3,225 matches
-
alții, sceptici de ocazie, dar și buni observatori ai timpului!...Ă Dar nu numai norocul de a mă fi născut Într-o țară care, din diferite motive, arată o enormă vitalitate a creației (amestecul de etnii, de rase, sau Întîrzierea seculară la masa marei creații universale?!...Ă, dar și norocul de a mă fi născut În „provincia provinciei”, adică În provincia românească! Am copilărit În Nord și apoi În Vestul țării, În anii mei cei mai sensibili, mai vii, mai „lacomi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
da, nebuni cu adevărat, deoarece eram convinși, iar Matei - dar și alți câțiva! - ne confortau În această credință că, deși aflați Într-o „periferie geografică și culturală europeană” și scriind Într-o limbă și Într-un ambient cultural „recent” față de secularul și orgoliosul Apus la care se Închinau toți marii noștri antecesori, noi, tinereii debutanți, aflați la primele vagi și „false” publicări, suntem și vom fi capabili de o artă mare! Profundă, originală, de tentă, culoare și valoare universală! Că avem
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și să rezistăm timpului și istoriei. Da, libertatea socială ne-a adus și acest „dar otrăvit” de a ne regăsi Încă o dată „la Începuturi”, ce erau, chiar și atunci, la „izvoarele lor”, În ’918, de fapt „sfîrșitul” unor infinite și seculare lupte, conștiente sau nu, pentru acel vis al unei singure țări, al unei Biserici și culturi mândre, al unui ins liber și demn. De fapt, și acest „Început” de nouă și liberă societate democratică este „sfârșitul” sau, dacă vreți, Încununarea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un oraș de pădure! Au mai rămas În jurul lui doar câteva petice din vechiul „codru al Vlăsiei“ (pădurea Băneasa, În nord, azi loc de agrement), și chiar În inima orașului mai poate fi observat ici și colo câte un arbore secular, cruțat prin cine știe ce miracol. De-a lungul câmpiei și străbătând pădurea curgea liniștită Dâmbovița, râul pe malurile căruia s-a dezvoltat Bucureștiul. Izvorăște din munți, nu departe de Câmpulung, prima capitală a țării, și, după un curs de 266 de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și, cum am văzut, uneori și în ideologie cu Rusia lui Stalin. Acești intelectuali de vârf, mulți dintre ei cu doctorate în Apus și privind neclintit spre valorile sale, deodată părăsiți în mlaștina unei noi ocupații, o teroare, spre deosebire de cea seculară, turcească, nemulțumindu-se să ne spolieze aurul, petrolul și minereul, dar încercând să ne distrugă și ființa națională, tradiția și marile repere care au făcut din „cele trei mari provincii românești” o singură națiune, în ciuda istoriei lor, seculare încă o dată
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spre deosebire de cea seculară, turcească, nemulțumindu-se să ne spolieze aurul, petrolul și minereul, dar încercând să ne distrugă și ființa națională, tradiția și marile repere care au făcut din „cele trei mari provincii românești” o singură națiune, în ciuda istoriei lor, seculare încă o dată, în vecinătatea și în dependența a trei mari Imperii: Austriac, Rus și Turc. Cei ce vin azi, impetuos, cu un deget acuzator față de aceste culmi ale modernității noastre culturale, un Călinescu, Vianu, Sadoveanu, Ralea, Cioculescu, sunt sau tineri
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stejarii nu cresc din nisip!”, Blaga, ca orice fenomenalitate ideologică și sentimentală, se naște din straturi adânci etnice, comunitare, iar Gândul, în formele sale ample și sistematice precum dovedesc sistemele sale filozofice, dă dovadă sigură de dezvoltare și maturizare organică seculară. Ivasiuc, exaltat și imprevizibil uneori, a făcut față de mine două gesturi de mare prieten și de solidaritate cu proza mea, cu romanele mele ce, în acei ani, se izbeau de greutăți insurmontabile ca să vadă lumina tiparului. Preda, unul dintre cei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Revoluției Franceze în Europa unor autocrații aspre, retrograde, și, mai ales, cel care a fluturat prin fața ochilor a mii și mii de tineri ce ieșeau din țărănimea așezată sau din mica burghezie, posibilitatea, pentru ei, de a sparge barierele rigide, seculare, ale avansării sociale, putând ocupa în sfârșit pósturi înalte în stat și biserică, rezervate cu strictețe aristocrației. Să fi fost aceste „simpatii aprinse de lector” pentru „personajele ambițioase” din romane, un reflex al meu de tinerețe? O solidaritate „psihologică” cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pentru națiune, pentru viitoarea națiune! Un sat de la poalele Făgărașului care a dat două spirite strident opuse: pe Goga și pe Cioran! Nici la Goga lamentațiile „etnice” nu exprimă „numai” dorul de unire cu românii de peste munți sau vaerul nedreptății seculare, ci sunt semnul unei melancolii profunde în fața existenței sociale sau a existenței pur și simplu, un modus vivendi „descoperit” de romanticii italieni și nemți, de fapt, o viziune asupra vieții. Nu, să nu ne rușinăm de istoria noastră și, când
