5,987 matches
-
50% plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, se va organiza al doilea tur de scrutin. (3) La al doilea tur de scrutin vor participa candidații clasați pe primele două locuri în primul tur. (4) După al doilea tur de scrutin, este considerat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Articolul 29 Scrutinul pentru comisiile alese Ordinului (1) Membrii comisiilor alese Ordinului se aleg prin vot direct și secret, într-un singur tur de scrutin. (2) Sunt
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
tur de scrutin, este considerat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Articolul 29 Scrutinul pentru comisiile alese Ordinului (1) Membrii comisiilor alese Ordinului se aleg prin vot direct și secret, într-un singur tur de scrutin. (2) Sunt declarați aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare. Articolul 30 Consiliul național (1) Între reuniunile Conferinței naționale, activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul național. Minimum două
REGULAMENT din 14 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299819]
-
de la regulile generale de validare a consultărilor populare, validarea este posibilă chiar și în absența prezenței la urne a nouă milioane de cetățeni cu drept de vot. Majoritatea absolută se aplică exclusiv numărului de electori ce aleg să participe la scrutin. Regula guvernând demiterea sefului de stat rămâne aceea prezentă la momentul declanșării mecanismului de suspendare: între votul din parlament și votul popular nu se poate opera nici o disociere. În ecuația suspendării, cele două etape sunt imposibil de separat. Logica constituționalismului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
autorul articolului din Jurnalul Național. Aceasta în condițiile în care, pe de o parte, motivația oficială vizează necesitatea deconspirării Securității ca poliție politică. Textul următor instanțiază sofismul denumit post hoc ergo propter hoc: "La nici o lună de la primul tur de scrutin și la doar două luni de la nuntă, fiica baronului Rudeanu de Hunedoara (președinte PSD pe județ) și odrasla baronului Mischie de Gorj (fost președinte PSD pe județ, acum tras pe linie moartă) se pregătesc să divorțeze. (...). probabil că eșecul în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
îl descrie T. Gallagher (2004, p. 114), FSN a repurtat o victorie triumfală în primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându-și o incontestabilă dominație parlamentară. PNL nu a strâns decât 6,4 la sută din voturi, iar PNȚCD de-abia 2,6. În pofida rezultatelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
voturi, în timp ce partidul succesor al PCR, acum sub o nouă identitate nominală Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) a colectat doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste rezultate au prilejuit bifarea unei importante condiții procedurale a democrației: transferul pașnic al puterii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost însă PRM, care a strâns 19,48 de procente din totalul de voturi. La prezidențiale, Ion Iliescu a reușit în cele din urmă să se impună în fața fanaticului Corneliu Vadim Tudor în cel de-al doilea tur de scrutin, în care a obținut 66,83 la sută în comparație cu cele 33,17 de procente din voturi care l-au ales pe liderul PRM. Atrasă din ce în ce mai tentant în siajul UE, care a ademenit elita politică românească cu fonduri uriașe, guvernarea s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate în stare să suporte o nouă prezintare înaintea alegătorilor, amenințat fiind de cădere, în Franța guvernul esclusiv de partid, cum e guvernul oricărei republice, caută a-și asigura de mai nainte succesul alegerilor prin reformarea legii electorale, prin reintroducerea scrutinului de liste în locul celui uninominal. În loc de a se alege așadar deputații ca pîn' acum, fiecare personal și în parte, ei se vor alege după liste formate de comitetele electorale. Cine nu va avea numele său într-o listă stabilită de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cestiunea de cabinet; fiece ministru poate să-și aibe vederile sale proprii în această privire; majoritatea deputaților, deși într' ascuns adversară a propunerii Bardoux, se crede că nu va putea rezista de-a nu se supune voinței prezidentului care, urmărind scrutinul de liste, urmărește plebiscitul, voindu-l pe acesta, voiește dictatura. Dar oare dictatura, fie ca prezident al Consiliului, fie ca urmaș al d-lui Grevy, d. Gambetta o urmărește numai din punct de vedere personal, numai din ambiție? Sau, dacă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și câțiva tineri, parte vânători de funcțiuni, parte bucurându - se deja sub vrun titlu oarecare de resursa generală a mizeriei noastre bugetare. La vot partida guvernamentală, prevăzând trista cădere ce-o așteaptă, s-au abținut pe față de la alegere. Rezultatul scrutinului a fost cel următor: Votanți 81. Voturi esprimate 59. {EminescuOpXII 338} Majoritatea 31. Abținuți (guvernamentali) 23. Au întrunit: D. G. Vernescu ca decan 56 vot[uri ] " G. Meitani - 56 " " Gr. G. Peucescu - 57 " " Al. Trișcu - 57 " " Ion Lahovari - 51 " " G.