2,394 matches
-
deliberată a unei fatalități. Discontinuitatea jurnalului intim provine și din obsesia sau absența obsesiei elaborării. Între listele de comisioane ale lui Baudelaire, inscripțiile de pe parapetele insulei Saint-Louis, ale lui Restif de la Bretonne și, poate, casetele Înregistrate ale viitorului și pagina savant compusă a unui Gide sau Claude Mauriac aproape că nu există nici o Înrudire. Și totuși, factorii unificatori - timpul și persoana, dublați de semnificația subiectivității: temporală, pe de o parte și decurgând din impreciziile persoanei Întâi, pe de alta - le așază
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
identifică într-un alt Meșter Manole care se zidește pe sine sau se întristează de soarta trecătoare a bradului de Crăciun și realizează o largă simbolistică a cailor - considerându-se, grav-ludic, „ultimul Pan” - ori excelează în câteva ritmuri de „folclor savant” pe tema iubirii (Tot aștept). Trecut printr-o experiență extremă, supraviețuind mulți ani exclusiv în meditație solitară, rugă și speranță, el a îmbogățit literatura română cu două locuri poetice originale: podul și grădina. Oarecum similar mansardei lui Mircea Eliade, podul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
vară lui 1944, orientarea ziarului începe să se schimbe treptat. Aurel A. Mureșianu vorbește acum despre „luptele comune ale românilor și slavilor împotriva asupritorilor”, Radu Enescu discuta despre „țărănism și marxism”, „democrație și cultură” sau laudă fără rezerve opera de „savant sociolog” a lui V. I. Lenin, jucând cu dezinvoltura rolul de „avocat al diavolului”. Speriat de articolele pe care le scrisese în „Țară” de la Sibiu în perioada imediat anterioară, Victor Iancu încearcă și el să iși spele „păcatele” în noua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
ultimele decenii, dar trebuie luate în calcul și cercetările de la alte discipline, deoarece este adevărat că antropologia este ea însăși o disciplină de răscruce. Majoritatea termenilor utilizați de către antropologi sunt folosiți, de asemenea, de către toată lumea. Ei nu sunt niciodată "exclusiv savanți" sau "integral tehnici", ci au adeseori o conotație ideologică. Trebuie să remarcăm, de altfel, că jurnalismul folosește cu plăcere o antropologie parodică, întrebuințând fără rigoare noțiuni exotice în mod ironic pentru a desemna un statut sau o atitudine în societatea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
toate celelalte. Un efort elementar de onestitate ne obligă, așadar, să ne declarăm preferințele, lăsând în același timp să se audă și alte voci. Capitolul I Înțelegerea lumii contemporane I. Confuzia termenilor Etnografie, etnologie, antropologie: confuzia termenilor, atât în literatura savantă, cât și în scrierile de popularizare, poate să deruteze pe cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor popoarelor așa numite "primitive", iar etnologia cunoștințele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
culturale. Termenul etnoistorie desemnează o ramură a istoriei (adesea practicată de antropologi) care se ocupă de societățile fără scriere, acolo unde istoriografia clasică nu se poate aplica. Mai mulți autori au reproșat acestei denumiri faptul că duce, sub o formă savantă, la închiderea societăților primitive într-o clasă despărțită de restul omenirii. Etnobotanica este legată când de studiul plantelor utilizate de către popoarele studiate de etnologi, când de teoria indigenă a plantelor. Etnomedicina este uneori studiul medicinei "celorlalți", alteori teoria celorlalți în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
afirma că acest ultim șantier cuprinde parțial ansamblul de cercetări grupate sub expresia "antropologie cognitivă". Analiza structurală a avut meritul de a încerca să scoată la lumină munca de construcție simbolică, categoriile înțelegerii observate înainte de "domesticirea" lor de către o gândire savantă. Antropologia cognitivă reia acest șantier, încercând să răspundă, cu ajutorul unor metode riguroase, la întrebarea cum se construiește, local, lumea naturală. În legătură cu aceste domenii desemnate de un cuvânt compus ce pleacă de la prefixul "etno", trebuie să discutăm, separat de etnometodologie, o
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
spirituale. Convinși că, în stadiul actual, textul ideologic pentru a fi pe deplin accesibil unui nivel mediu cât mai înalt și larg posibil trebuie să fie mai mult decât un simplu editorial de ziar, dar mai puțin decât un studiu savant, am încercat (ca și în cartea precedentă) o formulă intermediară. Un aparat redus de referințe și date explicative au fost expediate într-un compartiment final de Note. în unele cazuri, o serie de precizări bibliografice au o semnificație particulară. Am
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
