2,312 matches
-
de-a face cu Dumnezeul adevărat, pe care-l vom întâlni într-o zi, când va voi El”". Dumitru refuză să creadă însă, cu candoare, această versiune demistificatoare, considerând-o o glumă. Nuvela este considerată de Alex. Ștefănescu „o caustică satiră la adresa universalizării prin americanizare - și o falsă minimalizare a culturii unui om de la Dunăre”. În concepția grupului de tineri din societatea americană, lumea din care provine Dumitru este o lume "„cu interjecții arhaice și vocabular de parohie danubiană”", în care
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
onoarea scriitorului Jack Williamson. Ea descrie excursia făcută de oamenii viitorului imaginat de Williamson în locurile în care acesta a crescut și a locuit. Publicată în numărul din ianuarie 1988 din "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine", povestirea reprezintă o satiră la adresa cenzurii actuale menite să evite eventuale discriminări. În textul de față, opera lui Shakespeare este mutilată până aproape la eliminare totală, pentru că aproape fiecare pasaj al ei discriminează o organizație care apără anumite drepturi. Nuveleta, apărută pentru prima dată
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
este de părere că „Willis dă impresia că scrierea unor povestiri de ficțiune strălucitoare este facilă, într-o colecție de 23 de nuvele și povestiri care arată o gamă largă a sensibilității, de la tandrețe ('Hanul') și durere sfâșietoare ('Samaritean') la satiră mușcătoare ('Chiar și Regina') și sălbăticie sumbră ('Fiicele mele iubite').” "Milwaukee Journal Sentinel" consideră că „alături de talentul scriitoricesc, conținutul științific, religios și literar al fiecărei povestiri a lui Willis va încânta cititorii. Povestirile ei sunt atât pompoase, cât și populare
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
fost de origine țărănească. Un alt autor plebeu, Biernat din Lublin, a scris propria sa versiune de fabule în poloneză. O descoperire literară în limba poloneză a intrat sub influența Reformei, cu scrierile lui Mikołaj Rej. În discursul său, o satiră publicată în 1543, el apăra iobagii de preoții nobili, dar în lucrările sale de mai târziu, el celebrează adesea bucuriile vieții pașnice dar privilegiază viața domnilor de la țară. Rej, a cărui moștenire este promovarea limbii poloneze, a lăsat o mare
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
și satirizată la infinit, pentru diferite scopuri, incluzând reclame și benzi desenate. Criticii de artă, care au avut opinii favorabile despre pictură, așa cum au fost Gertrude Stein și Christopher Morley, au presupus că pictura a fost gândită ca să fie o satiră a represiunii și a îngustimii de vederi dintr-un târg mic, rural. A fost privită ca o satiră și ca o parte a tendinței de a prezenta critic America rurală, dintre care lucrările din 1919 a lui Sherwood Anderson, romanul
Grant Wood () [Corola-website/Science/330088_a_331417]
-
opinii favorabile despre pictură, așa cum au fost Gertrude Stein și Christopher Morley, au presupus că pictura a fost gândită ca să fie o satiră a represiunii și a îngustimii de vederi dintr-un târg mic, rural. A fost privită ca o satiră și ca o parte a tendinței de a prezenta critic America rurală, dintre care lucrările din 1919 a lui Sherwood Anderson, romanul "", din 1920 a lui Sinclair Lewis, romanul "" și a lui nuvela "," sunt cele mai reprezentative. Wood a refuzat
Grant Wood () [Corola-website/Science/330088_a_331417]
-
sunt însă diferiți: locul lui Octavian Cotescu (decedat în 1985) a fost luat aici de Ion Besoiu, caracterul personajului rămânând însă neschimbat. Scenariul filmului a fost scris de romancierul Titus Popovici, care a valorificat prin acest film „disponibilitățile civice” ale satirei și a continuat colaborarea fructuoasă cu regizorul de comedie Geo Saizescu începută prin filmul "Secretul lui Bachus" (1984). Titus Popovici a adăugat: „sunt prea trist ca să scriu drame”, mărturisindu-și revolta și dezgustul față de personajele incriminate în scenariu. Filmul a
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
de Florica Vintilă. Imaginile au fost filmate de operatorul Aurel Kostrakiewicz, colaboratorul constant al regizorului. Alături de actori, în film apare și regizorul Geo Saizescu, nelipsit în filmele sale începând cu "Astă seară dansăm în familie" (1972). Filmul conține și o satiră la adresa așa-ziselor filme de artă din România, la care sălile cinematografelor rămâneau goale. Un regizor interpretat de Constantin Diplan a realizat un film intitulat "Demers contemporan" și, lăudat de trei tineri entuziasmați, a declarat cu emfază: „Copii, demersul s-
