ale perioadei
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
li se restitui proprietăți pe care statul român le plătise integral Încă din anii '20 ai secolului trecut. Guvernele României care au admis astfel de solicitări și le-au dat curs se fac vinovate de trădarea intereselor naționale ale poporului român footnote> subliniază alte momente importante ale perioadei respective. Anii 20 ai secolului trecut, la rândul lor, cuprind epoca jazzului, politica prohibiționistă, anii de aur ai Hollywoodului, apariția fascismului, descoperirea penicilinei și insulinei (din păcate, descoperirea penicilinei nu este atribuită autorului
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
importante ale perioadei respective. Anii 20 ai secolului trecut, la rândul lor, cuprind epoca jazzului, politica prohibiționistă, anii de aur ai Hollywoodului, apariția fascismului, descoperirea penicilinei și insulinei (din păcate, descoperirea penicilinei nu este atribuită autorului său real, respectiv doctorul român Paulescu, ci unui cu totul alt specialist), adăugăm apoi războiul civil din Irlanda, inflația din Germania, zborurile transatlantice ale lui Lindberg, inventarea televiziunii, crahul de pe Wall Street, ca și victoria mișcării revoluționare conduse de Kemal Attatürk, ce nu numai că
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
absolute toate evenimentele definitorii ale perioadei supuse analizei, sunt foarte multe „pete albe” care pun serios sub semnul Întrebării profesionalismul, dar și obiectivitatea demersului științific a colectivului de autori. Avem În vedere, În principal, date și fapte din istoria poporului român ce au rămas complet În afara atenției autorilor sau care beneficiază de o prezentare incompletă, inexactă ori vădit defavorabilă. În acest sens, amintim absența oricărei referiri la răscoala din 1907, eveniment important pentru societatea românească, credem noi, mult mai importantă decât
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
de la Belfast (ambele fapte regretabile, dar de importante relativă, chiar și când le raportăm la istoria țărilor respective). După cum se știe, În acest caz (adică al Răscoalei din anul 1907), au fost uciși de trupele guvernamentale 11.000 de țărani români, datorită dorinței lor de a beneficia de condiții umane de trai. La fel, foarte puține informații regăsim În această lucrare cu privire la drama trăită de români, Îndeosebi de ardeleni și bucovineni, În perioada regimului dualist austro-ungar, sau de basarabeni, În timpul ocupației
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
al Răscoalei din anul 1907), au fost uciși de trupele guvernamentale 11.000 de țărani români, datorită dorinței lor de a beneficia de condiții umane de trai. La fel, foarte puține informații regăsim În această lucrare cu privire la drama trăită de români, Îndeosebi de ardeleni și bucovineni, În perioada regimului dualist austro-ungar, sau de basarabeni, În timpul ocupației țariste, perioadă În care mii de români patrioți și intelectuali au fost aruncați În temnițe, au plătit amenzi uriașe și au fost complet excluși din
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
de condiții umane de trai. La fel, foarte puține informații regăsim În această lucrare cu privire la drama trăită de români, Îndeosebi de ardeleni și bucovineni, În perioada regimului dualist austro-ungar, sau de basarabeni, În timpul ocupației țariste, perioadă În care mii de români patrioți și intelectuali au fost aruncați În temnițe, au plătit amenzi uriașe și au fost complet excluși din viața culturală, politică sau științifică, fapt care i-a determinat să se ridice la luptă Împotriva forțelor de ocupație. Așa cum spuneam, cartea
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
de literatura de profil românească prin câteva date. În primul rând, cele ce țin de biografia - am putea spune apolitică - a autorului. S-a născut în 1926 la Arad, într-o familie ce reflectă bine compoziția etnică a Transilvaniei (tatăl român, iar dinspre mamă, bunicul maghiar și bunica germană). La numai 13 ani a trecut granița clandestin în Ungaria de unde-a fost expediat înapoi, la părinți. A plecat apoi, din nou ilegal, în 1948, în Vest. Cofetar (prima sa calificare), muncitor
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
românești sînt și prozele ei, deși au fost traduse din engleză și nu seamănă, prin atmosferă măcar, cu ceea ce se scrie pe la noi. La Editura Curtea veche, volumul Anamariei Beligan, Dragostea e un trabant, deschide o nouă colecție, intitulată Povestași români. Autoarea se ocupă de film și lucrul acesta se vede din felul în care scrie. Se mai vede din scris și faptul că a emigrat în Australia, prin 1982, iar dacă numele vă sună cunoscut, de data aceasta puteți face
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
Povestirile din Dragostea e un trabant nu vă vor dezamăgi, negînd așteptarea provocată de titlu. Sînt scrise cu personalitate și cu mult umor. În comun au o schemă narativă ce pune alături secvențe din viața unor emigranți australieni de origine română cu secvențe anterioare ale vieții lor, din România comunistă sau imediat postcomunistă, prezentată în trăsături îngroșat-esențializate. Un postcolonialism cu două fețe, aș fi îndrăznit să zic - pentru că România e țara în care comuniștii colonizează ceva străin de sarea pămîntului (titlul
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
jocului ( întru poate să nu aibă de fapt sensurile care i-au fost atribuite, dar interpretarea servește unui sistem și e ingenioasă în sine), există totuși o susținere obiectivă nu atît la nivelul sensului propriu-zis, cît al conotațiilor. În limba română actuală, întru e un caz tipic de specializare stilistică: sinonimul mai rar al unui cuvînt frecvent ( în) se asociază unui anume registru și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un efect de sens. În fond, analizate unul
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
prețuit la adevărata sa valoare și atât de păgubos disprețuit la vremea respectivă de noi, stă mărturie, printre altele, monografia La Princesse Bibesco 1866-1973 de Ghislain de Diesbach, publicată la Paris în 1986, reeditată în 1997 și tradusă în limba română, în 1998. El constă în agende, caiete sau carnete, în jur de două sute, în afara altor mii de hârtii cu însemnări, adunate când anul se arătase debordant în evenimente. În al său "cuvânt de mulțumire", autorul recunoaște că în ciuda tuturor dificultăților
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Marele Cartier General german... Spun și eu ca țiganul: "Doamne, împacă-i pe împărați." ( Ultimul îndemn, scris românește). Adevărat jurnal de război se declanșează către sfârșitul anului, și poate fi urmărit în disputele "teribile" în care sunt angrenați și politicieni români în disputa pentru poziția de neutralitate a țării în anvergura luată de război. Comentatori de o vivacitate caustică sunt contele Czernin, Ministrul Austro-Ungariei la București și Barbu Știrbei. Citatul din Salustius, reprodus de Martha Bibescu, îi exprimă perfect convingerile: "Istoria
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]