2,615 matches
-
viața “reală”, să nu-i ceară copilului ei să o facă. Cu alte cuvinte, să dea naștere unui copil atunci când crede că este pregătită. Altfel, copilul se va naște, va crește, însă, probabil că nu va avea posibilitatea să-și “savureze” copilăria. Iar când va deveni adult este posibil să se simtă tot copil (din cauza faptului că părinții pe care îi are, nu au fost în stare să-i ofere adevărata copilarie, de care trebuia să aibă parte), sau să tindă
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
secolelor și dacă înțelepciunea oracolelor a atras amabilitatea împăraților și generozitatea demnitarilor, lucrările militare au adăugat la incinta solidă și au redus din aspectul estetic și din efectul pozitiv, în general. În ciuda nelegiuirilor invaziilor succesive și cutremurelor catastrofale, oricine poate savura priveliștea atractivă și de neuitat prin prospețimea livezilor aflate în apropiere. Memoria apelează la trecut și adaugă la misterul locului faimos. Baal a fost identificat de romani ca Jupiter, sau tatăl zeilor, tatăl soarelui, Dumnezeul paradisului luminii, mării și pământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de muncă rar întâlnită, insistent în sensul bun al cuvântului, corect și atent la tot ce se petrece în sfera sa de activitate. Un om plăcut, deschis, știind să plaseze o glumă, în plăcutul grai moldovenesc, pe care să o savurezi cu multă plăcere. Aceasta este imaginea și impresia pe care ți-o lasă „dom’ profesor” și nu numai nouă, celor care l am cunoscut bine, dar și studenților pe care i-a educat în spiritul dragostei față de biologie, față de munca
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ne primească și să ne însoțească până la plecare. Acesta, un diplomat experimentat și extrem de amabil, ne-a invitat la masă într-un restaurant din aeroport. Idee binevenită, îndeosebi după sandwichiul rece și sărăcăcios servit pe parcursul Paris-Moscova. Ne-am delectat cu toții savurând bucatele rusești servite la restaurant, cu excepția șefului delegației noastre, Chaim Kuberski, pe atunci director general la Ministerul nostru de Interne, care era religios și, bineînțeles, respecta regulile de cașrut. El m-a rugat fiind rusofonul grupului nostru să cer chelnerului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Dar mai întîi băița. Nu, băița după masă, gîngurea gingaș Natașa. Abia după ce servea masa, Natașa făcea băița. Nu-ți speli copila pe spate? Ba da, o spăl pe spate și prin toate părțile. Murea de plăcere copila și Dorel savura munca asta de dimineață prin toți porii. Natașa se muia ca o plastilină și strîngea moale băiatul și nu de puține ori se alegea cu un supliment de iubire. Dar ce supliment! De aici încolo, drumurile celor doi porumbei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dar grangurii nou veniți au același noroc, adică trăiesc bine. Hai să-i votăm Duminică! Chiar, să îi votăm, 'mnezeii mamii lor! Pagubă mare, dom'le! Primăvara asta mă îndeamnă la lungi plimbări și la meditații. O oră pe zi savurez trezirea la viață a tuturor frumuseților naturii, un adevărat miracol divin. În loc de baston, am luat cu mine o imensă umbrelă roșie, deoarece cerul era puțin înnorat și prognoza meteo prevedea ploaie. Am ales strada Văleni, spre ieșirea din oraș, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fratele meu care a murit. Serios? Da, și cred că veți trăi cam tot atîta, e o asemănare care... Încep să mă simt lezat în speranțele mele, eu fiind convins că voi umbri încă mult timp Pămîntul. Probabil că doamna savurează efectul celor spuse și începe adevăratul atac. S-a dus la dumneavoastră să vă roage ceva și l-ați tratat ca pe un rahat! Dintr-o dată nu mai vedeam în fața mea o doamnă, ci o babă de mahala și, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zi în noapte. De data asta însă, moșnegii s-au apucat să vorbească despre femei! Întîi au vorbit despre femeile întîlnite în tinerețe, apoi despre cele întîlnite cînd erau mai copți și, în sfîrșit, despre trufandalele pe care le-au savurat după ce au mîncat cîțiva ani buni de pensie. Era bizar să-i asculți pe acești oameni, cu nepoate măritate, pălăvrăgind despre... performanțe reușite, în ciuda spectrului dezolant provocat de coșciug. Lulu, socrul profesorului de la care a transpirat năstrușnica poveste, era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
