4,146 matches
-
avut relații sexuale cu sora sau cu mama ta, cu diverse animale. Mai ales de sărbători, dar nu numai, erau regizate procesiuni religioase, conduse de teologi cîntînd melodii bisericești, în timp ce făceai onanie în public, închinîndu-te și sărutînd un falus din săpun care semnifica pe Iisus Hristos sau un sex de femeie care ziceau că e Maica Domnului și erai silit să bei "aghiazmă" din urină și să te împărtășești cu "anafură" din excremente". La acest summum dantesc nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și iasă să facă un om de zăpadă și să transpire în voie, mama a încălzit găleata cu zăpadă topită și i-a curățat apoi cu o cârpă umedă și i-a îmbrăcat repede. — Mami, când ajungem acasă o să avem săpun ? a între- bat-o Pițu. — Ooo, o să avem atâta săpun să ne spălăm și de cinci ori pe zi în spumă ! Nu mai e mult, băieți, nu mai e mult... Însă din cauza întârzierilor, atât de la vremea hidoasă, dar mai ales
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
transpire în voie, mama a încălzit găleata cu zăpadă topită și i-a curățat apoi cu o cârpă umedă și i-a îmbrăcat repede. — Mami, când ajungem acasă o să avem săpun ? a între- bat-o Pițu. — Ooo, o să avem atâta săpun să ne spălăm și de cinci ori pe zi în spumă ! Nu mai e mult, băieți, nu mai e mult... Însă din cauza întârzierilor, atât de la vremea hidoasă, dar mai ales de la faptul că trebuiau să tragă trenul pe linii moarte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
misterioase și interzise). Și așa, conceptul s-a degradat. Românii erau fericiți când primeau din străinătate „lucruri la pachet“, În genere articole de Îmbrăcăminte second hand și disparate (dar oricum mai atrăgătoare decât ponositele și uniformele confecții comuniste). Cafeaua, țigările, săpunul erau alte produse străine vânate cu obstinație. Pentru majoritatea românilor — cu excepția unui mănunchi de intelectuali de „formație veche“ —, asemenea mărunțișuri (care, este drept, fac viața suportabilă) au trecut Înaintea valorilor esențiale ale Occidentului. După ieșirea din comunism, contactele cu străinătatea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fetițe, Ashleigh Wagner, ca o favoare făcută lui Jayne, iar acolo plutea un balon stegosaurus de douăzeci de metri și la intrare era un arc de triumf din păpușele și o mașină care scuipa în continuu salbe de bule de săpun deasupra separeului din spate. Cu două săptămâni înainte de evenimentul respectiv avusese loc o petrecere „de probă“ pentru a selecta copiii care „meritau“ să fie invitați și care nu, să se edifice cine punea probleme și cine nu, cine învăța cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
recomandat să-i înscriem pe Sarah și pe Robby la un seminar de cimentare a încrederii de sine, dându-ne o broșură plină cu păpuși caraghios costumate și sfaturi privitoare la tehnici de relaxare cum ar fi producerea baloanelor de săpun („respirația echilibrată va produce un șirag frumos“) și o listă de cărți despre gândirea pozitivă, texte care îi vor ajuta pe copii să-și găsească „liniștea interioară.“ Când Jayne a început să protesteze cu foarte mult șarm, ni s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
îngaimă ceva, izbucnesc în râs la fiecare frază, ca niște școlărițe isterice. Lumea consemnează faptul printr-o rumoare aprobatoare, un abur de complicitate și de voie bună învăluie sala spațioasă. Turcoaica Sezer Duru (numele său îmi evocă o marcă de săpun care a invadat de câtva timp bazarurile românești și basarabene) - cel mai pitoresc personaj din echipa „tehnică” a Trenului (the attendants - cum li se spune în engleză) -, turcoaica, așadar, mânca, șezând în primul rând de scaune, în fața primarului de Dortmund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
