5,379 matches
-
e un profet care a întreprins două vizite spectaculoase în nord pentru distrugerea fetișurilor; în 1958, el a petrecut trei zile la Okelataka, unde a impus sâmbăta ca zi de odihnă suplimentară (el voia ca aceasta să fie vineri, dar sătenii au protestat ("sâmbăta, ca europenii!"). Această odihnă de sâmbăta este respectată diferit: 6 bărbați (24 ore) și 11 femei (61 ore) în medie au muncit sâmbăta. Nu există nicio organizare concretă a muncii săptămânale: am găsit 5 cazuri de "zile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
odihnă de sâmbăta este respectată diferit: 6 bărbați (24 ore) și 11 femei (61 ore) în medie au muncit sâmbăta. Nu există nicio organizare concretă a muncii săptămânale: am găsit 5 cazuri de "zile de recoltă" și atât. În general, săteanul nu știe absolut deloc ce va face în ziua următoare. Nu are niciun proiect, niciun plan precis, nu-și organizează în niciun fel săptămână agricolă. Ca atare, nici ziua nu este organizată (e imposibil să intrăm în detaliile rezultatelor anchetei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
am luat în considerare timpul deplasărilor; plantațiile alimentare se pot afla la o distanță de până la o oră de mers față de sat. A pune un diagnostic în privința acestor activități privite prin prisma temporală este dificil: nicio raționalizare în vreun proiect: săteanul rămâne închis într-un prezent căruia îi suportă impresiile (acest lucru este mai adevărat pentru bărbați decât pentru femei; în plus, există indicii că se încearcă o controlare a acestei durate agricole, însă nu avem timp să intrăm în detalii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
presupun mereu în mod implicit că individul muncește mult și bine. Această noțiune se năruie în Africa; se vorbește de lene, de pasivitate; se ajunge la disperare, iar cele mai frumoase proiecte ale planificatorilor se prăbușesc în fața candidei nonșalanțe a săteanului care nu pare a înțelege rolul care îi revine în jocul dezvoltării economice. René Dumont afirmă fără menajamente (referindu-se la țăranul mexican): "De ce trebuie ca toată lumea să accepte legea, originară din Europa Occidentală, a muncii dure?". Care este așadar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
văzut cum contextul climatic lipsit de contrast împiedică orice raționalizare a duratei. Natura însăși a culturii arborelui de cafea este deosebită. Există un singur proces rațional obligatoriu: condițiile pentru inaugurarea plantației, organizarea unui planting, și aici inițiativa nu vine de la sătean, ci supraveghetorul agricol conduce lucrările. Plantația odată deschisă, e nevoie doar de o așteptare de cinci ani. Există o singură sarcină: curățarea acesteia. Nu este de altfel o sinecură, de vreme ce pădurea încearcă neîncetat să recâștige terenul pierdut. După primii cinci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dispărea decât odată cu societatea raporturilor personale în care se situează, și care este legată de autosubzistență. Reducerea la maximum a sectorului sătesc de autosubzistență și mai cu seamă integrarea hranei în circuitul monetar vor duce la apariția unui tip de sătean în totalitate eliberat de familie și capabil să economisească și să reinvestească. Pedagogia sau legislația vor fi neputincioase atâta vreme cât va exista rădăcina răului: autosubzistența. Circuitul monetar comercial Viața materială a satelor are o structură mixtă: autosubzistența (hrana în primul rând
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
el nefiind absolut deloc liber în rolul sau productiv; el nu poate rămâne indiferent față de salariu și de posibilitățile de cumpărare pe care i le deschide acesta, căci existența sa fizică, împreună cu cea a familiei sale, e pusă în joc. Săteanul din Okelataka se află într-o situație cu totul diferită: hrana este obținută în cadrul autosubzistenței, banii aparținând acestui sector; astfel, constrângerea e absentă din universul său comercial, iar el este liber în raport cu producția sa, cu disponibilitățile lui financiare, cu puterea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este liber în raport cu producția sa, cu disponibilitățile lui financiare, cu puterea lui de cumpărare, care sunt într-un fel impregnate de gratuitate. Un asemenea contrast face absolut imposibilă asimilarea acestor două tipuri de economie familială. Bugetul muncitorului manual și al săteanului au în comun un consum monetar al bunurilor de import și al produselor provenite din artizanatul local (40% din cheltuielile lucrătorului manual, 100% din cele ale săteanului). Compararea seriilor de alegere, evantaiul cumpărăturilor dezvăluie două tendințe generale: prin intermediul mărfii, lucrătorul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imposibilă asimilarea acestor două tipuri de economie familială. Bugetul muncitorului manual și al săteanului au în comun un consum monetar al bunurilor de import și al produselor provenite din artizanatul