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe parcursul a mai multe generații în modernitate, „nesiguranță” pe care, după câte am putut observa, o împărțim și cu „mândra” nație a germanilor! Spre deosebire, oarecum flagrantă, de „siguranța de sine” a franțujilor, de exemplu, bine așezați în scaunul lor secular de creatori de artă, legislație, psihologie politică și socială (vezi Montesquieu!Ă, dar și de „fondatori”, prin marea lor Revoluție, de structuri noi sociale și umane! Nemții, par contre, târziu uniți într-un stat centralizat, traversând și provocând ei înșiși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu un Titu Maiorescu, dar și cu un Lucian Blaga, cu propensiunea sa spre sistem, cu desfacerea sa largă nu numai spre toate genurile majore ale literelor române, dar și spre istoria noastră, spre „misterul” nașterii și al existenței noastre seculare și, împreună cu un Vasile Pârvan, să încerce a desluși pilonii reali ai dăinuirii noastre, dreptul nostru de a fi în istorie. Cu poezia sa, în primul rând, pe care am opus-o, instinctiv, încă din adolescență, celei a lui Arghezi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
plini de înflăcărare, cu mintea și cu inima deschise" etc. Hârșiți în negocierile de la egal la egal, ei adaugă pasiunii levantine pentru afacerile publice un bun antrenament pentru jocul de șah. Millet-ul otoman le-a dat multă vreme un statut secular, iar tribunalele ecleziastice din comunități mai tranșează și acum, prin intermediul banilor, chestiuni ținând de căsătorie, de succesiune ori de proprietate. Vechea dhimmitute acest precar echilibru între umilință și protecție inventat pentru ei de un islam ostil sau neîncrezător (dar incomparabil
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
el". Sunt cuvinte călduroase, ele promit ceva. Moartea are în sfârșit un sens. Moartea nu mai înseamnă moarte. Or, în viața pe care o ducem, în care ea e tot timpul în preajmă, acest lucru e important, e capital. Religiile seculare n-au știut niciodată să răspundă la întrebarea despre moarte. E marea lor slăbiciune. Marx a trecut peste ea, fără să bage de seamă că stoicismul individual este ca fructul manghierului, ca dulceața de portocale, un produs de lux. Mi-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în Abhazia, care e un teritoriu autonom al Gruziei. Poposim o oră la Gagra, așezat îtr-un golf frumos arcuit. Vile de odihnă încunună înălțimea. O foarte frumoasă grădină în vecinătatea țărmului, cu o alee de platani vechi și cu arbori seculari. Locul e mai liniștit și mai tihnit decât la Soci. Aici ar fi fost să avem popasul principal, dacă am fi cunoscut așezarea. Ceasornicul aici arată cu un ceas mai mult decât la Moscova; e în concordanță cu Tbilisi. Ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cine știe cum își are scorbura. El sta-n scorbura aia, - acolo. Sta...Nu-l ploua, nu-l ningea”. Din perspectiva simbiozei omcopac, „trunchii vecinici” eminescieni, cu suflete părelnice sub coajă, valorifică aceeași credință arhaică, a retragerii spiritelor tutelare în trupul arborilor seculari. Fecioara care se refugiază în lemn se identifică, așadar, atât cu principiul vegetal, cât și cu strămoșul, ambii constituind depozitare de energii magice, fertile. Omul de lemn în care intră fata popii a cu stem o camuflează integral, existența ei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noastră poate fi adesea controlată de noi înșine. După acest episod, pregătirile mele de plecare în Peru au continuat, singura presiune venind de la ambasada din Lima, unde eram așteptat să pregătesc marcarea aniversării a 70-a de la împlinirea unui vis secular al neamului nostru de a ne uni într-o Românie Mare, de a depăși condiția slăbiciunii divizării noastre spre folosul vecinilor, al imperiilor hrăpărețe și veșnic nesătule. Știam că în mai puțin de două săptămâni trebuia să fac o expunere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu mulțimea de biserici, peste douăzeci numai în "Lima Antică". Fațadele și curțile interioare cu scările pompoase