3,827 matches
-
familie de rromi, iar tatăl provine din familie divorțată. m,ama nu are ocupație iar tatăl copilului lucrează numai sporadic. II. Ancheta socială 1. Mediul: urban 2. Situația socială a mamei a. F.E., 21 ani, născută în Roman b. Str. Sălciei nr. 48 Roman c. necăsătorită d. fără ocupație e. are numai 8 clase f. provine din familie legal constituită. este din familie de rromi, este a cincea născută în familie. Mai are patru frați și două surori. Dintre aceștia trei
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
demn de un rege. Dar chiar și în asemenea ocazii, unele persoane, al căror gust fusese tragic corupt, luau hedonismul meu inteligent drept o afectare excentrică, sau o simplă păcăleală. (Un jurnalist a numit-o odată: masă gen „Vântul printre sălcii“.) Iar alții se simțeau de-a dreptul ofensați. Oricum, acest lucru m-a determinat să-mi dau seama că acea falsă mitologie de haute cuisine se desfășura nu atât în restaurante cât la dineurile de gală. Am încercat multă vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
născut la 3.09.1929, în satul Blaja, comuna Tășnad, județul Satu Mare. Naționalitatea: română. Religie: greco-catolic. Studii: Facultatea de Drept. A fost arestat în august 1955 și condamnat la 15 ani. A executat pedeapsa în închisorile Oradea, Aiud, Gherla și Salcia. A fost eliberat în iunie 1964. La data interviului locuia în Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan în 28.03.2007. Transcrierea și tehnoredactarea Alin Mureșan, editare Andrei Lascu. Interviul se află în Arhiva de Istorie Orală a Institutului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
doi ani de zile și de-acolo ne-au dus la Gherla, da’ acolo ne-au separat. Pe-urmă, la Gherla iar am stat așa vreo doi ani de zile, și pe-ormă ne-o dus în Balta Brăilei, la Salcia. Când se întâmpla asta, prin ’60? Stați să mă gândesc! M-am eliberat în ’64 și am stat... 4 ani la muncă... cam în ’60. Da, în ’60, spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în Balta Brăilei, la Salcia. Când se întâmpla asta, prin ’60? Stați să mă gândesc! M-am eliberat în ’64 și am stat... 4 ani la muncă... cam în ’60. Da, în ’60, spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci ați fost nevoit să prestați acolo la Salcia? Acolo am muncit la desecări, la făcut de diguri, și-așa mai departe... Asta vreau să vă spun, acolo la Salcia am avut momente foarte rele, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să mă gândesc! M-am eliberat în ’64 și am stat... 4 ani la muncă... cam în ’60. Da, în ’60, spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci ați fost nevoit să prestați acolo la Salcia? Acolo am muncit la desecări, la făcut de diguri, și-așa mai departe... Asta vreau să vă spun, acolo la Salcia am avut momente foarte rele, dar și foarte bune. Adică bune față de situația în care eram... Că eram vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci ați fost nevoit să prestați acolo la Salcia? Acolo am muncit la desecări, la făcut de diguri, și-așa mai departe... Asta vreau să vă spun, acolo la Salcia am avut momente foarte rele, dar și foarte bune. Adică bune față de situația în care eram... Că eram vreo 800 de deținuți politici în lagăr, și eram repartizați pe categorii profesionale, oarecum. Eram brigăzi formate din 35-40 de persoane, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Turnătorii de obicei erau cunoscuți, îi știam. Erau unii din brigadierii, din șefi de brigadă, că fiecare brigadă avea un șef tot dintre deținuții politici, apăi ăștia erau colaboratori cu ei, bineînțeles. Vă mai amintiți cum era de sărbători? La Salcia eu eram într-o brigadă de intelectuali, și știu că de primul Paști făcut acolo, am avut în brigadă și destul de mulți preoți catolici și ortodocși. Și după ce veneam seara de la lucru, și după ce ne dădeau mâncarea aia mizerabilă, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
