2,895 matches
-
este atunci când îl ascunde. * Prietenul anevoie se cunoaște. * Numai oleacă nu-i bine, că după aceea iar e rău. * O să fie bine, dar nu se știe când. * La noi lucrurile se îmbunătățesc din ce în ce mai rău. * Morții cu morții, viii cu viile. * Sătulul îl crede pe flămând mofturos. * În drum spre Europa, am dat cu oiștea-n gard, iar pentru asta va da socoteală acarul Păun. * Pentru noi, Steaua Polară arată Drumul Robilor. * Călătorului îi stă bine cu emigrația. * Haina dezbracă pe om. * Era
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
doarme, omul nu este cu adevărat liber. * Limbuția nu se tratează cu antibiotice. * Cel mai dezvoltat simț al americanilor este cel al petrolului; * Pătura norilor nu ține de cald. * Părul se deosebește de măr printr-o singură literă. * Flămânzii sunt sătui de foame; sătuii sunt veșnic flămânzi. * Cuvintele sunt doar fațada gândurilor, nu și interiorul lor. * Unele meciuri sunt nule chiar dacă cineva câștigă. * Să învățăm limba engleză fără profesor, folosind firmele și reclamele. * Iașul a ajuns să aibă mai multe bisericuțe
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
este cu adevărat liber. * Limbuția nu se tratează cu antibiotice. * Cel mai dezvoltat simț al americanilor este cel al petrolului; * Pătura norilor nu ține de cald. * Părul se deosebește de măr printr-o singură literă. * Flămânzii sunt sătui de foame; sătuii sunt veșnic flămânzi. * Cuvintele sunt doar fațada gândurilor, nu și interiorul lor. * Unele meciuri sunt nule chiar dacă cineva câștigă. * Să învățăm limba engleză fără profesor, folosind firmele și reclamele. * Iașul a ajuns să aibă mai multe bisericuțe decât biserici. * Unitatea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
după nu știu care criterii. Ca redactor al Gazetei literare, am fost și eu repartizat la unul dintre aceste cercuri, unde m-am prezentat fără urmă de entuziasm. De unde să fi avut? Terminasem de curând facultatea și eram sătul de socialism științific, sătul până la sastisire, iar acum aflam că voi avea din nou parte de el, ca „materie de studiu“. Cu aceeași rea dispoziție veneau însă la cerc și ceilalți participanți (participanți de nevoie!), cu excepția câtorva scriitori vârstnici brusc însuflețiți, tocmai ei, de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
după alta, au venit în timp de o oră vro 15 rățe lângă cea moartă și pe toate le-am luat ca din oală la distanță de câțiva metri. Nu mai era un vânat de ghibăcie, ci un adevărat măcel. Sătul de atâtea rățe împușcate fără nici un merit, am plecat spre casă cu luntrea încarcată, dar când am ajuns la mal, ce să văd? Tovarășul meu Proca, îmbrăcat într-o cămașă țărănească lungă pănă la călcăi, ședea pe prispa casei fumând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Poftă de mâncare și poftă de vorbă cât lumea. Parcă făcusem cine știe ce izbândă. Cu cât să deșartau sacii și butelcile, cu atât poveștile vânătorești deveneau mai gogonate. Ca să dau o idee despre ce este în stare să istorisească un vânător sătul cu o ploscă de Cotnar trasă la măsea, e destul să spun următoarea întâmplare a lui Codreanu, care se jura pe oțelele puștei lui, tot ce-avea el mai scump pe lume, că era adevărată: Într-o zi la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ne iei pe noi drept veverițe și tu te crezi făcător de minuni ca Hristos, care cu cinci pâni a hrănit cinci mii de oameni. Apoi dacă-i vorba pe păcăleală, stai să-ți arăt eu. Vei ști, bădiță, că sătuii au clădit cetățile și flămânzii le-au dărâmat. Să te ferească Dumnezeu să-ți fie în cârd cu flămânzii!... Cu voia sau fără voia ta vom mânca cum știm noi, iar nu ce ne dai tu. Dacă nu vă ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mărinimie a lui Manolucă care ne-a iertat plata păserilor împușcate. Apoi, după ce ne-am luat ziua bună de la el foarte prietinește, am pus câte un ban alb în palma babei Acsânia și am plecat spre casă, ce-i drept, sătui, dar nedumeriți de feliul cum Manolucă înțelegea ospitalitatea. .............................................................................................................................. Nu știu ce au făcut ceilalți tovarăși ai mei, dar eu unul, mărturisesc păcatul, că nu m-am putut stăpâni de a istorisi unuia și altuia caraghioaza noastră primire de la curtea lui Manolucă. Pișicherlâcul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
