6,494 matches
-
de el pentru a conduce Republica. El insistă asupra guvernării bazate pe „știința adevărată” (e)pisthvmh), care este fondată pe rațiune, prin opoziție cu guvernarea „după ureche”, bazată pe „opinia comună” (dóxa). 6. Ideea că Akademia era o „asociație de savanți” a fost argumentată de P. Boyancé în Le culte des muses chez les philosophes grecs. Études d’histoire et de psychologie religieuses, École Française, Paris, 1937. Concluzii similare pot fi găsite la: U. von Wilamowitz-Möllendorf, Platon, Weidmann, Berlin, 1919, p.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Pitagora: când marele philosophos a murit, Metapontul și Crotona i-au adus onoruri divine, rezervate până atunci doar eroilor fundamentali și salvatorilor de cetăți. Apoi, eroizarea prin cultură a devenit privilegiul tuturor marilor personalități: filosofii, de la pitagoreici până la Platon, savanții medicinei și astronomiei, fondatorii de secte ș.a. Dar orice gânditor, artist, literat sau discipol al Muzelor putea aspira la titlul de mousikos anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să înțelegem că și disciplinele cuprinse în quadrivium - geometria, aritmetica, muzica, astronomia - se supuneau idealului umanist și erau animate de primatul moralității. Educația elenistică superioară nu forma specialiști dezumanizați, savanți nebuni. Educația elenistică a îmbinat „știința cu conștiința”, nu le-a separat. Această separație a început abia în Renaștere și s-a transformat în schizofrenie culturală în Iluminism și Modernism. În epoca elenistă nu a existat acea „prăpastie culturală” semnalată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că acest învățământ palatin nomad ambiționa să cuprindă toate cunoștințele omenești, adică să deruleze un curriculum erudit care îngloba omnis mundi prudentia. Era o școală rezervată (sub Pepin) doar nobililor. Carol cel Mare a întărit-o cu cei mai iluștri savanți ai vremii sale: gramaticul Petru din Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre), Clement din Irlanda ș.a.; și, în plus, a transformat-o într-o „școală deschisă”, pentru învățăcei recrutați din toate straturile societății. Aceasta pare să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
concilieze cu teologia pe calea dublului adevăr. Când însă Francis Bacon și René Descartes au descris „metode noi” de cercetare și descoperire a adevărurilor „omenești”, știința a devenit o obsesie care a afectat nu doar „buna-credință” a diverselor categorii de savanți: alchimiști, matematicieni, cabaliști, magicieni, ocultiști etc., ci și „pervertirea credinței” multor teologi dedicați cu sinceritate lui Iisus. Descoperirile științifice ale Renașterii, atâtea câte putuseră fi făcute, înlăuntrul câte unei universități „aristotelice” - precum cea din Padova sau din Praga -, au fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Trandafiri”. Celălalt document ne dovedește că avem de-a face nu cu o mistică revelatio, ci cu un program îndrăzneț și doar aparent lipsit de pragmatism. Confessio nu este un „sunet de trompetă” precum Fama - este o chemare adresată tuturor savanților Europei să se adune atunci când „trâmbița Ordinului va suna cu toată puterea” pentru a rosti cu glas tare „ceea ce acum se rostește numai în șoaptă”. Anume ce? Înlăturarea tiraniei papale și instaurarea domniei Științei Adevărate - cea bazată pe principiile rozicruciene
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai târziu, îi va realiza cunoscutul portret. Poate că tot acum i-a cunoscut și pe „baconieni”. Era așadar o atmosferă remarcabilă pentru promovarea ideilor sale pansofice. A scris în grabă Via Lucis (Calea Luminii) - un manual-program pentru îndrumarea consiliului savanților în munca lor de restaurare și unificare a științelor. Între timp a primit invitații de la cardinalul Richelieu, care guverna Franța, și din partea guvernului suedez pentru a se stabili în țările respective. Nu le-a onorat, considerând atmosfera londoneză cu totul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și pe acestea două în acord într-o „teorie universală a îndreptării lucrurilor omenești” (panorthosia). În fine, în „opera duminicală”, în ars Domini, cea de-a șaptea lucrare, autorul formulează „rugăminți și avertismente” privind aplicarea „marii reforme”. El le cere savanților și politicienilor să nu se eschiveze de la obligațiile ce le reveneau. Oare nu este datoria unui bun cetățean de a întreprinde tot ce este posibil pentru propășirea patriei sale și să nu îi priveze prin nimic pe concetățenii săi de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