coloniale sînt nule. Dar bătrînul acela bavarez a făcut războiul, a crezut în propaganda nazistă, și-a vărsat sîngele pînă sub zidurile Moscovei. El nu a înțeles înfrîngerea Germaniei decît ca un nefericit deznodămînt, cauzat de unele greșeli imense. Dar savura defilarea prin orașele ocupate, asimilînd aceasta cu renașterea măreției Germaniei. Hans mă lăsa să meditez și pare concentrat în a observa detaliile superbei vederi din fața noastră. Știi, Hans, uneori mă simt vinovat de erorile istoriei. Mă simt vinovat ca parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
avea doar un scop în viață. Pentru acest scop visa cu ochii deschiși și cîteodată era absent cu totul din mediul în care trăia. Carlos își propusese să fie posesorul unei motorete. Simțea în nări curentul creat de viteză și savura libertatea de a zbura pe întinsul Insulei în lung și în lat. Privea cu interes toate motoretele în trafic, le cunoștea marca, viteza maximă, consumul și chiar vîrsta. Fratele lui Carlos, Raul, fugise în S.U.A. și locuia la Miami de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așezat în lumina clar-obscură. Aveam o mare plăcere să văd totul, dar eu să nu mă văd în decor. Prelungeam această tihnă și mă gîndeam cu grijă ca la plecare să închid, totuși, grilajul de la bucătărie. Mă simțeam liniștit și savuram acele clipe în singurătatea nopții. Tocmai doream să pun capăt meditației profunde care m-a cuprins și care, totuși, îmi readuse pofta de somn, cînd aud un zgomot scurt de geam spart. Încet, Hassan, că mi se zburlește părul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Deodată apare ca o stafie înspăimîntătoare! Pe o bordură exterioară, lată de o palmă, Aurora a venit la geamul vecinului cu un lighean. Aruncă lichidul din lighean în camera vecinului și, cu un chibrit, îi dă foc. Se retrage calmă, savurînd răcnetele scoase de oameni în flăcări. Ușa de la ieșire, care se deschidea în afară, era blocată și în cîteva secunde cele patru suflete au murit. Cînd nu s-a mai auzit nici un țipăt, Aurora și-a turnat o cafea, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
paradisiace, între somn, realitate și vis... Sînt deja pe terasă... dimineața, o cafea și văd orașul, Mitropolia, Universitatea, Regimentul, Șorogarii în zare, Tătărașii, Cetățuia, Zona industrială în ceață, o turturică și încă una... Da, sînt deja acasă, la ai mei. Savurez bucuria revederii locurilor atît de familiare, bucuria întoarcerii la matcă. Vă văd și pe dumneavoastră, care citiți aceste rînduri chinuite de zbuciumul Reîntoarcerii. Bine v-am regăsit. O, cît de dor îmi era de voi! Nu, nu-i prea devreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tipuri de trecere prin viață există? Tipul A: Subzistența. N-ai timp să reflectezi la rostul vieții. Te străduiești să obții, mai mult sau mai puțin decent, substanța ei zilnică, materia ei vitală. Ești ocupat și obosit. Abia dacă poți savura mici episoade de refacere, în weekend sau în concediu. În rest, n-ai nici o poftă de metafizică. Speri doar să nu te lovească vreo nenorocire. Tipul B: Consumul. Viața ți-e dată ca să te simți bine, să te bucuri, să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
corvoadă. Iar „petrecerea“ capătă febrilitatea spasmodică a unui istovitor carnaval. Alexandru Paleologu mi se plângea, odată, de prostul obicei al concediilor anuale. În loc să profiți de libertatea episodică oferită de instituții, să stai acasă, în confortul domestic, să te refaci, să savurezi răgazul, lipsa oricărui program, șansa de a nu trebui să faci nimic, în loc să ieși din viteză, intri într-o maladivă neodihnă organizatorică: faci bagaje, angajezi călătorii costisitoare, te ocupi de bilete și de hoteluri, pe scurt, dai tihna din mână
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al locului. „Se poartă“ dezin hibiția, lejeritatea ofensivă, egalitarismul plebeu. Bărbații trebuie să vorbească birjărește, femeile, băiețește, copiii, golănește. Îmbrăcămintea trebuie să fie vag deșelată, limbajul - deocheat, coafura - rebelă. În plus, orașul s-a umplut de mahalagii bogați, care își savurează, perplecși, avutul. Jeep-ul, care, la obârșie, era o mașină de teren, a ajuns să domine orașul ca un simbol al luxului. Au apărut și niște vehicule insectiforme - nu știu cum le spune -, amestec de motocicletă și tractor, care n au nici un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
