88,469 matches
-
de "dragoste și abjecție" definitoriu pentru lumea acestui român. ănvinsi și ănvingători, sinucideri și plecări, violența și visul Occidentului, toate se petrec pe fundalul refrenului obsedant și ironic: "La felicità...e un bicchiere di vino, con un panino..." Anamaria Beligan, Scrisori către Monalisa, român, versiune an limba română de Dana Lovinescu și Anamaria Beligan, Editura Polirom, 1999, 312 pag., preț neprecizat.
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
unei crime perfecte, de natură să scuze an mare parte eșecul conului Rache. Atât de perfectă, ăncât urzitoarea crimei nici nu va vedea chipul ucigașului pe a cărui mâna va conta, cu succes. ăntr-o tenebroasa afacere cu timbre filatelice, o scrisoare anonimă trimisă cui trebuie va curma viața pașnicului funcționar. an realitate tiran domestic - forțase prin șantaj mâna viitoarei soții - el ași asigura venituri ascunse prin trafic de timbre rare. Crimă ăndelung pregătită, răzbunare la rece, târzie, ca an Năpasta. Tur
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
puține versuri, ci și pentru că timpul acțiunii este accelerat. an ziua an care Macbeth ănvinge pe câmpul de luptă, regele al ănaltă than de Cawdor și, ăn aceeași seară, al vizitează la castel. Că ăntr-un serial polițist, lady Macbeth primește scrisoarea care o ține la curent cu evenimentele, ăn timp ce soțul ei gonește călare pe un drum, iar ilustrul sau vizitator pornește la ultima sa călătorie prin viață, pe alt drum. an câteva ore, Macbeth devine dintr-un nobil care
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorica unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, si cinstitul grad de colonel ori de general. ăntr-o asemenea halucinanta aventură a statuarului românesc de astăzi
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
trăind la liziera mizeriei, știind să-l capaciteze chiar pe unchiul său Ionel Brătianu, care, ăn 1916, ai acorda bătrânului poet un stipendiu de 500 lei lunar (oare câtă vreme i-a fost vărsat această subvenție?), așa cum reiese dintr-o scrisoare a lui Macedonski către Pillat, inclusă an volumul pe care al comentez. Și, tot an 1916, Pillat subvenționează apariția plachetei lui Bacovia Plumb, volum esențial pentru lirica bacoviană. ăntre timp se petrec evenimente fundamentale pentru viața lui Pillat. A fost
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
al "Asociației Române pentru Societatea Națiunilor Unite" (un fel de UNESCO de astăzi) și, din 1930, o vreme bună, membru al Comitetului Interparlamentar Român. Toate aceste organisme ai aduceau frumoase și utile plecări anuale an străinătate și, cum reiese din scrisori (când nu-și "lua" cu el și soția), avea un cerc statornic de convivi, cu unii fiind chiar prieten, ăntreprinzănd invidiate excursii. Mai acaparante par a fi fost ăntălnirile de la Societatea Națiunilor (an Comitetul amintit), unde se rostea și el
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
de versuri (Biserică de altădată și Florica an 1926, Limpezimi, 1927, Caietul verde, 1932, Scutul Minervei, 1933, Poeme ăntr-un vers, 1936, Țărm pierdut, 1937, Umbră timpului și Balcic, 1940 etc. etc.). Există an volumul pe care al comentez o splendida scrisoare către G. Călinescu, mulțumindu-i - explicativ - pentru cronică la Poeme ăntr-un vers. Și mai toate scrisorile, chiar uneori și cele cam de serviciu au farmec, culoare, reprezentându-l bine pe literat. Dar, tot agităndu-se, nu și-a ăngrijit sănătatea (suferea
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
1933, Poeme ăntr-un vers, 1936, Țărm pierdut, 1937, Umbră timpului și Balcic, 1940 etc. etc.). Există an volumul pe care al comentez o splendida scrisoare către G. Călinescu, mulțumindu-i - explicativ - pentru cronică la Poeme ăntr-un vers. Și mai toate scrisorile, chiar uneori și cele cam de serviciu au farmec, culoare, reprezentându-l bine pe literat. Dar, tot agităndu-se, nu și-a ăngrijit sănătatea (suferea de tensiune arterială) și, ăn aprilie 1945, prudent, moare subit de cord, la numai 54 de
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
anca an 1930, ănainte de a se ăncredinta conducerea lui Mihai Ralea și G. Călinescu. Mă opresc aici pentru că nu voiesc s-o supăr pe d-na Cornelia Pillat, căreia, repet, ai prețuiesc muncă și dăruirea efectiv filiala. Ion Pillat, Scrisori (1898-1944). Ediție ăngrijită, datarea scrisorilor, note, cronologie, postfața, schița biografica de Cornelia Pillat. Editură Du Style, 1998.