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , scenariul fiind scris de „cel mai eficient propagandist prin manipulare al cinematografiei comuniste”. Criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000) că "Secretul lui Nemesis" este o satiră, „de fapt o farsă grotescă [ce] are drept ținte principale credulitatea și ignoranța”. Filmul satirizează nu doar un caz singular sau un individ anumit, ci mai multe tare morale ca ipocrizia, oportunismul, minciuna și comportamentul retrograd ce caracteriza viața social-politică
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
doar un caz singular sau un individ anumit, ci mai multe tare morale ca ipocrizia, oportunismul, minciuna și comportamentul retrograd ce caracteriza viața social-politică din România în acei ani. Ținând cont de contextul acelor ani, Căliman consideră că realizarea unei satire în anul 1987 constituia în sine „o atitudine civică (dacă nu cumva un gest disident)”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„N. M. Siseanu, obscur administrator de bloc, care disimulează tare
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„N. M. Siseanu, obscur administrator de bloc, care disimulează tare morale dintre cele mai nocive sub masca principialității, păstorește, în taină, o sectă care-i aduce beneficii. Satiră care depășește cu mult limitele „comenzii sociale” (atac la adresa „meditației transcendentale”) scrisă de Titus Popovici. Realizatorul insistă pe aspectele exterioare spectaculos oferite de intrigă (o partidă de pocker pe care o lălăie peste zece minute, insolitul plenarei sectanților, pitorescul tipurilor
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
măsură atât în descriere cât și în dialog, iar concomitent precise din punct de vedere psihologic și al acțiunii, câteodată , cu fabula sau excepțiile intenționat tăiate sau împărțite ( romanul experimental „Himalaje”, povestirea din tomul „O dată numai unul” cu puncte fascinante, satire). Abordarea este evidentă numai în primele opere poetice ( „Cortul cu opt poezii”, „Invenții umane”) și în povestirile ( „Vă rog dormiti”), în care pe fondul teatrului de război, medical sau urban apar niște teme existențiale și( sau) lirice care se ciocnesc
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
admira atât de mult, Sayf al Dawla. În drumul său spre prințul hamdanid, Mutanabbi este atacat și ucis împreună cu fiul său de către un lider beduin presupus a fi unchiul regentului Abu’l Misk Kafur (cel în fața căruia poetul a preferat satira în loc de elogii). Poezia arabă din timpul secolului al 10-lea a fost influențată decisiv de către perceptele Arabiei preislamice, principalele opere fiind scrise sub formă de qasida (odă). Studiile asupra compoziților din poezia arabă clasică sunt destul de rare. În acest context
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
profesor, scriitor și activist pentru drepturile umane Egiptean. Foda a fost născut în apropierea orașului Dumyăț din delta Nilului. A lucrat ca profesor de agricultură și a scris numeroase cărți și articole în revistă egipteană Octombrie . Foda era recunoscut pentru satirele sale critice și tranșante despre fundamentalismul Egiptean după ce, în multe articole a evidențiat puncte slabe ale ideologiei islamiste (extremiste). Foda, declarat musulman, consideră că își apără religia împotriva distorsionărilor islamiștilor. Cu puțin înainte de asasinarea lui, ironizase o dispută nerezolvata în
Farag Foda () [Corola-website/Science/331017_a_332346]
-
comoară, veriga de legătură cu trecutul recent, este o bucățică de săpun din grăsime umană. Anna Olswanger este autoarea cărții premiate "Shlemiel Crooks". Povestirea din 1911 a lui Ambrose Bierce dezvoltă subiectul unui ulei medicinal extras din cadavre. În această satiră macabră, uleiul de proveniență umană este considerat superior uleiului obișnuit extras din cadavre de câini, fabricarea acestuia fiind considerată strict din punct de vedere financiar.</ref></ref> Filmul spaniol “Romasanta” din 2004, documentează cazul ucigașului în serie Manuel Blanco Romasanta
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
Ionescu), Sabrina (Sabrina Manoliu) și Bubu (Mihai Andrei Cernea) - a moderat peste 200 de ediții ale emisiunii cât și spectacole live, interpretând diverse roluri. Împreună au înregistrat, au filmat și au cântat peste 25 de videoclipuri, majoritatea melodiilor fiind o satiră muzicală la adresa problemelor societății românești. Emisiunea s-a bucurat de o mare popularitate printre cei mici, dar și în rândul adulților. Păpușarii care au dat viața principalelor caractere - cățelușul Miki, papagalul Riki și pisicuța Kiki, au fost Cristian Mitescu(alias
Kiki Riki Miki () [Corola-website/Science/331427_a_332756]
-
a făcut numai zece), iar al doilea la trei ani. Ei s-au îmbolnăvit în închisoare, murind la scurtă vreme după eliberare. Scenariul filmului a fost scris de romancierul Titus Popovici, care a valorificat prin acest film „disponibilitățile civice” ale satirei și a început o colaborare fructuoasă cu regizorul de comedie Geo Saizescu. Punctul de plecare al scenariului l-a constituit afacerea Bachus, mai precis cazul falsificatorului de vinuri Gheorghe Ștefănescu care a făcut vogă în epocă. Titus Popovici a adăugat