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai e o realitate bazată pe adevăr, ci[2că]2 devine o idealitate ce se sprijină pe concepțiunea religioasă a unei egalități între spirite. Teribilii noștri intransigenți, ateii noștri se îndoiesc ei oare să sunt simpli catolici când cheamă la scrutin până și idioți și gușați? Uitați-vă la Littre, uitați-vă la d. Taine și la d. Renan, priviți pe toți aceia cari s-au încercat să aplice formula modernă a științelor noastre la politică: ei se dau înapoi dinaintea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stabilească net: sufrajul universal n-are, în el nimici științific, e cu totul empiric. Cu masa considerabilă a alegătorilor noștri neliterați, cu nerușinatele traficuri ale unora și cu prostia altora este totdeauna cu neputință a ști ce va ieși din scrutin. Totalul operațiunii este orișicând falsificat, niciodată adevărul nu se va obține fiindcă este adevărat. Candidații cari merită a fi aleși sunt reduși a uza de aceleași manopere șirete ca și candidații cari n-au nici un cuvânt a fi. Într-un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
c) structura etnică impune comportamente de vot, aspect de o pregnanță mai mare îndeosebi în cazul alegerilor locale. Sistemul electoral Sistemul electoral de după 1990 se caracterizează printr-o instabilitate legislativă, evidentă în contextul numeroaselor legi electorale adoptate în intervalul 1990-2008. Scrutinul pentru Camera Deputaților a fost organizat, pentru primele cinci alegeri electorale postcomuniste, pe baza reprezentării proporționale, cu liste blocate și prag electoral din 1992 (Preda, 2005). Pragul electoral a urmat o evoluție ascendentă: inexistent în 1990, a fost de 3
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
din 2000, PDSR a înregistrat un semnificativ rezultat electoral în orașul reședință de județ Tulcea (40%), cu mult mai mult decât PD (14.31%), PNL (5.25%) sau CDR (4.02%). Dacă ne raportăm strict la Dobrogea, rezultatele electorale de la scrutinul pentru alegerile locale din 2000 au prevestit eșecul de peste câteva luni al CDR de la alegerile generale, atunci când practic alianța electorală s-a situat sub pragul electoral și drept consecință nu a avut prezență parlamentară (vezi tabelul 9.1). Pe de
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
politic. 2. FSN inițial s-a scindat în FDSN (partidul președintelui de atunci, Ion Iliescu) și FSN (mai apoi PD și PDL, partidul fostului prim-ministru Petre Roman). Alegerile locale și generale din noiembrie 2004 amplifică tendința sugerată de precedentele scrutine electorale din 2000, cu un PDSR (devenit acum PSD) mult mai vizibil în județul Constanța și un PD consistent în județul Tulcea - evoluție electorală puțin previzibilă în primul deceniu de după 1989. Această nouă ordine electorală stabilită în județele Dobrogei este
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
dezechilibrul în favoarea FSN a fost unul mult mai pregnant. Diferența de comportament electoral între localitățile apropiate și cele depărtate de orașele principale din Dobrogea s-a manifestat și Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 269 la alegerile generale. De exemplu, la scrutinul din 1996, într-o singură comună din județul Constanța PDSR a însumat voturi mai multe decât CDR (în Lipnița), în toate celelalte cinci localități s-a clasat sub CDR, diferența înregistrându-se în ceea ce privește amplitudinea votului (mai mare în localitățile apropiate
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
județul nordic al Dobrogei. Situația este cu atât mai haotică dacă ne raportăm la simpla unitate administrativă. Comunele din ambele județe au un comportament electoral extrem de imprevizibil (sunt numeroase cazurile când un partid a obținut și 100% la un anumit scrutin electoral, pentru ca după patru ani sau poate chiar după câteva luni să aibă un eșec semnificativ). Pentru toate scrutinele electorale, fie că ne referim la alegerile locale sau la cele generale, amplitudinea dintre votul minim și cel maxim pentru un