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
a se ăncredinta conducerea lui Mihai Ralea și G. Călinescu. Mă opresc aici pentru că nu voiesc s-o supăr pe d-na Cornelia Pillat, căreia, repet, ai prețuiesc muncă și dăruirea efectiv filiala. Ion Pillat, Scrisori (1898-1944). Ediție ăngrijită, datarea scrisorilor, note, cronologie, postfața, schița biografica de Cornelia Pillat. Editură Du Style, 1998.
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
prin efortul acelorași prieteni și prin grijă specială a lui Călin Vlasie, Editura Paralelă 45 a scos și o impozanta Carte cu Ion Dumitriu; volum în care sînt puse laolaltă studii și articole despre activitatea artistului, reproduceri, documente și fotografii, scrisori de la prieteni, însemnări și pagini intermitențe de jurnal. Într-un cuvînt, cam tot ceea ce ar putea contura un cît mai cuprinzător portret al artistului și al omului și ar fi în măsură să-i perpetueze cît mai convingător, măcar și
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
lui Eminescu i se intenta un proces ideologic. Tunurile erau reglate nu numai împotriva criticilor poetului, ci și împotriva poetului însuși. Comentatorul proletcultist susține cu aroganță de intrus că, deși a avut inițial o perspectivă socială justă, "nefericitul" autor al Scrisorilor a suferit înrîurirea "reacționara" a lui Titu Maiorescu (demonizat mereu), care a avut interesul expres "de clasă" de a-l îndepărta de la împărtășirea mai profundă cu "ideologia proletariatului revoluționar", singura corectă, singura mîntuitoare. Eminescu nu este iertat pentru apostazia să
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
a autoarei, engleză, povestea aventurii spirituale a viețuirii într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-au trăit acei
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
carte e opera unui călugăr grec din al XVII secol, optînd pentru ideea că opera, chiar a lui Neagoe, desi sensul termenului de autor este altul acum decît atunci. E posibil să fi fost dictată, cum dictate au fost și scrisorile lui Mihai Viteazul în latinește. Se ocupă, în continuare, de "cuvîntul românesc în scriptură", trecînd în revistă cele mai importante tălmăciri românești ale veacului și ale Noului Testament, ale Vieților Sfinților. Aici stăruie asupra ideii că am avut și noi
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
al III-lea, m-a lăsat să vorbesc o oră despre biografia lui I.L. Caragiale, fără să izbutesc să ajung la ziua nașterii acestuia, plimbîndu-mă prin ascendenții lui biologici și literări, ca printr-un labirint fără ieșire. Datele și variantele Scrisorilor lui Eminescu ne-au ocupat atenția seminare la rînd. Nu ne plăcea, firește, atîta "documentaristica", mai cu seamă date fiind foarte precarele interpretări critice îngăduite în prelungirea lor. Dar n-aveam ce face. Abia mai tîrziu, după ce m-am răzvrătit
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
înțelese că o "imensă uzina", pusă în slujba partidului-stat. De altminteri e bine să știm că la originea comportării comuniștilor față de intelectuali stă ideea leninista, potrivit căreia intelighentul, "în realitate, nu este creierul, ci fecalele (...) națiunii". Idee conținuta într-o scrisoare către Maxim Gorki, datata 15 septembrie 1919... Una din contribuțiile demne de interes în direcția investigării acestui fenomen deviant, autointitulat "literatura socialistă", o constituie cartea lui Emil Iordache, Literatura orizontală (titlul sau ne trimite, poate involuntar, la cel al unui
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
tarziu. Eu am ales franceză pentru că nu doream să devin nici medic sau avocat, nici chimist sau fizician, deci..." A urmat germană, din motive familiale: tatăl său murise în 1946, dar legătură cu bunicii rămași la Budapesta se păstrase prin scrisori și, cum aceștia știau nemțește, a dorit să comunice cu ei fără intermediar. În adolescență s-a pasionat de filosofia orientala, în special de cultură chineză și, odată intrat la Universitate, a ales cursul de studii orientale, fiindcă dorea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