parlamentari anonimi, absenți până acum din spectacol, căpătând glas, ieșind la rampă, pentru a exersa răgetul și huiduiala. Ziariștii și analiștii nu puteau nici ei rămâne imuni la această epidemie de trivialitate și parapon. Se înfurie, trag din toate pozițiile, savurează participativ desfrâul. Nimeni nu e dispus să rateze prilejul de a se înnămoli. Faptul că, în asemenea condiții, țara își menține, totuși, linia de plutire e un miracol, un dar nemeritat și, probabil, un accident trecător. E drept, la originea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oferă fiecare frază. Trebuie să știi să descoperi, de pildă, cu câtă vervă și competență stâlcește, în joacă, limba franceză, în cutare scrisoare către Alceu Urechia („Douleurs vouloir pas passer!“), să râzi candid de asocieri de tipul „mitologic mitocănesc“, să savurezi alunecarea „Constituției“ spre „Costicuție“, să citești cu glas tare, printre hohote de râs, descrierea lenei cronice valahe drept „Pigritia orientalis fetida“ sau „stenograma“ năucitoare a modului „cum se înțeleg țăranii“. Când o vajnică matroană română își admonestează copilul care își
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să fie asurzitoare, mirosurile - necruțătoare, nuditatea - mai mult decât nudăă Vrem să sucombăm în siropuri sățioase, ca niște insecte euforice. Când va veni sfârșitul lumii, nu vom ști ce să facem mai întâi: să ne facem rugă ciunea, sau să savurăm oroarea la televizor. Până atunci, ne vom resemna cu nunta prințului Felipe, cu condiția ca preotul oficiant să fie Adrian Copilu’ Minune. Cinci zile fără televizor Săptămâna trecută, am petrecut cinci zile într-un loc fără televiziune. Asemenea experiențe ar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
repede dacă n’am ști că Europa a cunoscut-o abia la sfârșitul secolului al XV-lea, deși cultivat de egipteni cu trei mii de ani Înainte și de la care l’au luat arabii. Asia, prin indieni și chinezi, Îl savura Încă din antichitate. Patria lui e Însă Africa de sud și centrală, unde face deliciul veveriței de deșert și unde iubirea lui pentru căldură și rezistența la secetă, deși Îi trebuie multă apă pentru cele 25-40 de tone la hectar de fructe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unicelulară și câte vom mai inventa -, Înghițim orice nu ne interzice cultura, educația primită de copil. Căci carnea, adică animalele sunt atât excedentare cât și deficitare energetic, și noi așișderea. Iar noi nu știm să deosebim asta. Pisica știe, și savurează un șoarece ori un pește, ambii excedentari energetic, nu o midie ori un rac - ce gustoși! - care’s deficitari din același punct de vedere. Iar Moti, motanul din preajma mea, ca și prietenul lui, Tomiță, nu lempăie laptele, ci chișleagul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebui să capete și discernământ. Care, pentru a relua exemplul, ar Însemna să nu producă un Rotveiler, exacerbând În trei etape succesive, caracterul agresiv al speciei canine, de care nu trebuie acuzată: prin selecție, prin dresaj, prin asmuțire În momentul savurat de puitorii de pariuri. Altă prostie... Ce e, la urma-urmei, prostia? A greși? Pentru că nu pot Învinui Natura de așa ceva, cum am făcut-o ca să capăt sămânță de vorbă, căci dăinuie chiar sub această aparență, aș Învinui omul. Și nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu basme În care Feți-Frumoși ucid balauri, scorpii, zmei, evident răi, continuă luând nota zece la o istorie cu viteji care retează dintr’o lovitură naiba știe câte capete de tătari prigonitori, iar apoi se duce la cinematograf spre a savura o „capă și spadă“ ca pe vremea copilăriei mele, un triler cum e acum. Iar cei care se vor cultivați privesc la televizor acea selecție din viața animalelor de care am făcut vorbire. O selecție cât se poate de nefericită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fac - e o meserie. „Radiosfera“, 29 ianuarie 1997, ora 9,15 9. Portret de familie S’a dus pe apa sâmbetei leneveala mea de duminică dimineața, deși ieri am depășit binișor „ora Închiderii“: deja la 8 jumătate sunt la Radio, savurând cafeaua cu prietenul Constantin Ilie. Peste 20 de minute Îmi voi pune căștile pe urechi și microfonul dinainte, pentru alte vreo 40. Prietenul meu n’a găsit, pentru rubrica „Portret vorbit“, alt subiect decât pe complet toropitul de căldura verii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tău, ce-ar fi dacă În loc de tartrazină ai pune șofran, tot galben? Doar că și ăsta se adună tot de pe ogor... „Meridian“, 3 august 2001, ora 11,44 37. A bir... ui Ascultă, Cristi: Până intrăm În emisie, cât Îți savurezi tu cafeaua, iar eu valeriana, lămurește-mă ce-i cu birul, mă rog, impozitul, care ți-a scos peri albi. - Uf, Moti. E o poveste tare veche. Nici nu ne coborâsem bine din copaci, când șeful de trib a spus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]