purtând engolpion pe piept, un medalion mare, oval și viu colorat, acești monoliți însuflețiți îl fixează pe muritorul aflat în trecere cu o privire ca de pe Insula Paștelui, care-l face pe acesta să se simtă ca un balon de săpun sau ca musca la arat. În fața acestor profeți fără vârstă, înveșmântați în bărbile lor albe, pe care nu i-ar urâți niciun dagherotip așa cum nu l-au urâțit nici frescele sau miniaturile medievale, și pe care zadarnic încerc mereu să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și răniți în rândurile palestinienilor decât în regiunea Ierusalimului, și de patruzeci de ori mai mulți decât la Ierihon. Aproape o mie de case au fost distruse în acțiuni punitive, fără a pune la socoteală și școlile, moscheile, fabricile de săpun și de ulei de măsline (date ONU). Orașul e dominat de muntele Gazirim, sanctuar și astăzi în activitate al samaritenilor dragi lui Isus, care se consideră descendenții direcți ai celor două triburi coborâtoare din Iosif, dar care nu recunosc exact
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Sapă fântâna până ce dai de apă. Unde-i un suflet acolo-i ș-o nădejde. După iarnă, primăvară. Azi mie, mâne ție. Nu te teme de primejdia amânată. Cu peștele din baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se comportă oriunde ca pe toloaca din comună, cu bețivăneală generală, cu milițieni care emană puturoșenie și aroganță de tont cu diplomă și bulan la șold, cu indivizi în mijloacele de transport în comun care reușesc să evite spectaculos săpunul și deodorantul... La așa stradă, la așa societate, cum ai vrea să arate clasa politică? Nu e ea o emanație, cum s-a mai spus? O societatea care îi trimite pe Gigi Becali sau pe Vadim Tudor în Parlamentul European
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care-o dădea la un număr de ani le dădea niște salopete. S. P.: - Am înțeles. D. G.: - Dar altceva, nimic. Era o mizerie de nedescris ! Partea asta, sanitară, era groaznică ! Nu mai spun că trebuia să umbli, neapărat, cu săpunul într-o pungă, în ceva ca să..., de cele mai multi ori, să te speli, că riscai, toate erau jalnice, jalnice, jalnice, în zona sanitară. S. P.: - Am înțeles. Întreb, pentru că știu că Nicolina avea, inclusiv aicea, spitalul, sanatoriul... cămine... D.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de apă au fost înlocuite prin mori cu tracțiune animală), 26 velnițe și 717 „fabrici” (în realitate, ateliere), din care: cinci ateliere de lumânări, unul de pălării, 10 ateliere de prelucrare a pieilor, unul de găitanuri, opt de fabricare a săpunului, cinci fierării și 700 (războaie, probabil) de mătase și lână. În perioada Regulamentului organic, la Huși a sporit numărul manufacturilor, mai ales în industria alimentară. Un loc însemnat în această ramură industrială l-au avut zalhanalele. Din cele trei mari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ pentru sobe și apeducte, chiupuri pentru bucătărie și flori, olane pentru acoperit case, cărămidă, rogojini etc. Meseriașii construiau case din cărămidă și din lemn, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte, produceau vase de tablă și de lemn
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
case de economie, o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ, unul la plasa Prut, unul la Comunitatea israelită și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În deceniul al treilea al secolului al XX-lea (1935), în județul Fălciu funcționau 58 mori, două fabrici de ulei (la Oltenești și Hurdugi), două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi, două ateliere de cărămizi, două ateliere de tăbăcărie (toate la Huși); două ateliere de cherestea (Drânceni, Fălciu), un atelier de olărie (Răducăneni). Au investit capital următoarele întreprinderi: Moara „Prutul” (8.000.000), Fabrica de tricotaje „Philipp
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
semnificative: În aceeași perioadă, la Huși, funcționau 8 mori cu aburi care erau dotate cu motoare cu explozie, o fabrică de vopsele pentru stofe, două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi pentru roți de căruță, două de cărămizi, un atelier de tăbăcărie și trei tipografii. S-au mai înființat trei prese de ulei de floarea-soarelui, trei fabrici de dărăcit lâna și de bătut sumane și trei uzine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