job remunerat mulțumitor. Dar acești life-adjusted people nu erau apți pentru performanțe științifice excepționale, precum aceea de a trimite în spațiul extraterestru un sputnik, marile universități americane erau silite, în anii ’40-’50, să-și recruteze studenții de elită, viitorii savanți, din rândul absolvenților de licee europene și asiatice; ba chiar și constituirea staff-urilor academice se realiza printr-o metodă similară. Într-un cuvânt, SUA trebuiau să-și cumpere elita intelectuală pe care secondary school n-o putea pregăti. Anii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și talent artistic ce nu poate fi realizată de oricine, din următoarele motive: 1. manualul este o carte a elevului (nu a profesorului), deci trebuie scrisă astfel încât să fie înțeleasă perfect de către acesta; dar „a traduce în limba elevilor limba savanților nu este chiar la îndemâna oricui, nici măcar a savanților”; 2. manualul trebuie elaborat astfel încât să poată fi folosit ca instrument de autodidaxie, fiind exclusiv o carte pentru studiul independent; la limită, manualul trebuie să poate fi folosit de elev pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de oricine, din următoarele motive: 1. manualul este o carte a elevului (nu a profesorului), deci trebuie scrisă astfel încât să fie înțeleasă perfect de către acesta; dar „a traduce în limba elevilor limba savanților nu este chiar la îndemâna oricui, nici măcar a savanților”; 2. manualul trebuie elaborat astfel încât să poată fi folosit ca instrument de autodidaxie, fiind exclusiv o carte pentru studiul independent; la limită, manualul trebuie să poate fi folosit de elev pentru a-l „înlocui”, parțial sau total, pe profesor în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fi rezultatul pragmatismului, progresivismului și eficientismului, adică al unei religii care celebra știința, promova o eshatologie bazată pe prosperitate materială și dădea dovezi clare că este pe cale să edifice, cu ajutorul tehnologiilor, Edenul terestru. În anii ’60, oamenii de știință, savanții, cercetătorii etc. au înlocuit profeții, evangheliștii și apostolii. „Fructul cunoașterii” științifice dădea în pârg, în sfârșit, pentru prima oară de la alungarea lui Adam din Rai. Nimeni nu băga de seamă că perfecțiunea sa este doar aparentă și puțini își puneau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și „dezastrul” din Golful Porcilor sau înfrângerea americanilor în Vietnam. Acestea au fost repede echilibrate prin marea izbândă științifică și tehnologică a zborului spre Lună. Erau „atacuri de cord” suferite de știința însăși. Istoria științei este marcată de acestea și savanții secolului XX ar fi trebuit să nu le uite. Sunt eșecuri și prăbușiri spectaculoase care au succedat mereu unor mari descoperiri și biruințe epistemice. Iată doar două exemple de năruiri care au avut loc în fizică, „regina științelor”. Tocmai când
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cercetătorii și teoreticienii domeniului îi imitau pe cei din științele naturii și se percepeau pe ei înșiși drept oameni de știință și ingineri. Dar în anii ’60 viermele edenic începuse să „roadă” temeliile Marii Izbânzi - știința universală a curriculumului. În timp ce „savanții” și „inginerii” trudeau la edificarea teoriei generale a proiectării, dezvoltării și optimizării curriculare, au apărut „cârcotașii”. Criticile și observațiile lor au combătut pe rând încercarea de a fundamenta știința pozitivă a curriculumului (Beauchamp, 1961), tentativa de a construi un curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevărate în același timp, căci „două săbii nu pot încăpea în aceeași teacă”. Dar între cei doi teoreticieni nu au avut loc dispute pe această temă gravă, fiecare din ei admițând tacit preceptul socratic al „dublului adevăr”. Totuși, cei doi savanți par să fi conștientizat faptul că modelele lor sunt incompatibile și au încercat o conciliere subtilă apelând la un tertium: paradigma mastery learning. Ambii și-au subordonat modelele descriptive principiilor acestei abordări, eminamente prescriptivă. Încă o dată „legile naturii” s-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Marx; în societatea postindustrială va avea loc o restructurare radicală; vechile clase, capitaliștii și proletarii vor dispărea. Vor apărea, în schimb, trei clase noi, bazate pe producerea, organizarea și folosirea științei. Prima clasă va fi alcătuită dintr-o elită creatoare: savanți, cercetători, creatori; a doua, cea „mijlocie”, va fi alcătuită din experți, ingineri și profesori; iar a treia va fi alcătuită din tehnicieni, personalul din domeniul serviciilor și personalul auxiliar. De fapt, societatea postindustrială nu se mai bazează pe clase, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
