KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905

plus, elanul. Paradoxul nostru istoric ne-a obligat la această maimuțăreală, dacă nu fecundă, extrem de revelatoare. Am imitat gesturi, sisteme, ideologii, organizații, de la haina de fiecare zi până la speculații metafizice. Obsesia Occidentului a fost marea noastră fericire. Păcatele liberalismului românesc sânt răscumpărate îndeajuns de furia modernistă, care a lansat România artificial în lume, pentru ca viitorul s-o poată integra substanțial. Dacă "fondul" nostru era atât de dinamic și cu o direcție determinată, el trebuia să asimileze specific valorile străine și să

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
se desfată într-un haos pe care nu trebuie să-l disprețuim, fiindcă efervescența lui se purifică în epocile ei clasice. Eforturile stupide și absurde, ininteligibile, ale lui Eliade-Rădulescu, schimbarea limbii și filozofia îndoielnică, multilateralitatea confuză și en-gros-ismul lui cultural sânt de o mie de ori mai semnificative pentru destinul nostru decât toate junimismele, sămănătorismele și alte isme retrograde. Cum tot ce s-a creat la noi, cu excepția lui Eminescu, se inserează, cu mici nuanțe, într-o echivalență calitativă, pentru întreg

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
industrie, trebuie umplute. Și astfel, se naște la sate o primenire și o renaștere biologică. În plus, muncitorimea neatinsă de șomaj a dat exemple de prolificitate. Culturile populare, rezemate pe popoare agrare, în fața anvergurii culturilor moderne, rezemate pe națiuni industriale, sânt dezarmate atât spiritual, cât și material. De o parte țăranul și satul, de cealaltă muncitorul și orașul. O lume închisă în sine; o lume deschisă spre tot. Toate țările au sate și țărani; dar nu în toate ele marchează stilul

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
cele mici de suferință. Revoluția franceză a "salvat" aristocrațiile altor țări, acceptîndu-și moartea de la sine, precum Revoluția rusă a cruțat viața tuturor burgheziilor, condamnîndu-le la o agonie voluntară, fără sânge. Toate revoluțiile care se nasc în umbra unei mari revoluții sânt "raționale". Clasa dominantă renunță treptat. Orice postrevoluție este compromițătoare; se face prin convingere. Burgheziile lumii ar trebui să fie recunoscătoare Rusiei, fiindcă ea le-a învățat să moară la timp. Fenomenul japonez nu este mai puțin ilustrativ pentru progresele inerente

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
mai crede că se poate construi o națiune, fără să fi rezolvat problema muncitorimii, se înșală amarnic sau este un reacționar inconștient. Proletariatul modern a căzut pradă unei sterile superstiții internaționale. Dezintegrarea din națiune este păcatul lui ideologic. Cum națiunile sânt forme constitutive ale vieții istorice, el nu-și poate realiza accesul la putere și primatul decât prin națiune. Internaționalist prin aspirații, el nu se poate împlini totuși decât național. Integrarea proletariatului în națiune este una din cele mai grave probleme

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
și a relevat biologia nu numai ca motor al istoriei, dar și ca finalitate a ei. Ce alt sens poate să aibă mistica sângelui și a pământului în hitlerism, dacă nu o negație a spiritului în numele tuturor valorilor subistorice? Masele sânt extrem de sensibile la permanența biologiei și, în numele ei, ar fi capabile să sacrifice totul. Economismul din bolșevism presupune aceeași absolutizare a sferei neutre spiritului și a bazelor materiale ale istoriei. Mi se pare o încercare hazardată a stabili o ierarhie

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
istoriei și n-am fi noi siliți a ne face din pretexte intelectuale motive de tragedie? În lume, acele adevăruri au devenit locuri comune, pentru care au suferit mulțimile. Evidențele cu care trăim zi de zi, cu care nu murim, sânt fructul dezastrului anonim. Cu toate acestea, nu găsesc nimic mai revoltător decât lamentațiile pe marginea soartei maselor. Ele sânt prea tari pentru a nu putea obține ceea ce revine tăriei lor și dacă s-au înșelat și se înșală, aceasta ține

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
înălțare și distrugere cu atâta pompă. Cum s-ar explica altcum atâtea și atâtea valori, create numai din superstiție și plictiseală, atâtea sacrificii nesemnificative? Deși popoarele râvnesc numai după bunuri pământești, ele împușcă peste țintă în pasiunea lor terestră, de sânt uneori capabile, pentru o idee, să renunțe la satis facțiile imediate ale lumii. Omenirea nu încape într-o formulă. Atâtea veacuri a umblat prin creștinism după despămîntenire și n-a reușit decât să se alipească mai mult de pământ. Grecii