local (40% din cheltuielile lucrătorului manual, 100% din cele ale săteanului). Compararea seriilor de alegere, evantaiul cumpărăturilor dezvăluie două tendințe generale: prin intermediul mărfii, lucrătorul manual caută confortul, bunăstarea; săteanul, "parada". Cheltuielile de mobilare, de exemplu, sunt mult mai importante pentru cel de-al doilea; lucrătorul manual nu cunoaște acumularea pieselor de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consum monetar al bunurilor de import și al produselor provenite din artizanatul local (40% din cheltuielile lucrătorului manual, 100% din cele ale săteanului). Compararea seriilor de alegere, evantaiul cumpărăturilor dezvăluie două tendințe generale: prin intermediul mărfii, lucrătorul manual caută confortul, bunăstarea; săteanul, "parada". Cheltuielile de mobilare, de exemplu, sunt mult mai importante pentru cel de-al doilea; lucrătorul manual nu cunoaște acumularea pieselor de veselă, acesta fiind unul din pivoții consumului monetar al satelor. Aceste bunuri durabile din economia lucrătorului manual nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exagerat pentru a determina originalitatea consumului monetar din Okelataka). Element al consumului precedent, raportul direct dintre marfă și individ, altfel spus, forma mărfurilor se află în corelație cu individul care-și caută în ea confortul prin utilizare. Care este atitudinea sătenilor față de bunurile durabile? Se stabilește acest raport direct? Există două momente perfect definite. Când bogăția de bunuri e slabă, are loc o simplă acumulare în valize și coșuri a pieselor de veselă mai întâi, apoi a hainelor. Comoara e "scoasă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tot satul să-l vadă mâncând; el se dă în spectacol; utilizarea furculiței pentru toate înlesnirile pe care un astfel de instrument le poate aduce în servirea mesei nu are nicio semnificație. Astfel, în acest climat ecuatorial, am întâlnit un sătean care se sufoca sub un mantou gros de iarnă, spectacol neobișnuit pe care l-am căuta în zadar la lucrătorii manuali din Etoumbi, unde nu există niciodată o asemenea lipsă de adaptare a utilizării. Mai înainte, constrângerea nevoilor vitale construia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
indiferent din punct de vedere calitativ: este vorba de o acumulare, orice lucru cu valoare pentru grup putând fi acumulat. Calitatea obiectelor nu are nicio importanță; nu se așteaptă nimic de la o ameliorare a evantaiului de obiecte care se prezintă sătenilor. Pe de o parte, această exterioritate a mărfii în raport cu individul provoacă o discontinuitate între producția agricolă industrială și acest consum; nu mai există acea structură individuală de bază între activitatea producătoare, bani și bunuri care să permită legătura mecanică dintre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Cutie de chibrituri 10 franci Investigație psihosociologică Ne-am pomenit în fața unei probleme metodologice serioase: experimentasem deja sistemul clasic al chestionarului de opinii și nu fuseserăm satisfăcuți. Obstacolul limbii face acest demers inutil: nici cunoașterea dialectului lingala nu este suficientă, sătenii neexprimându-se decât în limba lor tribală (există în jur de cincisprezece astfel de limbi în nordul statului Congo). Pe de altă parte, atitudinea însăși a subiecților față de "chestionar" era cel puțin îngrijorătoare. Chiar dacă am presupune că dispăruse orice neîncredere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
părea inadecvată. Exprimarea "opiniei" personale înseamnă înainte de toate stabilirea unei dualități între trecut și exprimare, înseamnă într-un fel a fixa gândul în cuvinte. Această fixare în cuvinte este un proces care se stabilește prin lectură și prin scris; ori sătenii noștri erau analfabeți; cuvântul este o desfășurare care nu trebuie oprită; el își află semnificația profundă în acumulare. Ar fi de făcut un întreg studiu asupra artei cuvântului, asupra acestui gând exclusiv vorbit, nefixat în scris și în lectură. La
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reuniune sătească, erau puține discuții, fiecare rostind un monolog. Fără să fie nevoie să o spunem, magnetofonul era perceput ca un mijloc de relaționare cu societatea globală (guvernul, miniștrii, europenii). În acest mod, am surprins percepția pe care o au sătenii asupra acestei suprastructuri, a acestei acțiuni, a situației lor în raport cu ea. Nu interveneam practic deloc. 2. Am obținut de asemenea o serie de dialoguri adevărate: oamenii veneau din proprie inițiativă să mă roage să le pun la dispoziție magnetofonul, rezolvându
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acești nord-congolezi. Comparația dintre acest univers psihologic al lucrătorilor manuali din Etoumbi și cel al oamenilor de la sate este deosebit de revelatoare. Nu am putut clarifica încă toate aceste rezultate, însă prezentăm cu titlu de exemplu câteva fragmente din monologul unui sătean din Okelataka: "Vorbesc eu, C.O., noi oamenii din Congo de Mijloc vorbim despre același lucru; nu există decât un cuvânt: vrem să vină mulți albi la noi în țară. Altădată ca și acum nu se găseau albi; vrem să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