48. El îi acuza pe teoreticienii scientiști ai curriculumului, după cum se vede, de mimetism stupid și escrocherie. Accepta, tacit, că scientiștii curriculumului nu își conștientizează erorile și că le săvârșesc neintenționat, cu bună-credință. El descria, de fapt, acea specie de savanți stupizi pe care Swift îi botezase „laputani” și pe care Gabriel García Márquez îi ilustrase prin personajul său Blácaman - șarlatanul care credea sincer că „poate vindeca paludicii cu apă chioară pentru numai doi peso”. Barrow a respins posibilitatea fundamentării curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de-al doilea mileniu creștin. Este vorba despre descoperiri stranii care au pus sub semnul îndoielii însăși raționalitatea omului și a lumii. Tradițiile raționaliste ale epocii moderne au părut că se prăbușesc brusc. Efectele au fost resimțite mai întâi de savanți. Dar apoi s-au extins la nivelul culturii de masă, care și-a simțit zguduite temeliile, credințele, eresurile și superstițiile. Iată doar patru dintre cele câteva zeci de seisme ce au zguduit temeiurile cunoașterii moderne obiective și au declanșat „nebunia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creierele mari” care creează și sfredelesc viitorul, ci și cu „creierele mici și mijlocii” ce se hrănesc cu cultura populară, măruntă, răspândită de mass-media. Cultura de masă modernă are și ea, ca temei, cunoașterea - aceeași cunoaștere ce îi preocupă pe savanți, cercetători și marii cărturari, dar simplificată, „tradusă” în mituri, convertită în povești pe care „creierele mici și mijlocii” le pot asimila cu ușurință. Progresele spectaculoase și eșecurile înspăimântătoare ale științei au generat, în ultima jumătate de veac, și o nouă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în puterea și controlul informației la scară planetară. Dar controlul informației poate conduce la un „viitor rău”. Cei mai mulți cetățeni cred astăzi în mitul modern baconian conform căruia adevărata putere rezidă în stăpânirea informației. Obsesia multora este că informația - obținută de savanți (noii profeți) - a căzut în mâinile unor puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Verlag, Frankfurt am Main, Berlin, Viena, 1977, p. 108). Prigogine și Stengers comentează: „Dacă în textele științifice mai abundă ființele atotștiutoare, demonul lui Laplace, al lui Maxwell, Dumnezeul lui Einstein, aceasta nu înseamnă arhaism, simplă naivitate sau «filosofia spontană a savantului»” (op. cit., p. 85). Ar rezulta că întreaga istorie a științei este o istorie a „dezvrăjirii lumii” (M. Gaucet), o „istorie a abandonării lui Dumnezeu” și a instaurării realității obiective. Rămâne de lămurit de ce „moartea lui Dumnezeu” nu a asigurat o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sferei - personificată de Atlas, tatăl lui Calipso. Așadar, legăturile lui Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și devine, astfel, el însuși savant care se ocupă de apotelesmatică - numele dat, pe atunci, astronomiei. Dar, într-o zi, studiul acesta pansofic se încheie. Ulise trebuie să plece acasă pentru a-și împlini destinul citit în stele. Este la schola virilitas, dar îl așteaptă schola
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alinia. Mulți dintre ei au intrat rapid în slujba noii puteri. Doar unii au rezistat pentru un timp. Motivul „trădării intelectualilor” nu este nou. Cu exact șaptezeci de ani în urmă, Julien Benda îi acuza pe unii dintre contemporanii săi, savanți, filosofi, slujitori ai cultului, invocând însă și ilustre exemple din istoria culturii, că s-au lăsat pradă pasiunilor politice, integrându-se în corul urii de rasă și de partid. Benda oferă numeroase exemple de cărturari care au fost marcați de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe aceea legată de specialitatea lor. Fiindcă lefurile le erau substanțiale, își permiteau să se deplaseze și pe cont propriu la Paris, Berlin sau Londra, unde ajungeau să cunoască nu doar ultimele publicații, ci și să ia legătura cu renumiți savanți, să viziteze noile laboratoare, să aprofundeze „pe viu” noile ipoteze și ultimele rezultate. De altfel, stând acasă, puteau să obțină cu ușurință cărți și reviste recente din toate colțurile lumii, din Europa, dar și din SUA, Japonia, Australia. Firește, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
carne în plus sau pentru că erai mai „altfel”. Nu am văzut niciodată oameni mai urâți, mai alterați decât la cozile de pe atunci: se stricau și se învecheau o dată cu alimentele. „Nu se mai satură, viermii”, ar fi spus tovarășa Elena Ceaușescu, savant de renume mondial. Impresia dominantă, copleșitoare era de lagăr în aer liber. Unii bătrâni își aminteau de experiența războiului, de bombardamente, de seceta din 1946. Intelectualii din cartier, cei fără pile în sistem, precum și scăpătații de veche familie bună resimțeau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]