4,815 matches
-
Hortensiei Papadat-Bengescu, 1/1980), I. Negoițescu, Virgil Nemoianu, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, Virgil Cândea (Dimitrie Cantemir, biograf și memorialist al epocii sale, 8/ 1973), Pompiliu Teodor (Șantier Blaga, 1/1966), Adrian Marino (Criteriul modernității, 3/1969), Mircea Popa (Profil de romancier: Iosif Vulcan, 9/1977), Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Mircea Malița, Cornel Ungureanu, Ștefan Avădanei, Octavian Paler, Onisifor Ghibu (Memorii. Lucian Blaga, 6/1973, Memorialistica lui Sextil Pușcariu, 9 ș.u./1973), Mircea Muthu, Gabriel Țepelea, Ioana Em. Petrescu, Ion Pop
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
maghiară (Petőfi, Vörösmarty Mihály, Arany János, Jókai Mór ș.a.). Cele mai multe tălmăciri s-au făcut însă din literatura franceză. În lista scriitorilor traduși sunt incluși autori de orientări variate și din epoci diferite, începând cu marii scriitori clasici și sfârșind cu romancierii naturaliști: La Fontaine, Corneille, Racine, Molière, Rousseau, Voltaire, Beaumarchais, Lamartine, Balzac, Al. Dumas, Al. Dumas-fiul, Victor Hugo, Ponson du Terrail, Jules Verne, François Coppée, Guy de Maupassant, Émile Zola, Anatole France, Alphonse Daudet, Sully Prudhomme ș.a. F. a ilustrat, pe
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Homeland Security Strategy și crearea Departamentului de Securitate Internă - Homeland Security Department -, respectiv adoptarea legislației care a consolidat coordonarea comunității informative prin crearea Oficiului Directorului Național de Informații). Cu un simț al gradării tensiunii destul de apropiat de cel al unui romancier, autorii ridică însă cota de interes și suspans a cărții în ultimele capitole. „Două perspective asupra lumii informațiilor” (capitolul 7) contrapune viziunea „tradițională” asupra lumii informațiilor, în care sinonimul perfect al activității acesteia este „spionajul”, tratat în general pe coordonatele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
habitudinilor de gândire proprii secolului al XX-lea, să le afirme, așadar, ca prefigurări ale unei literaturi care nu se recunoaște întotdeauna în înaintași, oricât de iluștri ar fi ei. Paradoxală numai în aparență, formularea, ingenios răsturnată, potrivit căreia noii romancieri trebuie considerați precursori ai clasicilor, indică tocmai citirea și evaluarea creatorilor din secolele trecute prin filiere de explorare impuse de prozatorii moderni. Se demonstrează astfel circulația, nici o clipă întreruptă, a ideilor și tehnicilor literare dinspre clasici spre contemporani și invers
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
după ce scriitorul și-a fixat forma definitivă și a pus între dânsul și noi o perspectivă necesară, ce topește amănuntul și desprinde linia întregului”. Un comentariu consacrat romanelor lui Duiliu Zamfirescu începe cu date lămuritoare despre originalitate și accent. Dacă romancierul Comăneștenilor a rămas într-un „con de umbră și în indiferența publicului”, e pentru că el „nu și-a dat măsura talentului dintr-odată”, cu o originalitate izbitoare. „Nimic nu fixează mai repede decât originalitatea, chiar când nu se sprijină pe
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
se remarcă printr-o anumită constanță și promptitudine, cum o arată nu numai recenziile lui George D. Râncu, ci și polemica dusă în jurul romanului Adela al lui Ibrăileanu de Max Croitoru și C. Negru (articolele „Adela” dlui Ibrăileanu, Dl Ibrăileanu romancier, O critică și un critic). Publicația a avut rubrici ca „Bazar”, „Notițe critice”, „Poșta redacției”, „Reviste-ziare”. Alți colaboratori: Ion Ojog, S. Pan, N. C. Enescu, N. N. Munteanu, D. Furtună, N. Istrate. I.M.