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
fi fost lichidat. Dar viața umanității tinde, fără să aibă, o finalitate etică. Cine amestecă sentimente în considerațiile asupra războiului își complică existența inutil, deoarece ireparabilul conflictelor umane nu poate fi atenuat nici măcar de intervenția divină. Dumnezeu privește războiul. Puține sânt fenomenele care să dea mai puternic impresia de destin ca el. Nu este interesant că, pe când moartea ne face triști, războiul lasă numai un gust amar sau o disperare rece, neafectivă, o înnebunire lucidă? Moartea se face în noi, pe când

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
Longevitatea unei națiuni este strâns legată de ritmul ei vital. Războaiele se nasc dintr-o tensiune vitală, pe care, la rândul lor, o măresc. Dar numai în intensitate, nu și în durată. Caută națiunile longevitatea? Cine ar putea-o spune?! Sânt însă unele cu destin genial, care scânteiază definitiv și efemer, ca poeții. Ele preferă gloria longevității și sânt necruțătoare cu rezervele lor de viață. Numai culturile mediocre se supraviețuiesc, fiindcă n-au trăit niciodată. Dacă Franța îndură o carență și

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
care, la rândul lor, o măresc. Dar numai în intensitate, nu și în durată. Caută națiunile longevitatea? Cine ar putea-o spune?! Sânt însă unele cu destin genial, care scânteiază definitiv și efemer, ca poeții. Ele preferă gloria longevității și sânt necruțătoare cu rezervele lor de viață. Numai culturile mediocre se supraviețuiesc, fiindcă n-au trăit niciodată. Dacă Franța îndură o carență și de multă vreme se desfată inconștient în presimțirile decadenței, este că a fost prea nemiloasă cu posibilitățile ei

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
cu masele și să credem că ele n-au participat niciodată direct la istorie! Se repetă până la exasperare de către cercurile socialiste: mulțimile nu vor războiul, ele sânt numai târâte în conflicte și înșelate de guvernanți și exploatatori. În realitate, lucrurile sânt mai complicate și mai triste. Oricât ar concepe omul războiul, dacă faci apel la indivizii izolați ca atare, fiecare va fi în cele din urmă împotriva războiului. Cum se face totuși că el acceptă războiul, în colectivitate? Nu este aici

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
vor face. Națiunea este un fel de abstracțiune vitală, fiindcă ne dă iluzia că este ceva vag, pentru ca, în realitate, să ne strângă până la sufocare. Pacea universală ar înceta a fi o utopie,dacă s-ar putea crede că națiunile sânt o fază tranzitorie a istoriei. Pentru sentimentul nostru cosmic, prezența lor în lume nu este deloc încurajantă. De națiune ne leagă tot ceea ce este imediat în noi și teama de vid. Presupunând totuși că națiunile ar dispărea, proiectele de pace

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
fi oare mai puțin tragic? Dacă toate națiunile globului ar dezarma, cu excepția uneia de o anvergură mai redusă, pacea lumii ar fi mai periclitată decât oricând. Națiunile nu se pot ridica toate la același nivel. Înarmările se fac peste oameni; sânt chiar dispus a crede că ele se fac fără voia lor. Faptul că omul a putut cheltui atâta energie pentru invenția atâtor arme, care trebuie să-l apere de el însuși, mă face să am o idee precisă despre genul

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
de ce instrumentul instinctului agresiv - armata - este o instituție atât de legată de toate formele existenței naționale. Mai mult decât religia și decât templele ei, toate formele statale și-au găsit o consacrare în armată. O instituție eternă în măsura în care cele omenești sânt eterne. Așa este omul de puțin spiritualizat, încît, din instituția cea mai puțin spirituală care se poate concepe, și-a făcut o axă a vieții lui. Existența permanentă a armatei este o probă definitivă pentru orice antropologie pesimistă. Omenirea nu

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
ar semăna unei lecții de pedagogie. Se vede treaba că toate întîmplările au fost sângeroase, că tot ce am pățit până acum s-a născut din fioruri. Petele roșii creează strălucirea istoriei. Durerea este substanța devenirii. Armata reprezintă teroarea organizată. Sânt însă excepții,care alcătuiesc, la drept vorbind, singura ei scuză. Să ne gândim ce a însemnat pasiunea gloriei la ultimul soldat din expedițiile lui Napoleon și la toți soldații acestui univers care au luptat în numele unei idei. În toate statele