ale fostei protipendade denotă opulența nemascată a celor ce, cu dreptul conchistadorului, își însușiseră, prin mânuirea săbiei și a armelor de foc, bogățiile seculare ale indigenilor, pe care în marea lor majoritate le trimiteau familiilor lor din peninsula iberică, dar își opreau suficient pentru construirea de conace în stil colonial. Catedrala și bisericile sunt, de asemenea, dovezi ale bogăției și recunoașterii autorității clerului în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dar splendidul stil baroc, să îmi explic denumirea de "oraș al grădinilor", să simt direct de ce se afirmă că "Lima este un oraș cu inimă, singurul pe coasta vestică a Pacificului care posedă ceea ce lipsește altor orașe, poezia unor amintiri seculare, personalitatea vitală pe care timpul o imprimă lucrurilor". Lima, în limbajul poetic, este orașul luminii, al ceței și al stropilor de rouă sau, cum afirma un peruan de geniu, " Dacă Santiago de Chile este forța, Lima este grația". Știam din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
legală, fiind stoarse de usurpatori de la o populație robită și dezbrăcată de dreptul ei firesc de a se rosti liber asupra soartei sale politice. Astăzi, când una din Puterile Contractante, Austria, s-a prăbușit sub greutatea păcatelor și crimelor ei seculare, noi, urmașii băștinașilor acestei țări, ajunși stăpâni deplini pe hotarele noastre, declarăm actul de cesiune de la 1775 nul și neavenit, și hotărâm realipirea țării noastre la Moldova, din trupul căreia fusese ruptă. Hotărârea noastră este fermă și nestrămutată, fiindcă Austria
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
începe: politica lui izvorăște exclusiv din ceea ce, după concepția lui, reprezintă cerințele superioare ale țării și ale neamului său. În împrejurarea de față, îi apare limpede, luminos, că nu putem scăpa prilejul ce ni se oferă de a îndeplini visul secular al românismului. „Nu vreau să repet - spune el - toate considerațiunile care m-au dus la aceste concluzii. Țin însă în acest ceas hotărâtor, când toți fruntașii țării sunt întruniți în jurul regelui, să se cunoască gândul meu întreg. Fără îndoială cred
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și pe temeiul gestului lui urmașii săi au înfăptuit-o. În fine, cazul cel mai caracteristic este cazul lui Mihai Viteazul. Și el a fost învins, și el a fost omorât, dar a știut pentru o clipă să întrupească visul secular al neamului, unirea tuturor românilor. Și a fost destul, nu numai ca el să rămână de-a lungul veacurilor eroul legendar și slăvit, dar pentru ca și noi, astăzi să întemeiem pe faptele lui revendicările acestui neam.” [...] 4 M. S. Sazonov
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acceptat. În scrisoarea trimisă, la 15 martie, de Sazonov guvernelor de la Londra și Paris, se spunea: „Desfășurarea ultimelor evenimente îl determină pe împăratul Nicolae să considere că problema Strâmtorilor și a Constantinopolului trebuie să fie definitiv reglementată în beneficiul aspirațiilor seculare ale Rusiei. Orice decizie care nu cuprinde anexarea Constantinopolului la Imperiul Rus împreună cu coasta de vest a Bosforului, Marea de Marmara, Dardanelele, ca și Tracia Meridională până la linia Enos-Midia, nu ar putea să ne satisfacă. Pentru motive strategice, coasta asiatică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a fost acceptat fără obiecții, puțin după primirea lui la Londra și la Paris, și acordul a fost încheiat între Rusia și aliații săi. Pe măsură ce negocierile avansau ele s-au extins și asupra teritoriilor Turciei asiatice. Insistând asupra dezideratelor sale seculare, Rusia nu avea intenția să contracareze exigențele aliaților săi privitor la anexarea unor părți ale Turciei asupra cărora ele aveau dreptul. Era esențial pentru noi să ne stabilim în regiunea Asiei Mici, vecină cu Transcaucazia, care aparținea Rusiei și care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acelea îți sug viața ca niște lipitori diabolice. Mici și patafizice: nu degeaba îl voi fi frecventat, o vreme, pe Jarry, invalahizându-i, notulizându-i și prefațându-i chiar un roman. Iată, ai aflat acum, Adriene dragă, ceea ce bănuiai de un sfert secular, dar întru binele interviului simulaseși că ignori. Te-ai mutat de la Iași la Focșani. E și un cântecel: "Azi în Iași, mâine-n Focșani...!", nu? Crezi că Milcovul "golit dintr-o sorbire" e mai curat decât Bahluiul simiradinizat dintr-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Loc izolat pe teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]