occidentalizare în maniera de a se îmbraca și de a mânca, iată o serie de elemente care marchează o ruptură întemeiată pe orgoliu. Această ruptură devine perfectă, își atinge realizarea deplină, am putea spune, atunci când fermierul stabilește raporturi comerciale cu sătenii. Nu este vorba de căutarea vreunui profit, nu există așa ceva; este un mod de a se arunca cu bună-știință în afara comunității, o afirmare a independenței. Micile tarabe de ocazie întâlnite în fața fermelor reprezintă o manifestare a conflictului esențial introdus de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii întorși se situează în cea de-a doua categorie, și tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre urbane; totuși, deja, după câtva timp petrecut în sat, cinci citadini s-au dus să se instaleze în afara târgului, în fermele izolate (campamentele Awassa și Okendza). Deci, chiar în Okelataka, la care ne limităm
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
casă și neacceptând ajutorul cu caracter familial al lui Ekania sau al lui Leboka, aduce un zidar de la o fermă din apropiere. Acest act a fost considerat o provocare intolerabilă, Lenbende convenind asupra unui preț (7 000 franci). În timpul lucrărilor, sătenii au exercitat presiuni neîncetate asupra zidarului pentru a-l face să-și ridice prețul; în cele din urmă, Lebende, după nenumărate discuții și incidente, a trebuit să plătească 12 000 franci și un ied. Pe când discutam despre acest scandal trecut
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ci sunt determinate de statutul reciproc al persoanelor, de dialogul rolurilor. Procesul de depersonalizare a raporturilor umane este refuzat. Limitele acestui refuz pot fi circumscrise: • raporturi comerciale de orice fel între indivizii care alcătuiesc comunitatea sătească; • raporturi comerciale tolerate între săteni și vânzătorii din afară (sens unic: săteanul nu poate fi decât client), când obiectele materiale sunt direct în cauză. Când persoana este ea însăși prinsă în procesul de reificare, reacțiile negative sunt foarte violente. Proiectarea în afara persoanei a unei activități
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
persoanelor, de dialogul rolurilor. Procesul de depersonalizare a raporturilor umane este refuzat. Limitele acestui refuz pot fi circumscrise: • raporturi comerciale de orice fel între indivizii care alcătuiesc comunitatea sătească; • raporturi comerciale tolerate între săteni și vânzătorii din afară (sens unic: săteanul nu poate fi decât client), când obiectele materiale sunt direct în cauză. Când persoana este ea însăși prinsă în procesul de reificare, reacțiile negative sunt foarte violente. Proiectarea în afara persoanei a unei activități (cum este cazul oricărei forme de salariat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deschide satul spre exterior și l-ar integra într-o regiune socioeconomică adevărată; pe de altă parte, ar contrabalansa sistemul comercial construit în exclusivitate pe export-import și, pe termen lung, ar alcătui împreună cu el o realitate economică nouă, în care săteanul ar fi mai mult decât o simplă entitate productivă. Raportul comercial interiorizat este actualmente imposibil, de unde consecințele: satul este izolat, formând un microcosm care-și epuizează realitatea; el este în mod direct și solidar legat de suprastructura administrativ-comercială cu care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sătească rezidă în întregime în jocul raporturilor interindividuale; prinsă în organizarea comercială generală, raporturile sale interindividuale sunt construite pe manifestările locale ale acestui sistem. Structura satului constă în raporturi interindividuale al căror principiu se află în economia monetară. Relațiile dintre săteni se reduc la un tip de raport foarte special, "raportul de paradă", care, într-un fel, se situează la granița dintre raportul personal pe baza căruia era organizat universul familial de altădată și raportul comercial, bază a societăților de economie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
3 500 din 30 000. Mvoula, sosit în timpul sejurului nostru, reprezintă vreo șaizeci de mii de franci. 133 Tréchot este numele fondatorului CFHBC. Sosit în Congo în 1884, el a fost personajul principal al acesteia până la moartea sa, în 1938. Sătenii continuă să desemneze compania cu numele său. 134 Opangault, vicepreședinte al republicii, lider necontestat din nord. 135 Youlou, președinte al republicii, lider al comunității Becongo din sud. Antagonismul politic exacerbat (răscoalele din Brazzaville din februarie 1959) între Nord și Sud
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]