chiar sunetul farfuriilor, muzica cea mai plăcută urechilor lui, nu-l atrăgea; trebuia să-i dau demâncare în căruță, ca să nu rămâie flămând. Dealtfel, se bucura de un apetit fără păreche. Eu n-am avut fericirea să-l văd vreodată sătul, dispus a-și întoarce capul de la o strachină. Mânca pănă la ghiftuire. Era așa de fără fund, încât întru una din zile și-a mâncat bandajul ce-i pusesem la un picior rănit. Ei, și cu toate aceste, când îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Alexandru al III-lea ne-voind să fie tratat ca o rudă, ci ca stăpîn al unui imperiu atotputernic căruia Bulgaria îi datora recunoștință și respect. Pe lîngă aceasta, un număr tot mai mare dintre bulgari deveniseră în perioada aceasta sătui de amestecul rușilor. Prin 1893, situația aceasta a mers pînă la unirea prințului și a partidelor politice într-un front comun împotriva oficialilor ruși. În schimbul sprijinului liberal, prințul a reinstituit constituția de la Tărnovo. Confruntați cu această opoziție, diplomații ruși și-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu mere și gem de prune erau nelipsite pe perioada posturilor, pâinea de casă, cartofii copți, fructele uscate. Seara veneau mamele să ne recupereze de pe domeniul bunicii și de fiecare dată acasă se consumau aceleași probleme, în sensul că eram sătui și nu mai puteam răspunde cerințelor unei mese de familie. Mama, fire clocotitoare și extrem de insistentă îi expunea tatălui problema seară de seară, fără însă a avea o anume finalitate sau cel puțin cea scontată de ea. În toată această
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fericit al unei lumi și epoci când ră gazul, traiul dulce și nestin gherit te predispuneau să iei de bune toate poveștile și legendele fabricate cu ușurință și lansate Într-un climat de naivitate și credulitate propriu generației de atunci, sătulă de binefacerile unei Îndelungi păci Între popoare, timp de aproape patruzeci de ani. Tot cam pe vremea aceea, F. Aderca ne trimitea din Paris traducerea a trei scrisori inedite ale lui Seneca către prietenul său poetul Lucilius, descoperite de colaboratorul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acum să primească și binecuvântarea părintească; Însă șireata de maică-sa, Rebeca, avu pentru asta grijă să-i pregătească lui bărbatu-său, bătrân și orb cum era, nu o fiertură sau iahnie de linte, de care se vede că era sătul, ci un vânat fript, după care se prăpădea și pe care i-l puse dinainte Iacob Îmbrăcat În hai nele lui Esau și având mâinile și gâtul acoperit cu o piele de capră. și astfel Isac, mâncând vânatul fript, mirosind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau de mare alese cu spi narea doldora; carasul, roșioara și obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți În tigaie; nisetrul, păstruga, chefalul și rânduni ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai din Oltenița, sau racii uriași de la Rottenbächer, din Brașov, sau cei mărunți, pentru pilaf sau cu mujdei, din arhondăria de la Căldărușani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
frâmântat în patul prea larg pentru el singur, fără să deslușească în ce fel s-ar putea pune în practică decizia lui radicală. (De câțiva ani, tovarășul Cameniță trăia ca un pustnic, tovarășa Cameniță, simțind că se apropie sfârșitul tinereții, sătulă și de bădărăniile soțului, pe atunci tovarășul Cameniță încă mai era Cameniță cel vechi, voise să profite de ultimele raze ale soarelui frumuseții sale și își luase lumea în cap, se încurcase cu unul mai tânăr și fugise de acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
în ce să mai creadă! E destul să strigi: „Ascultă aici!“, și strângi urgent lângă tine o mie de frustrați. Vechea zicală din Homer suportă o adaptare: „Ferește-te de isterici chiar și când îți vor binele!“. Eu, unul, sunt sătul de răzvrătiții care au ajuns disidenți naționali fiindcă n-au fost făcuți directori. Drumuri care nu duc nicăieri „Tinere - i-a zis directorul Editurii unui debutant cu o față angelică, de licean crescut într-un incubator -, ți-a ieșit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fost cu o zi înainte, ar fi dat niște telefoane și lucrurile s-ar fi aranjat. Spre deosebire de colegii în privința cărora exista suspiciunea că ar fi putut să rămână în străinătate, în cazul său, problema se punea exact invers. Baritonul era sătul de turnee. Totuși, Scala era Scala și refuzul nu numai că l-a mâhnit, dar i-a răscolit vechiul sentiment de neajutorare și mânie de pe vremea când, băiat de cartier fiind, dădea examen la Conservator laolaltă cu niște tineri din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