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
este revoltător și revelator pentru carența ei. Armata noastră nu servește decât un principiu de apărare și nu se mișcă în numele nici unei idei. Ca și statul, ea este excentrică națiunii; o servește automat, fără participare și fără dinamism. Funcțiile României sânt disociate una de alta; o ia pe prea multe căi înspre nimic. Lucrurile își au buna lor tradiție. Să ne gândim numai la războaiele noastre din trecut. Vai de ele! Am purtat numai războaie de apărare, am rezistat numai la

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
epuizare, faptul nu se datorește milei și umanității, ci forței pe care o prezintă ea. Exploatatorii știu că exploatații sânt o forță mult mai mare decât ei, dar, cunoscând inerția oamenilor săraci, se bucură a înflori pe mizeria lor. Jecmăniții sânt baza tuturor statelor: cum de n-au înțeles ei că n-au decât un pas până la a deveni autoritate? Creștinismul a adus justificarea teologică a sărăciei și mizeriei; el a consacrat condiția săracilor și a binecuvîntat-o.Creînd mândria de a

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
forța ei, nu mai poate fi integrată în cadrul celor slabi, ci, dimpotrivă, trebuie să i se atribuie toate calitățile forței în devenire. În lupta socială, sânt mai slabi acei care dețin puterea fără să aibă echivalentul vitalității,decît acei care sânt în drum spre putere cu toate resursele vitale. Cum primenirile sociale se fac totdeauna de jos în sus, cei de jos sânt potențial mai tari. Rostul revoluției este permeabilitatea socială. Sfărîmîndu-se ierarhia rigidă și artificială, înmorțită de o clasă epuizată

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
care și-au înfăptuit într-o anumită măsură rosturile lor ideale. Sincere și consecvente misiunii lor, ele au călcat în picioare tot ce s-a opus expansiunii și dorinței lor de realizare. Astfel de popoare dispun liber de forță și sânt mândre de libertatea pe care le-o garantează ea. Față de cine își exercită ele dreptul celui mai tare? Sânt popoare care se abandonează cursului istoriei, fără să intervină efectiv și original, popoare în plata devenirii. Ele ar vrea să trăiască

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
în picioare tot ce s-a opus expansiunii și dorinței lor de realizare. Astfel de popoare dispun liber de forță și sânt mândre de libertatea pe care le-o garantează ea. Față de cine își exercită ele dreptul celui mai tare? Sânt popoare care se abandonează cursului istoriei, fără să intervină efectiv și original, popoare în plata devenirii. Ele ar vrea să trăiască liniștit și comod, să viețuiască și să moară în pace, netulburate de nimeni. Se înșală însă rău când cred

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
este neîndurată cu ele, prin dreptul celui mai tare de a le îngenunchea și umili. Neamurile slabe n-au destin; de aceea, viața lor este o cădere inevitabilă, care nu inspiră nici un fel de regret. Războaiele pe care le pierd sânt în ordinea firească a lucrurilor, iar poporul învingător n-are să-și facă remușcări de excesul său de forță. Războiul ia caracter dramatic atunci când se dezlănțuie între un popor învechit în forță, ce dispune de toate abilitățile puterii și ale perfidiei

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
deplină. De aceea, unul ajunge, pentru ca apoi să se țină lanț. Cu toate acestea, este incontestabil că războiul ia forme mai drastice și mai ciudate în manifestările lui. Mor mai mulți oameni, prăpădul e mai mare. Și totuși consecințele lui sânt mai reduse și mult mai imediate decât ale revoluției. Prin război, o națiune își verifică forța; dar el nu-i crește sensibil conștiința. Prin revoluție, un neam își realizează un sumum de autoconștiință. Dar acest lucru nu este central fenomenului

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
atât de nedrept organizată, încît nu poți decât înnebuni dacă te gândești la sistemul de repartiție, la inegalitățile prin sistem ale universului. Dacă justiția socială ar fi singura mea obsesie, aș fi pierdut. Nu înțeleg cum de există socialiști care sânt numai profeți și nu nebuni. Pasiunea de absolut, în viața asta meschină, este drumul prăbușirii. Orice revoltă deschide un abis în care este mai bine să ne aruncăm, decât să ne îndulcim sufletul cu blândele dobitoace ale lui Dumnezeu. Toți

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
gol istoric, pe care Germania nu l-a cunoscut niciodată într-o astfel de măsură. De o parte, Revoluția franceză și rusă; de cealaltă, italiană și germană. Diferența nu este numai de nuanță, ci opoziția lor demarcă o diferențiere calitativă. Sânt două lumi revoluționare, dintre care întîile poartă marca autentică a spiritului revoluționar. Față de ideile și de sângele pe care le-au pretins ele, fascismul și hitlerismul sânt simple lovituri de stat. Germania este o țară nerevoluționară. Tot Weltanschauung/l german

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]