guarapo" și ulterior "aguardiente de caña" apa care arde -, alcool diluat cu apă, care era utilizat nu numai ca băutură, ci și în scopuri medicinale frecții, calmarea durerilor, dezinfecții, tratarea rănilor, dar și pentru higiena personală, înlocuind adesea apa și săpunul. În procesul de producție a romului, etimologic se amestecă origini arabe alambic, alcool -, cu cele spaniole, engleze sau franceze. Din 1650 se menționează o băutură fabricată în Cuba și apreciată de localnici, corsari și pirați, denumită " rumbillon", iar la 1667
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
rândul vânzarea de sclavi către "întreprinzătorii" albi fiind o serioasă sursă de venit și îmbogățire nu numai pentru aceștia, dar și pentru șefii de trib. Ca plată șefii locali primeau de obicei băuturi alcoolice, arme și muniție, cuțite, oglinzi, tutun, săpun, încălțăminte, pânzeturi, lână de culoare roșie, albastră sau galbenă, clopoței, obiecte din sticlă. De comerțul cu sclavi negri se ocupau "factoriile" organizate de albi pe coastele Africii. În secolul al XVIII-lea sunt menționate 14 factorii engleze, 3 franceze, 15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cartelele de alimente erau în continuare în funcție: (lunar cubanezii primesc pe cartelă, la prețuri reduse, compensate de stat, 3 kg. de zahăr, 3 kg de orez, 250 grame fasole,10 ouă, o jumătate de pui, 200 ml. ulei, un săpun, o pastă de dinți si... o cutie de chibrituri!). "Baleam" ca un radar tot ce mă înconjoară, pentru a putea recepta și reține cât mai mult. Deși diplomat UE într-o țară comunistă, nu aveam nici o aversiune față de Cuba și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Și plecă cu 40 de lei. I-am spus și noi că, la spital, Wolf, care era șeful sanitar al orașului, ne-a trimis ruși într-o stare de neînchipuit. Dar nu ne-a dat nici țiței, nici benzină, nici săpun, deși știa că în acea zi se declarase 15 cazuri de friguri tifoide. A întrebat însă pe d-ra dr. Ștefănescu: „M-me Cantacuzène est elle contente d’avoir tant de Russes“? La ce se gândea!](Ibidem, pp. 99-100.) scrisoarea de la vintilă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dispuie în favoarea noastră, prevenind-o totdeodată de pornirea bagajului neautorizat de germani, într-o căruță a Eforiei, de la Spitalul Pantelimon. Trimiteam de contrabandă câteva vase de me naj, obiecte de toaletă (tub de spălat, ibrice, găleți), precum și petrol, proviziuni, untură, săpun etc. D-na Grueff cu fetele veneau des să ne vadă; ne aduceau toate știrile bune ce prindeau, având doi ofițeri austrieci în cartier. Trimiteau zilnic lapte de la moșia lor pentru copilașii Mariuței; au fost bune românce, precum și fiul ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el, căutând să îndulcească situația. Altădată, la baie, pe când deținuții se bucurau de apa caldă și zburdau să se săpunească unii pe alții, deodată paznicii închisorii au întrerupt apa fierbinte și au înlocuit-o cu apă rece-rece, poetul rămânând cu săpunul pe ochi, contactul cu apa rece aproape tăindu-i respirația... Sau un alt caz care ține de integritatea morală a poetului. Într-o zi, un supraveghetor, sergentul de pază, l-a chemat și i-a zis: „Mă moșule, tu stai
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
dispute meciul de la Buzău. “De vină” a fost un document găsit de cei de la SC FCM Bacău SA, care ar fi atribuit drepturile de participare în campionat acționarului majoritar. Timpul a dovedit că n-a fost decât un balon de săpun. Au urmat trei meciuri din care FCM a obținut doar trei puncte: o victorie acasă contra celor de la Dunărea Giurgiu (3-1) și două eșecuri în deplasările de la Buzău și Chiajna (1-3 și 01) Începutul sfârșitului Perioada ce a urmat acestor
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]