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
ambele județe au un comportament electoral extrem de imprevizibil (sunt numeroase cazurile când un partid a obținut și 100% la un anumit scrutin electoral, pentru ca după patru ani sau poate chiar după câteva luni să aibă un eșec semnificativ). Pentru toate scrutinele electorale, fie că ne referim la alegerile locale sau la cele generale, amplitudinea dintre votul minim și cel maxim pentru un partid sau altul, deviația standard și dispersia au avut valori mult superioare votului din oraș, ceea ce ne indică un
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
și cel maxim pentru un partid sau altul, deviația standard și dispersia au avut valori mult superioare votului din oraș, ceea ce ne indică un electorat confuz, în aceeași unitate administrativă (comuna) existând o multitudine de comportamente de vot, de la un scrutin electoral la altul, greu de prins într-un anumit pattern de vot (analiza în componente principale indică această instabilitate la nivelul geografiei electorale). O altă concluzie ce se profilează foarte clar este că efectul vecinătății are consistență și în Dobrogea
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
guvernământ, regelui Îi sunt imputate actele politice prin care a acceptat Guvernul Groza și a participat la deschiderea oficială a Adunării Deputaților din 1946, prin acest act - cred autorii - legitimând rezultatul alegerilor de la 19 noiembrie 1946, poate cel mai contestat scrutin din istoria României . O altă analiză a lui Pavel Câmpeanu , În Revista 22, sesizează „Teoria” schimbării sistemului politic pentru a Înlocui actorii politici - și adăugând că aceasta - nu a fost lipsită de inițiative asemănătoare , acest exercițiu născând, de fiecare dată
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
de voturi. În cazul reprezentării proporționale, existența unui număr variat de alternative permite exprimarea mai concretă a preferințelor electorale, dar poate conduce și la apariția unor ambiguități și suprapuneri între alternative. În schimb, sistemele majoritare într-un singur tur de scrutin pot prezenta alternative clare între care se alege, dar limitează capacitatea de exprimare a preferințelor electorale. Cu cât unele țări sunt mai apropiate de un sistem bipartid, cu atât alegătorii au posibilități de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
a pătrunde 1. Vă readucem aminte că alegerile generale din Franța anului 2002 au fost extrem de controversate, având în vedere numărul mare de voturi pe care le-a obținut candidatul extremist Le Pen, care a intrat în turul doi de scrutin, alături de Chirac. În urma regulii aprobării, Le Pen nu intra în turul doi. Un experiment privind regUlile de vot la alegerile... 193 într-un climat politic nefamiliar, am decis să efectuăm experimentul la alegerile locale din Chișinău, Republica Moldova (turul întâi), desfășurate
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
și intimitatea alegătorilor, aplicând un buletin la a treia persoană ieșită de la urne. Buletinul de vot era înmânat alegătorilor, fiind însoțit de explicația prealabilă a operatorului. Menționăm că operatorii de teren au aplicat buletinele de vot pe tot parcursul desfășurării scrutinului (intervalul 07:00-21:00). Pasul de eșantionare a fost de 5 (1 500 alegători medie per secție/300, eșantion secție). Pe baza experienței scrutinelor precedente am luat în calcul faptul că prezența la urne nu depășește 60% (aceasta fiind de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
a operatorului. Menționăm că operatorii de teren au aplicat buletinele de vot pe tot parcursul desfășurării scrutinului (intervalul 07:00-21:00). Pasul de eșantionare a fost de 5 (1 500 alegători medie per secție/300, eșantion secție). Pe baza experienței scrutinelor precedente am luat în calcul faptul că prezența la urne nu depășește 60% (aceasta fiind de 57.02% în cazul alegerilor din 5 iunie). Corectitudinea aplicării buletinelor de vot a fost asigurată prin verificarea periodică a operatorilor, pe tot parcursul
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
precedente am luat în calcul faptul că prezența la urne nu depășește 60% (aceasta fiind de 57.02% în cazul alegerilor din 5 iunie). Corectitudinea aplicării buletinelor de vot a fost asigurată prin verificarea periodică a operatorilor, pe tot parcursul scrutinului. Conform articolului 134 din Codul Electoral al Republicii Moldova, privind alegerea primarului: „(1) Candidatul pentru funcția de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. 4. Republica Moldova
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]