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
în nota informativă se specificau următoarele: "„La Casa de Filme nr. 1 urmează a se realiza, fiind în faza de pregătire, filmul «Nuntă cu dar», scenariul Titus Popovici, regia Geo Saizescu, film inspirat din cazul «Ștefănescu». Scenariul filmului este o satiră la adresa vieții social-politice din România, vizând moravuri și năravuri actuale. Se comentează în rândul cineaștilor că filmul va fi un record de vulgarități (sic!), în desfășurarea de lux și corupție în care sunt prezentați activiștii de partid, vicepreședinții, directorii de
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
Personajul principal din film este ... Nea Puiu (sic!), șeful și organizatorul tuturor afacerilor, acesta corupând activiști de partid, ziariști, persoane cu funcții de conducere în agricultură.”". Din nota respectivă reies greutățile întâmpinate de cineaști în acei ani în abordarea genului satirei. Filmările au început la 16 mai 1983. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizori secunzi au fost Lidia Slavu și Iorgos Ghindidis, iar asistent de regie Mircea Plîngău. La realizarea filmului au fost folosiți următorii
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
următorul comentariu: "„Un ziarist combativ descoperă nereguli grave într-un IAS. Continuând cercetarea, dă de urma unor abuzuri și infracțiuni cu prăzi fabuloase. Pornind de la un scenariu de Titus Popovici (Pr. ACIN) inspirat de realul „caz Ștefănescu”, se obține o „satiră” demagogică menită să acopere abuzurile și chiar crimele juridice ale conducerii de partid (odioase „pedepse capitale”) sub masca dezvăluirii faptelor reprobabile, comportamentelor și mentalităților „anacronice” ale unor activiști mărunți, directori, ziariști, prezentați în desfășurări de lux și corupție. De remarcat
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
(n. Ionel Iacob, 18 decembrie 1940, satul Bencecu de Jos, comuna Pișchia, județul Timiș) este un epigramist, poet, prozator, pamfletar, publicist, poet dialectal bănățean, realizator de emisiuni radio în grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (2008) și "Cetățean de Onoare" al comunei Pișchia (2008). Urmează cursurile școlii
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
numelui de familie pe cel de ”Bencei” (halta de cale ferată care face accesul către satul natal), semnătură care îl va consacra. Frecventează cenaclurile „Ion Popovici Bănățeanu”, „Victor Eftimiu”, „Constantin Brâncuși”, Cercul de proză de pe lângă Biblioteca Județeană Timiș, Cenaclul de satiră și umor „Ridendo”. Devine membru al cenaclului în 1977, apoi vicepreședinte (1982-1995), iar din ianuarie 1996 este președintele în exercițiu. În timp devine o prezență constantă în cadrul concursurilor și festivalurilor epigramatice, fiind invitat ca membru/președinte în juriile multor manifestări
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
Turkmenistan) în 1126 și a murit la Balkh, (azi in Afghanistan) în 1191. A studiat și literatura la Toon (azi Ferdows, Iran), devenind ulterior un faimos astronom și poet. Poemele sale au fost adunate într-un volum, și conțin elegii, satire și alte genuri literare. Elegia „Lacrimile Khorasanului” a fost tradusă în 1789, fiind considerată unul dintre cele mai frumoase poeme din literatura persană. În ciuda frumuseții lor, poemele sale necesită mult ajutor pentru interpretare, fiind adeseori complexe și dificil de înțeles
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
în Khorasan. El a fost interesat și de astrologie și este considerat superior contemporanilor săi în logică, muzică, teologie, matematică și toate celelalte preocupări intelectuale. Conflictele cu rivalii l-au făcut pe Anvari să renunțe să scrie elegii. Fără îndoială satirele sale i-au creat mulți inamici. Stilul și limbajul său este obscur, Dawlatshah considerând că este nevoie de comentariu pentru a înțelege opera sa. Anvari a murit la Balkh spre sfârșitul secolului al XII-lea, cea mai importantă operă a
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
un joc open world first-person shooter dezvoltat de Ubisoft Montreal și publicat de Ubisoft pentru Microsoft Windows, Xbox 360 și PlayStation 3. Este o expansiune stand-alone a jocului Far Cry 3 și al optulea joc din serie. Jocul este o satiră a filmelor din anii '80, acțiunea având loc în anul 2007, într-o locație open world retro-futuristică în care protagonistul cyborg Sg. Rex Power Colt trebuie să anihileze roboții și alți inamici pentru a salva lumea.
Far Cry 3: Blood Dragon () [Corola-website/Science/331209_a_332538]