semnează cu regularitate editoriale de o mare claritate. Ele corespund cel mai bine fazei actuale a spiritului politologic românesc, dar și nivelului de recepție al publicului: sunt mai mult decât un articol de ziar, dar mai puțin decât un studiu savant și sistematic. Stelian Tănase este bine adaptat acestui nivel mediu de percepție, cel mai necesar în împrejurările actuale. De fapt, stilul este fixat încă în volumul Șocuri și crize 4, care reunește articole din perioada 1990-1993: rapid, ritm și propoziții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
economice 8, texte din perioada 1990-1994. Scrise concis, incisiv, limpede, fără flori stilistice, articolele lui Varujan Vosganian merită, indiscutabil, un comentariu mai tehnic decât al nostru. Ne limităm, în acest context, doar la sublinierea a două aspecte esențiale. Pentru politologia savantă, occidentală, actuală, pozițiile apărate pot să pară unora, oarecum sau chiar excesiv, clasice, dar din punct de vedere strict românesc actualitatea, semnificația și valoarea lor rămân indiscutabile. Pe scurt, programul lui Varujan Vosganian se reduce, în esență, la două puncte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
esență structura socială și economică actuală a României, Jurnalul de front al lui Varujan Vosganian constituie o lectură obligatorie. Cartea este limpede, nepedantă, imediat accesibilă. Ea corespunde din plin nivelului mediu de percepție ideologică a cititorului român actual. Nu este savantă, deși bine documentată. N-are multe trimiteri, dar adevărurile sale se impun, pas cu pas, cu forța evidenței. Un model, am spune, de publicistică ideologică militantă. Din păcate, încă prea puțin cultivată și mai ales insuficient difuzată și popularizată. într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de mult, pe nimeni. Tipul nr. doi este și el un tehnocrat, din domeniul însă al științelor sociale. Uneori provine (dar deloc obligator) din grupul Un viitor pentru România. Stilul său este la fel de suficient, definitiv, categoric, împănat doar cu citate savante (sau mai puțin savante), totdeauna însă cu multe trimiteri și date statistice. Demonstrația se vrea impecabil științifică. Este viu preocupat de viitorul României în tranziție. Format de catedrele de marxism-leninism, care acum se numesc, în terminologie postmodernă, de politologie, el
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Tipul nr. doi este și el un tehnocrat, din domeniul însă al științelor sociale. Uneori provine (dar deloc obligator) din grupul Un viitor pentru România. Stilul său este la fel de suficient, definitiv, categoric, împănat doar cu citate savante (sau mai puțin savante), totdeauna însă cu multe trimiteri și date statistice. Demonstrația se vrea impecabil științifică. Este viu preocupat de viitorul României în tranziție. Format de catedrele de marxism-leninism, care acum se numesc, în terminologie postmodernă, de politologie, el știe că referințele americane
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cunoaștem placa) de asociere, exprimare etc. Folosim deci libertatea (de un anume conținut), pentru a desființa libertatea (căreia îi dăm, în același timp, un alt conținut). în al doilea rând, fără a intra câtuși de puțin în demonstrații complicate și savante, acest tip de contestare, de avangardă, este recuperat și transformat cu regularitate în clișeu, în stil și chiar în produs comercial și editorial, vandabil ca oricare altul. Deci, într-o formă culturală integrată și adaptată și societății de tip liberal
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sensul extensiv al cuvântului, rămâne încă, după toate indiciile, modul fundamental de exprimare al sensibilității imediate, autentice, doar elementare. Și după alții (Dan Petrescu) inflația poeticească la români (este)... un simptom de subdezvoltare culturală. Inutil a intra în speculații foarte savante și filozofice pe această temă. Cât timp structura sufletească esențială este încă de tip agrar rural, o astfel de exteriorizare emoțională rămâne practic inepuizabilă și, esențial vorbind, justificată. Chiar și la poeții-intelectuali-citadini, la prima generație. Evident, pe parcurs, expresia lirică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și cea de-a doua soție a lui, Efimița -, dar se configurează un (micro)univers întreg, acela al mic-burghezului mărginit și spăimos, amator, cum-necum, de procopseală. Bătrânelul, de un farmec comic irezistibil, perorează ca un atotștiutor, cu un aer foarte savant, în fața consoartei, care îl ascultă uimită, dar și cu un secret umor, Leonida având despre toți și toate câte o stupefiantă teorie. În mintea încâlcită a acestui pașnic cetățean care crede ca în cartea sfântă în tot ce scrie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