schimbată / Nu mai e ce-a fost odată / Drepturi noi avem fixate / Foarte multe și bogate / Dom majur nu dovedește / Toate când ni le-mpărțește / Iară noi nu izbutim / Pe de rost ca să le știm // Hrana astăzi e destulă / Toată lumea e sătulă / Căci ni se dau calorii / Trei mii două sute-n zi / Ulei, paste, marmeladă / Zahăr, fără să faci coadă / Pâine aproape permanent / Mamaliga supliment / Carne 3 chile pe lună / De trei ori pe săptămână. // Cinci țigări pe zi, măi frate, / Haine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
uită la el. Încep să-mi fac griji mai mult pentru sănătatea bietului animal decît pentru banii pe care i-am aruncat pe lapte. Carnea se dovedește a fi de cal. E imposibil de dulce, așa că n-o putem mînca. Sătul de ghinioane, arunc cu o bucată și, uimitor, cîinele o Înfulecă imediat. Îi arunc Încă o bucată și se Întîmplă la fel. I se suspendă regimul de lapte. În plină rumoare creată de admiratorii lui Comeback, deschid, aici, În Miramar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ironie prin care să-l identificăm pe hoț. Degeaba. A trebuit să mergem pe jos pînă În oraș, trăgînd de bucățile de pîine și de brînză pe care le primiserăm și de cele cîteva kile de carne pentru noapte. Eram sătui și hidratați, dar cu coada Între picioare, nu atît pentru vin, cît pentru că-și rîseseră de noi. E un sentiment greu de descris În cuvinte. Ziua următoare a fost rece și ploioasă și ne-am gîndit că nu se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
decît uniformitatea supărătoare, nu reușești să te adîncești În spiritul locului; pentru asta, trebuie să stai pe loc cîteva zile bune. Am ajuns, pînă la urmă, pe țărmul de nord al lacului Nahuel Huapí și am dormit pe malul lui, sătui și mulțumiți după strașnicul grătar pe care Îl Îngurgitaserăm. Dar, cînd ne-am așternut iarăși drumului, am observat că era lăsat cauciucul din spate, iar de atunci a Început o luptă obositoare cu camera de aer. De fiecare dată cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
politicii internaționale). În plus - o atitudine drastică față de tendința Augustei (lipsită cum e de spectacole și de senzații tari) de a face din problema omesciană o chestiune mereu la ordinea zilei. Eu, care mi-am trăit destul de furtunos tinerețea, sunt sătul, sătul până peste cap. Nu vreau și nici nu trebuie! Văzut Roma orele 11. Impresie profundă, dar nu atât ca spectacol, ci altfel... Cum oare? Aș vrea s-o spun cuiva ținându-l de mână, în chip penibil, confuz, dar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
internaționale). În plus - o atitudine drastică față de tendința Augustei (lipsită cum e de spectacole și de senzații tari) de a face din problema omesciană o chestiune mereu la ordinea zilei. Eu, care mi-am trăit destul de furtunos tinerețea, sunt sătul, sătul până peste cap. Nu vreau și nici nu trebuie! Văzut Roma orele 11. Impresie profundă, dar nu atât ca spectacol, ci altfel... Cum oare? Aș vrea s-o spun cuiva ținându-l de mână, în chip penibil, confuz, dar s-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vedere îl împiedică să vadă de la distanță numerele afișate pe parbrize. Trebuie să întrebe mereu pe altcineva ce număr de troleibuz sosește în stație. Agitația și înghesuiala, precum și graba șoferilor, l-au făcut să rămână multă vreme în acel loc. Sătul de atâta așteptat și de stat în picioare, și-a amintit că este un tramvai care îl poate duce până în apropierea străzii unde locuiește amicul său. Cu pași mărunți și nesiguri s-a îndreptat într-acolo. Ca un făcut, și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
că eu rătăcesc pe mări căutînd un țărm pe care-l port În mine ca pe un destin. El strălucește dincolo de toate rătăcirile mele. Iar țărmul acesta sînt eu Însumi, Calypso, e tinerețea mea, ceea ce cred și ceea ce iubesc. SÎnt sătul să mai cutreier lumea. Și nu mai am decît o dorință, să ajung În Ithaca. Tu nu cunoști insula mea. E stîncoasă și Îngustă, dar n-am Întîlnit nimic mai frumos pe acest pămînt. Și apoi ți-am spus, nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]