4,209 matches
-
scop pentru care - scriu ei - „am preparat o casă servitoare pentru învățământul copiilor de aice și un stipendiu de câte patru lei pe un anu de fiecare contribuabilu - salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan Hagiu, Darie Bute, Ilie Trifan, Manolache Strătulat, Mihai Bulai, Alecu Botezatu, Ion Murgociu, în total un număr de 30 gospodari din cele trei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dintr-un Atestat de clasele primare rurale, aflăm disciplinele școlare studiate în cei patru ani: „Citirea; Scriere; Catihismul; Istoria sacră; Istoria românilor; Geografia; Gramatica; Aritmetica, Higiena; Dreptul Administrațiv.” Posesorul acestui atestat din 18 iulie 1871 a fost Petrache Cucoaneș din Salcia, tatăl notarului Alexandru Cucoaneș și al lui Sandu Cucoaneș (Chitic), el obținând calificativele eminente pentru primele șase discipline și prima pentru celelalte patru. Numărul atestatului este 46, ceea ce ar însemna tot atâția absolvenți până la această dată, dacă nu cumva unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Călugăreanu se mutase la Movileni, lăsând postul de preot fratelui său mai mic, Gheorghe Călugăreanu, dar care nu a lucrat și ca învățător. Nu cunoaștem cine a fost primul învățător al școlii din Condrea, unde învățau și copiii locuitorilor din Salcia; în 1905, când se cer situații cu date despre istoricul școlilor, ele au fost prezentate de învățătorul Jan Marcu; se pare că era localnic. La data înființării primelor școli primare de stat, localitatea Torcești forma comună de sine stătătoare, purtând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
70, arătând că a funcționat în „timpul primului război mondial, în locul învățătorilor mobilizați pe front, învățătorul M. Ciubotaru, detașat de la satul Condrea, comuna Umbrărești, unde era zonă militară”. Indiscutabil că, în 1917, școala de la Condrea nu-și desfășura activitatea, satele Salcia și Condrea fiind sub focul artileriei inamice, sate în care s-au înregistrat câteva victime ale luptelor din respectivul an. După război, școlile revin la normalitate, adică la vechea stare de lucruri, cu mulți elevi înscriși, puțini frecventând școala și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată de la județ, iar 18.220 lei au fost strânși de la locuitori, muncile fiind făcute de aceștia, inclusiv acelea ce țin de resortul unei meserii (tâmplari, bătut tabla pe acoperiș, dușumelele etc.). Localul ridicat la extremitatea de nord a satului Salcia, pentru a fi mai aproape și de condreni, a fost construit în aceeași perioadă cu cel de la Umbrărești-Slobozia. Era din paiantă, fiind terminat în 1933. Cel mai bun local de școală s-a realizat în satul Torcești, între anii 1930-1937
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în partea de sus, sub formă de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satelor, constituind un loc de refugiu în perioadele zbuciumate din istoria neamului. Unii termeni din domeniul silvic sunt de origine dacică (copac, codru, gorun), slavă (stejar, crâng, gârniță 1), dar mai ales de origine latină (fag, frasin, tei, carpen, plop, salcie, ulm). Din aceste cuvinte au derivat numeroase nume proprii, ca de pildă: Păduraru, Plopeanu, Ulmeanu sau Stejar, cândva întâlnite frecvent și prin comuna noastră. PĂDUREA. În copilărie, destinul m-a purtat în localitatea unde părinții mei încercau să ia viața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se spune că sug „sângele rău”). Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se arată dimineața, porumbul semănat întâi va fi frumos. Duminica Floriilor ce precede Paștele, este începutul săptămânii mari și ne amintește de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, este ziua ce desparte anii trecerii pământești ai Domnului de ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci, a luat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci, a luat un toiag de oțel și a plecat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci, a luat un toiag de oțel și a plecat să-l găsească. În drum s-a întâlnit cu o broască ce a întrebat-o de ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și frumușei cu ochii bășicăței” pe care i-a omorât un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o salcie pe care a rugat-o să se facă punte. Salcia i-a ascultat ruga, iar Maica Domnului, trecând peste ea, a binecuvântat-o să nu se facă din ea cărbuni, ci să fie dusă în fiecare an la biserică. Cea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o salcie pe care a rugat-o să se facă punte. Salcia i-a ascultat ruga, iar Maica Domnului, trecând peste ea, a binecuvântat-o să nu se facă din ea cărbuni, ci să fie dusă în fiecare an la biserică. Cea mai importantă sărbătoare a primăverii este Paștele. Săptămâna premergătoare acestei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă dintr-un anumit loc a reprezentat o sursa de inspirație pentru toponime cu ar fi: Valea Sălcii, La Nuci, În Rugărie. Toponimul „Colinele Tutovei” derivă de la Tutova, cu sensul de lent, leneș (în limba bulgară cuvântul „tutav’’ semnifică ceva lent, indolent, leneș), ceea ce se potrivește cu aspectul domol al Colinelor Tutovei. Trecutului îndepărtat aparțin toponimele de inspirație
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mujdei de usturoi, zeamă din rădăcini de hrean, sirop de ridichi negre (scobite, În care se pune zahăr sau miere de albine) sau sirop din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de salcie, de flori de soc, trifoiște, de flori de tei, de mușețel, de mentă. Băi cu fierturi din frunze de nuc, năjiță, dârmoz, muștar, salcie. Cataplasme cu oțet din vin fiert, cu care se fac și spălături la picioare. Consum de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de salcie, de flori de soc, trifoiște, de flori de tei, de mușețel, de mentă. Băi cu fierturi din frunze de nuc, năjiță, dârmoz, muștar, salcie. Cataplasme cu oțet din vin fiert, cu care se fac și spălături la picioare. Consum de suc sau sirop de mure, de zmeură, fructe care se pot consuma și ca atare, mai ales În stare proaspătă. În cazuri mai grave
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rece, timp de 20-30 de minute. Legători sau cataplasme la piept cu plămădeală din flori de cocoșei, cu rachiu de tescovină, de frunze de mesteacăn În rachiu ori cu fiertură de urzici crăiești. Oblojeli cu fiertură din levănțică, coajă de salcie, de schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare, pentru favorizarea transpirației. Infuzie de flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 căni pe zi. Ceai din flori de mușețel, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din fructe de ienupăr, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din coajă de salcie, 2 linguri la o cană. Se beau 3 linguri pe zi. Un amănunt: coaja de salcie conține...aspirină! Ceai de țintaură, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de unguraș, o linguriță la o cană
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 căni pe zi. Ceai din fructe de ienupăr, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din coajă de salcie, 2 linguri la o cană. Se beau 3 linguri pe zi. Un amănunt: coaja de salcie conține...aspirină! Ceai de țintaură, o lingură la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de unguraș, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Inhalații cu flori de soc: peste 2-3 lingurițe de plantă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 ore În 500 ml de apă, din care se beau apoi 2 pahare: unul la prânz, Înainte de masă și ultimul, seara, la culcare. Tratamentul durează și după Încetarea gripei, 2-3 zile. Ceai din fructe de anason și coajă de salcie, flori de tei, de soc și frunze de rozmarin, câte o linguriță din fiecare, la un litru de apă. Se beau 2-3 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Ceai din busuioc, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Îndulcește cu miere sau cu zahăr. Se bea o cană pe zi. Ceai din flori și frunze de levănțică, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din coajă de ramuri de salcie, o lingură la 2 căni cu apă clocotită. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai de schinel, o lingură la o cană. Se beau 3-4 cești pe zi. Ceai din flori, frunze și tulpină de unguraș
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]