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
mai curând nespecific și parțial în privința unei creații care atinge, s-ar putea spune, caracterul totalizant și neetichetabil al vieții. Sentimentul de cuprindere nu vine neapărat din explorarea pe o largă suprafață a decorurilor, mediilor și experiențelor care intră în vederea romancierului (Bucureștiul văzut în diverse secvențe și contexte temporale, interioarele, Constanța de dinaintea intrării României în primul război modial, Germania tulbure a anilor ’20, casa părinților, mediile politice, aristocratice, burgheze, familiale, studențești, adolescentine, perioada de ocupație a nemților, cele câteva tulburări erotice
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Pământul, Apa, Focul, Aerul, Cuvântul). Din acest nucleu sunt derivate „seriile tipologice”, structurate dincolo de tabloul diacroniei. SCRIERI: Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului, București, 1996; Eminescu la infinit, București, 1997; Arghezi între infinituri. Eseu despre religiozitatea omului necredincios, 1997; Romane și romancieri în secolul XX, București, 2000; Geneza și structura poeziei românești în secolul XX, București, 2001; Mileniul al III-lea și „direcția nouă” în cultura românească, București, 2001; „Fenomenul Caragiale” și reîncarnările virtuale, București, 2002; Minciunile Adevărului și (anti)istoria unui
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
evrei, în dezacord cu umanitarismul promovat în carte, precum și existența în bibliografia autorului a reportajelor de război, incriminate pentru caracterul antisovietic și antisemit. Gabriel Marcel însuși și-a exprimat regretul de a fi contribuit, în necunoștință de cauză, la gloria romancierului. „Scandalul” declanșat în jurul scriitorului a fost pe măsura succesului. Totuși, cartea a fost republicată în Franța în mai multe ediții, tradusă pe toate meridianele și, în cele din urmă, adaptată cinematografic (1962). Un al doilea roman, La Seconde chance (1952
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
Eliade, Împotriva, 37-39; Victor Cubleșan, „Ard malurile Nistrului”, ST, 1994, 3; Pericle Martinescu, Cei doi Virgil Gheorghiu, RL, 1995, 1; Baruțu T. Arghezi, „A 25-a oră”, ST, 1995, 1-2; Cosma, Romanul, II, 385-411; Popa, Reîntoarcerea, 187-199; Barbu Cioculescu, Tinerețile romancierului, RL, 2000, 7; Dicț. esențial, 338-339; Ungureanu, La vest, II, 10-28; Popa, Ist. lit., I, 713-722; Manolescu, Enciclopedia, 336-345. M.P.-C.
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
o viziune specifică scriitorului. Romanul Defonia (1981; Premiul Comitetului Central al UTC) e o „saga țărănească a anilor ’50” (Marian Papahagi), o cronică a dispariției dramatice a lumii vechi, lumea țărănească, ilustrată prin povestea familiei Orza. Colectivitatea apare, în viziunea romancierului, ca o formă devastatoare de agresiune a istoriei asupra individului. Prin proiectarea în fabulos, tema scapă șabloanelor. Un alt roman, Sâmbure înflorit (1990), continuă căutările din Defonia, asociindu-și dimensiuni ale unui poem geologic, iar nuvelele din Agent TFP: Omul
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
studii de teatrologie, apoi lucrează în teatrul din Târgu Mureș. Receptarea scrisului său face vizibilă o situație ușor explicabilă: imaginea poetului („un poet împlinit”, cum va afirma Ștefan Aug. Doinaș), după două volume, va fi întrucâtva estompată de aceea a romancierului (îndeosebi prin Nebunul și floarea), iar aceasta, la rândul ei, de afirmarea dramaturgului, confirmată prin succesul spectacolelor și premiile obținute. Cele două culegeri de versuri, Bărci părăsite și Totem (1970), nu cuprind întreaga creație a lui G., după cum se poate
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