profil asemănător, ceea ce oricum riscă să plictisească, prin repetarea formulei.Din nefericire, însă, autorul nu numai că se imită pe el însuși, dar mai prezintă și semnele unui agasant egocentrism, publicând tot ce a scris în ultima vreme (inclusiv unele scrisori cu caracter particular) și ambitionându-se să câștige toate disputele, chiar si post-factum, prin adăugarea unor note menite să influențeze arbitrajul cititorului. El nu mai este, cum părea la început, tânărul insolent, dar sincer și dezinteresat, care dintr-o sete de
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
marginea cazului Paul Goma, grupate sub titlul În jurul lui Paul Goma. Putem citi aici o pledoarie în favoarea mahalagismului din Jurnal-ul scriitorului-disident ("avem de a face, aici, cu brutalitatea victimei, care înțelege să răspundă, cu toată energia, agresorului sau"), o scrisoare a lui Laszlo Alexandru către Paul Goma, un atac plin de insulte la adresa lui George Pruteanu (atac în cursul căruia apare o referire fugitiva la atitudinea lui George Pruteanu față de Jurnal-ul sus-menționat), un schimb de scrisori între Laszlo Alexandru și
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
energia, agresorului sau"), o scrisoare a lui Laszlo Alexandru către Paul Goma, un atac plin de insulte la adresa lui George Pruteanu (atac în cursul căruia apare o referire fugitiva la atitudinea lui George Pruteanu față de Jurnal-ul sus-menționat), un schimb de scrisori între Laszlo Alexandru și Gabriel Andreescu referitoare la George Pruteanu (plus un comentariu al lui Laszlo Alexandru care, printr-o coincidență, îl favorizează pe Laszlo Alexandru), un pamflet plin de o aroganță nejustificată îndreptat împotriva lui Ion Simut, o ritoasă
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
o pedanterie agresivă, ca un avocat, ca Academia Română "nu are autoritatea necesară" pentru a institui reguli de scriere cu caracter obligatoriu. Tot în această a treia secvență - cu titlul plin de lehamite Toate-s vechi și nouă toate - figurează: o scrisoare deschisă adresată lui Petru Dumitriu, echivalentă cu o pereche de palme răsunătoare date marelui scriitor (dar și unor iluștri dispăruți: "când mă gândesc că sunteți ultimul dintr-o serie care începe cu Mihail Sadoveanu și continuă cu G. Călinescu, Tudor
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
se împarte în șefi, sefuti și futuți".) După cum se vede, Laszlo Alexandru are față de propriile sale texte atitudinea pe care o are un editor față de textele unui clasic. Consideră că tot ce a scris într-o anumită perioadă - articole, însemnări, scrisori etc. - prezintă importantă și trebuie adus la cunoștința publicului. În plus, se simte dator să explice, prin intermediul unui amplu aparat critic, in ce împrejurări a fost scris fiecare text, unde a mai apărut și ce reacții a provocat. În literatura
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
să-și reprezinte românii subjugați, ca deputat la Budapesta, între 1906-1910, remarcîndu-se prin intrasigenta discursurilor rostite. În 1915 Maniu trecuse de 40 de ani și putea scăpa, legal, de război. Dar, pentru asta, i s-a cerut să redacteze o scrisoare de fidelitate față de statul maghiar. Cum a refuzat, a fost luat în armată, parcurgînd cu greu stadiile de la soldat la sublocotenent pe frontul italian. Dar în toamna anului 1918, cînd a început destrămarea armatei austro-ungare, Maniu părăsește regimentul sau, pleacă
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
G. Tocilescu, obținând în 1878 o transcriere a acesteia pentru Academia Română (B.A.R., ms. lat. 74 și 75). Or, "manuscrisul latin, în ultima formă, revăzuta de Dimitrie Cantemir" (p. XLVII), fusese dăruit lui N. Tindal, cum rezultă dintr-o scrisoare a lui Antioh, datata 1 august 1737 și publicată în Rusia, în 1903. De atunci încoace doar tenacitatea de "explorator" în diverse biblioteci și fonduri arhivistice a lui Virgil Cândea a putut duce la redescoperirea acestui manuscris, acum 15 ani
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
mai mult va scăpa decît mărturisiți a ceea ce contrazice și ideea de jurnal și pe aceea de memorii a lăsați pe cititor să-și imagineze imensă corespondență pe care trebuie s-o dețineți. Ne puteți vorbi despre ea? De unde vin scrisorile? În ce stare se află? Ce destinație le veți da? M.L.: De la cine n-au venit și nu vin scrisorile? E firesc că într-o existența să-i spunem publică, în orice caz cedata semenilor, aceștia să se manifeste. De la
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]