decret, că ne vom elibera... și-așa mai departe. Până la urmă n-am mai crezut nimic... În momentul când a venit decretul de eliberare eram la muncă la Grădina, că așa se numea lagărul respectiv, tot în Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea soarelui, și-așa mai departe... Și când am venit la colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie în dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și îmi spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
1948 și condamnat la 2 ani. A executat pedeapsa în închisorile Cluj, Pitești și Gherla. A fost eliberat în 30.01.1951. În 1959 este rearestat și condamnat la 20 de ani de închisoare. A executat pedeapsa în închisorile Periprava, Salcia și Aiud. A fost eliberat în 1964. La data interviului locuia în Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan în 29.03.2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea interviului Alin Mureșan. Interviul se află în AIO-IICCR, având cotele 48, 49. Cum ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Grind, o colonie mai mică, care ținea de cea mai mare, Periprava, colonie de muncă pentru deținuți politici. Acolo am stat toată iarna respectivă... Am cules la porumb iarna aia tot timpul. De-acolo, în primăvară, am fost trimis la Salcia, unde-am stat mai mult... De acolo ne mai trimitea și în alte colonii... La Salcia făceam digul de împrejmuire a terenului pentru inundații, să se facă agricultura, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
deținuți politici. Acolo am stat toată iarna respectivă... Am cules la porumb iarna aia tot timpul. De-acolo, în primăvară, am fost trimis la Salcia, unde-am stat mai mult... De acolo ne mai trimitea și în alte colonii... La Salcia făceam digul de împrejmuire a terenului pentru inundații, să se facă agricultura, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și eram trimiși ba la Stoenești, ba la Strâmba, dar pentru puțină vreme, că sediul de bază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de împrejmuire a terenului pentru inundații, să se facă agricultura, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și eram trimiși ba la Stoenești, ba la Strâmba, dar pentru puțină vreme, că sediul de bază era la Salcia. Ei, și la Salcia, cum zic, lucram la diguri, până-ntr-o bună zi când se selecționează niște constructori, că se făceau locuințe pentru personalul de pază... Și printre cei aleși am fost și eu, că în acte am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pentru inundații, să se facă agricultura, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și eram trimiși ba la Stoenești, ba la Strâmba, dar pentru puțină vreme, că sediul de bază era la Salcia. Ei, și la Salcia, cum zic, lucram la diguri, până-ntr-o bună zi când se selecționează niște constructori, că se făceau locuințe pentru personalul de pază... Și printre cei aleși am fost și eu, că în acte am fost tehnician constructor... Și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fiul părintelui Tarcea, Mircea Tarcea, de care-am fost despărțit într-o bună zi... Dormeam împreună în pat, și într-o bună zi am fost trimis în altă parte. Personalități acolo am întâlnit dup-aceea, după ce-am ajuns la Salcia și-n coloniile din jur: cu nea Alecu Paleologu m-am întâlnit acolo, am lucrat împreună la prășit porumbul; cu I. D. Sârbu, pe care-l cunoșteam de la Cluj, era asistent la istoria artelor și estetica și istoria artelor, la profesorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
prășit porumbul; cu I. D. Sârbu, pe care-l cunoșteam de la Cluj, era asistent la istoria artelor și estetica și istoria artelor, la profesorul [Liviu] Rusu, și-l cunoșteam de-acolo; cu Max Bănuș am fost muncitor pe șantier acolo, la Salcia. Și el practica sistemul ăsta, țigări pe pâine... Zdravăn de tot Max, ducea roaba așa încărcată, fie vorba-ntre noi... Ați avut contacte cu familia cât timp ați fost închis a doua oară? O dată fosta mea soție a venit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și el practica sistemul ăsta, țigări pe pâine... Zdravăn de tot Max, ducea roaba așa încărcată, fie vorba-ntre noi... Ați avut contacte cu familia cât timp ați fost închis a doua oară? O dată fosta mea soție a venit la Salcia, într-un vorbitor. Eu aflasem dinainte, venise sentința de divorț a ei, și aflasem că s-a despărțit de mine... Dar socoteam, ca și tatăl ei, că divorțul a fost așa, de ochii lumii, dar s-a dovedit că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi în ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a încolonat și ne-a scos să cărăm fascine să protejăm digu’. ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi cam de 7-8 metri, legate cu sârmă. Le cărăm, le punem la picioru’ pantei digului și puneam pământ peste ele, ca să nu rupă apa digu’... Era un viscol... Cum să zic? Ca de februarie... Venea ploaie-stropi și cu nisip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că noi îl vedeam plecând cu barca, cu scule de pescuit, cu plase.... Cred că făcea braconaj... Și am intrat din Canal în Dunăre, am traversat-o, și ne-am oprit pe celălalt mal. Acolo ne așteptau niște lemne de salcie, că nu mai erau lemne pentru gătit și pentru încălzit. Eu și Gheorghe am încărcat barca cu sălcii și ei ne-au asistat... Dar nu prea reușeam, că erau bucăți mari pe care nu puteam să le ridicăm. El mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am intrat din Canal în Dunăre, am traversat-o, și ne-am oprit pe celălalt mal. Acolo ne așteptau niște lemne de salcie, că nu mai erau lemne pentru gătit și pentru încălzit. Eu și Gheorghe am încărcat barca cu sălcii și ei ne-au asistat... Dar nu prea reușeam, că erau bucăți mari pe care nu puteam să le ridicăm. El mi-a spus cum să trag la rame la întoarcere, cum să folosesc curenții de mal și, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
E greu de vorbit despre atrocitățile comunismului, până nu se face, cum a spus președintele Băsescu, procesul comunismului. Neapărat trebuie să se facă procesul comunismului, să se vadă criminalii, cum ne-a’ chinuit și cum ne-a’ omorât două milioane... prin Salcia, prin Aiud, prin Gherla, la Canal, în Insula Brăilei sau prin Bărăgan, peste tot... Și dom’le, toate astea numai că nu aveai idealul lor comunist... 50 de ani m-am gândit să nu explodez, ca un Vezuviu, că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
E un poet al închisorilor, a scris și ceva filozofie... A murit cred că prin’87-’88, așa. Cât ați stat la Grădina? La Grădina am stat aproape până la terminarea condamnării, în ’64... Am mai stat câteva luni și la Salcia, dar desperecheate așa, nu una după alta... La Salcia am fost internat... Tot doctorul Ciobanu ne interna, da’ nu că era nevoie. Profita de faptul că penitenciarul de la direcție, de la Ostrov, nu avea aparat radiologic, și scria acolo „bolnav pulmonar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
filozofie... A murit cred că prin’87-’88, așa. Cât ați stat la Grădina? La Grădina am stat aproape până la terminarea condamnării, în ’64... Am mai stat câteva luni și la Salcia, dar desperecheate așa, nu una după alta... La Salcia am fost internat... Tot doctorul Ciobanu ne interna, da’ nu că era nevoie. Profita de faptul că penitenciarul de la direcție, de la Ostrov, nu avea aparat radiologic, și scria acolo „bolnav pulmonar” și probabil că erau obligați să te interneze la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am fost internat... Tot doctorul Ciobanu ne interna, da’ nu că era nevoie. Profita de faptul că penitenciarul de la direcție, de la Ostrov, nu avea aparat radiologic, și scria acolo „bolnav pulmonar” și probabil că erau obligați să te interneze la Salcia pentru refacere de o lună cu regim special. În ce consta acest regim special? Ne băga într-un fel de cură de internare, câte o lună de zile. Și acolo o duceai mai bine, aveai un regim special... În plus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
alte colonii, la Luciu-Giurgeni, la care s-au îmbolnăvit deținuții de leptospiroză, dar la noi la colonia Grădina nu s-a întâmplat... Și după perioada de o lună de zile care am stat-o la spital, am mai stat la Salcia o parte, că nu m-a’ eliberat imediat... A venit un control al Securității și anchetatori care mie mi-au spus că n-am avut un comportament demn de un reeducat, și că dacă ar fi fost după părerea lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]