confirmată prin succesul spectacolelor și premiile obținute. Cele două culegeri de versuri, Bărci părăsite și Totem (1970), nu cuprind întreaga creație a lui G., după cum se poate constata din ediția postumă de Poezii (1986). În aceeași situație se află creația romancierului: pe lângă scrierile publicate, arhiva sa păstrează, în diferite stadii de elaborare, alte trei romane, Autopsie sentimentală, Străbunicul din cămară și Prințul incinerat. Dramaturgia, editată postum în volumul Evul Mediu întâmplător (1984), cuprinde și două piese nepuse în scenă, pe lângă cele
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
șansa adevăratei iubiri, într-un univers sufocant, apăsat de nesiguranță, brutalitate, incomunicare și absurd. Radiografia socială este extrem de dură. Vidul sufletesc, absența idealității, pierderea contactului cu metafizicul, închistarea în interese meschine desfigurează personajele până la monstruos și incită spiritul incriminatoriu al romancierului. Romanul „agoniei fără moarte” este o carte românească, chiar dacă a fost compusă și publicată inițial în franceză. El înfățișează una dintre cele mai crude perspective asupra exilului românesc din a doua jumătate a veacului al XX-lea. Ultimele decenii ale
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
sovietice În Germania, Într-o serie de colecții precum „Bibliotecă marxista” sau „Cărți de bază ale comunismului”, cea din urmă numărând aproximativ treizeci de titluri În 1930. Lenin figură În capul listei autorilor traduși, printre care se numărau Însă și romancieri. Școală de la Fichtenau avea relații strânse cu Școala Kominternului de la Moscova, care trimitea acolo conferențiari. Era, În mod evident, școala cea mai importantă din afara granițelor Uniunii Sovietice, date fiind și dimensiunile KPD Însuși, care ajunsese la 360.000 de aderenți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1990, aparținând cam la o sută de centre răspândite În toată lumea. Primul sau președinte, John Galsworthy (1867-1933) este mult mai cunoscut decât fondatoarea să, Catharine Amy Dawson Scott (1865-1935), marcându-i modul de organizare În prima sa perioadă de existență. Romancier al carui cronică moralista a mării burghezii britanice a fost Însoțită de acțiuni umanitare, Galsworthy i-a avut ca succesori antebelici pe H.G. Wells și Jules Romains. Împărțirea funcțiilor de conducere Între scriitorii francezi și englezi (poate fi amintit de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
explică În bună măsură interesul manifestat la sfârșitul anilor ’80 pentru postmodernism. Cererea partidului de a produce opere literare reflectând problemele de actualitate și În același timp vigilenta cenzurii față de orice inovație În acest gen au Împins autorii spre trecut, romancierii contribuind și ei, alături de criticii și de istoricii ideologi la re-realizarea timpului prezent. Ieșirea din «literatura socialistă» Prăbușirea regimurilor comuniste, abolirea cenzurii și discreditarea intelectualilor «de partid» au fost considerate sfârșitul dominației ideologiei asupra artelor și literaturii. Deși În principiu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
urmare scăderii sensibile a cererii publicului, a schimbării sistemului de difuzare a cărților și a privatizării sistemului editorial. Acuzat de proasta gestiune, Mircea Dinescu a fost constrâns să demisioneze. Succesorii săi, Laurențiu Ulici, critic și istoric literare, si Eugen Uricaru, romancier, au avut de gestionat o Uniune al carei patrimoniu se diminuase mult. O parte a patrimoniului imobiliar („casele de creație»), constituit din vile confiscate de stat („naționalizate») la Începutul regimului comunist, a fost restituită foștilor proprietare și, pentru a-și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