este receptată, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atât mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirmă ca publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cantacuzino la Iași, alături de ceilalți slujitori ai lui Esculap. Era comandant al serviciilor sanitare militare și civile ale armatei române, retrasă atunci în Moldova. Impresionează în mod deosebit măiestria cu care artistul medalier redă pe chipul doctorului Cantacuzino concentrarea caracteristică savantului cercetător. Impresionează, de asemenea, felul în care sunt surprinse și alte elemente de specificitate ale chipului părul bogat cârlionțat, căzut pe frunte și pieptănat cu cărare în stânga, mustața și barbișonul care-i dau o alură inconfundabilă. Modelul medaliei este realizat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prezentat în acest capitol. Petru Condrea, după ce a parcurs toate treptele ierarhiei universitare la București, a venit la Iași în anul 1946 și și-a continuat activitatea la catedra de bacteriologie de la Facultatea de Medicină de aici. Strălucitul elev al savanților Ion Cantacuzino și Victor Babeș, a organizat și condus, până la pensionarea sa, activitatea Filialei ieșene a Institutului „Ion Cantacuzino”, desfășurând o bogată activitate de cercetare științifică, materializată în contribuții originale în domeniul microbiologiei și al virusologiei. Meritele deosebite ale profesorului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
românești și al institutului ce-i poartă numele, a fost, între anii 1939 și 1943, titular și conducător al catedrei de bacteriologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Iași. Calitățile organizatorice și științifice de excepție ale profesorului și viitorului savant Ștefan S. Nicolau s-au etalat încă din scurta perioadă ieșeană când, în calitatea pe care o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan). Savantul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ai Grupului ce-lor Zece ca o informație indiscutabilă ("Știm acum că avem trei creiere"), relevantă pentru absența spiritului critic, datorată cunoașterii prea superficiale a domeniului vizat? J. de R. Întîlnirile (Grupului celor Zece) nu erau cele ale unei societăți savante, nu erau nici cele ale unor specialiști disciplinați, în care fiecare își "cimentează" domeniul, fiind absolut sigur de ceea ce spune. Deloc. Personal, cred că se comunică mai bine pe baza unor eșafodaje decît pe cea a unor construcții terminate. O
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
grupuri. Prin intermediul scrierilor și interviurilor celor care au făcut parte din acest grup se conturează contradicții, concepții duale pe care voi încerca să le evidențiez. Ce înseamnă știința pentru acești oameni (practic, sînt cu toții bărbați)? Ce funcții sociale le atribuie savanților? Ce loc le acordă acestora? Cum văd relațiile dintre oamenii de știință și oamenii politici? Dacă unii membri erau marcați la început de o viziune pozitivistă asupra științei și de o credință indiscutabilă în capacitatea acesteia de a rezolva tot
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
165 Interviu cu Jacques Robin. 166 Déclaration de Vienne (Declarația de la Viena), a 3-a conferință Pugwash, septembrie 1958. 167 Max Born, La responsabilité du savant (Responsabilitatea savantului), Payot, Paris, 1967. 168 Robert Gilpin, American scientists and nuclear weapons policy (Savanții americani și politica armelor nucleare), Princeton University Press, New Jersey, 1962. 169 Jacques Robin, Changer d'ère, Seuil, 1989. 170 Georges Waysand, Sziland et Majorana (Sziland și Majorana), în Les pouvoirs de la science: un siècle de prise de conscience (Forța
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ora 1 noaptea e considerată o mare victorie), ca și cum tot acestea ar deține adevăratele chei ale succesului. Derutantă incursiune în culisele unei reușite literare, la finele căreia te întrebi dacă mecanismele ce pun sub lupă așa-zise coduri și formule savante destinate asigurării unei căi regale în literatură nu se reduc, pînă la urmă, la acea magie pură, la acea alchimie impalpabilă între un om, un text, un moment. Dincolo de bloguri și strategii demne de un Sun-Tzu al literelor, dincolo de justificări
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
oricine. Căci ea a și-a dat seama că în acea mențiune imperativă, "à détruire", se ascunde esența unei vieți petrecute într-o lungă reflecție asupra suicidului și într-o permanentă cedare în fața farmecelor tulburi ale existenței. Înafara incriminărilor, cîrcotelilor savante și altor execuții ale lumii și ale lui Dumnezeu, așa-zisul jurnal al lui Cioran ne dezvăluie în primul rînd un om bolnav fizic și un cititor bulimic. Am citit prea mult...", se plînge el. Lectura mi-a devorat mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]