profesorii universitari sau decanii, până la patriarhul bisericii ortodoxe Își prezentaseră demisiile sau fuseseră revocați la cererea personalului din instituțiile lor (dar unii fuseseră menținuți În posturi sau rechemați după un timp de penitenta, cum a fost cazul patriarhului). Augustin Buzura, romancier critic, a devenit astfel directorul Fundației Culturale Române, Mircea Dinescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, directorul «României literare», principalul «organ» al acestei Uniuni, Gabriel Liiceanu, director al fostei edituri a PCR, rebotezata «Humanitas» și privatizata etc., pentru a nu cita
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
celor șapte» (scriitori) care-și manifestau solidaritatea cu Mircea Dinescu; Mihnea Berindei, istoric refugiat de mai mulți ani la Paris, militant În Franța pentru apărarea drepturilor omului În România și reconvertit În științe politice: Stelian Tănase, filosof de formație, tânăr romancier la vremea aceea, pasionat de istoria politică, unul dintre manifestanții din București În ajunul fugii lui Ceaușescu. Cooptarea de membri ai grupului, vreo treizeci la Început, patruzeci și opt astăzi, s-a făcut pe două criterii: manifestări de opoziție și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deviate În momentul Întreruperii studiilor universitare, mai ales În cazul scriitorilor de avangardă). Expresia este a lui Benjamin Fondane, pe atunci poet și critic literar sub numele de B. Fundoianu, Înainte de venirea să În Franța, În 1923. Vezi și traiectoria romancierului fost și președinte al Societății scriitorilor români, pe care am analizat-o aiurea („La construction littéraire d’une identité naționale. Le cas de l’écrivain roumain Liviu Rebreanu (1885-1944)”, în Actes de la Recherche en Sciences sociales, 98, juin 1993, pp.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
introdusă pe vremea Societății Scriitorilor Români (SSR) din perioada interbelică pentru a proteja producția literară națională de concurență traducerilor. Ion Bogdan Lefter, poet, critic literar, pe atunci lector universitar și șeful biroului Radio Free Europe la București, si Mircea Nedelciu, romancier și patronul unei societăți de difuzare de cărți și de ziare au fost Întemeietorii asociației. Asupra dezbaterilor din presă, vezi Îndeosebi Ion Bogdan Lefter (1994, p. 10; 1994a, pp. 8-9); Laurențiu Ulici (președinte pe atunci al Uniunii Scriitorilor) (1994, pp.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
colaboratori sunt Iuliu I. Roșca, L. Koslinski, Gh. Tabacovici, C. D. Ștefănescu, G. I. Goleșteanu. Scriitorii din ale căror opere se tălmăcește mai des sunt Al. Dumas, Paul de Kock, Léuzon le Duc, Paul Bocage. În 1884 s-a editat „Romancierul popular ilustrat”, o reluare a acestei reviste. R.Z.
ROMANCIERUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289306_a_290635]
-
sentință și, totodată, în izbăvire. Câteva inflexiuni luminoase surprind, ca în niște stampe, peisaje din așezări precum Balcic, Sulina, Babadag, Brașov. În fine, o narațiune de mari dimensiuni, Music-hall (publicată postum în „Viața românească”, 1969), stă mărturie pentru intuiția de romancier a lui R. Este vorba de un fel de descindere psihanalitică într-un caz tipic pentru complexul oedipian. Registrul tensional, diversitatea și nuditatea distorsionărilor sufletești ale unei legături ambigue au ca punct de plecare psihologia incertă a trecerii de la vârsta
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
personalități din trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Șerban Cantacuzino, Gh. Asachi, N. Filimon) ori mai apropiat (Al. Davila, Panait Cerna, Ștefan Petică). Remarcabile sunt cele câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Biberi (Mesagiul unui cărturar, Scriitor și operă, Romancieri și critici), ca și eseurile cu deschidere filosofică ale lui Mircea Eliade (Adam pe Golgotha, Carnet de iarnă, Lucrurile de taină, Dintr-o antropologie), Vintilă Horia (Girolamo Savonarola sau Despre artă și religie), Petru Manoliu (Sensul și valoarea dorului) și
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]