2,609 matches
-
zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim [...]. (Matei, II, 1) Esteți din Occident, nu încercați să ajungeți până la ei! Aurul și smirna au dispărut, iar Cel Veșnic nu se mai arată pentru "a întâmpina, a seduce și a veseli". Farmecul și grația nu-s partea lui cea mai tare. "Frumos", iată un cuvânt de negăsit în Noul Testament. Nimic care să semene cu Cântarea Cântărilor. Cananeeana o fi fost oare plăcută la vedere, muntele, mândru, malurile lacului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care vestitorii modernismului emancipator s-ar simți acum ca acasă, mărturisesc că mă încearcă o indispoziție contrară celei a autorului care a abordat chestiunea banalității Răului. Berlinul cu fundațiile pe apă? America în mijlocul Mediteranei? Miami la beduini acasă? Indolența balneară seduce și descumpănește. "Our town is arab free", mă asigură un șofer de taxi comunicativ și cu mândria puțin cam amnezică. Să descoperi atâta Occident și atât de puțin mister pe țărmul misterios al lumii orientale: această neînstrăinare deranjează prin excesul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prea puțină nostalgie pentru a rezista pe distanțe lungi. În cel mai bun caz, epopeea lui urca până în secolul al XVIII-lea. Davidul său ar fi putut fi Gracchus Babeuf. Acestui islam fără Dumnezeu, inventat de doctrinari pentru a-l seduce pe occidentalul îmbrăcat în salopetă, i-au lipsit, în mod straniu, lăstarii. Actualul deținător al brevetului mesianic, Verdele, are paisprezece veacuri de amintiri care să-l împingă din spate, de la bătălia lui Al-Bakr și de la primii califi. Pentru un tir
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Napoleon, sămănau. Mulți, se deosebesc de caracterele distinctive ale rasei lor: așa Dickens, Maupassant, Tennyson etc.... Precocitate: Pascal era gânditor mare la 13 ani; Rafael era artist la 14; Restif de la Bretonne citise multe cărți la patru ani, la 11 sedusese multe fete, la 14 compusese o poemă asupra celor întăi 12 amante; Bacon, la 15 ani, concepuse Novum organum; la 10 ani Pico dela Mirandola era mare filolog; Goethe scria în mai multe limbi înainte de 10 ani. Ascoli a publicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să meargă mai departe în teritoriul literaturii și trei lucruri care (ar putea) să-l determine să se apuce de altceva, să lase de izbeliște acest teritoriu pe care iluziile cresc precum buruienile...! Deocamdată, fiind încă pe banii "babacilor", pare sedus de ideea de traducător, pune și multă pasiune în ceea ce face. Este deja convins că din traduceri nu se câștigă decât bani pentru a-și duce viața de azi pe mâine, dar intenționează s-o ia așa berbecește înainte după cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am fost atent la aproape tot ce mișca în frontul poeziei românești, am citit practic poeți din toate generațiile, dar nu am achiesat la o politică de grup. O fi și asta o cauză. Cert e că nu am fost sedus de poeticile generației optzeci și nici de ale nouăzeciștilor; cu unii dintre ultimii sunt afin, totuși, măcar prin aceea că am debutat cam în aceeași perioadă. Am făcut-o târziu, la 33 de ani, în 1995. Ioan Es. Pop, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vrea să o facă dreaptă în spirit și o face tot mai ondulată în formă. Habar n-am dacă el are miza personajului pomenit la început, ceea ce e sigur e că "diavoleasca lucrare" la care e înhămat Luca Pițu a sedus destule suflete și minți cât să paveze cu ele calea tot mai largă spre confuzia de Iad-Rai căreia îi suntem sortiți. Ca și la Șerban Foarță, ai senzația că lui Luca Pițu nu-i ajunge lexicul unei limbi ca să vorbească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
miniștrii după cum îmi vine, după chef, după propriile interese. Deși eu cred că un dictator adevărat nici nu are interese, el are numai impulsuri, lipsa sa de măsură în abordarea propriului popor e asemeni beției artistice, ca atunci când te lași sedus de o capodoperă. Și mai am noutăți, stai așa...! Aș face guverne de trei zile, de două, cu sedii diferite. De exemplu aș face guvernul de la Durău, o stațiune din munții Ceahlău. Sau guvernul de la Mănăstirea Secu, sau de la Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
subterane. * Dacă scopul scuză mijloacele, pe el cine îi scuză? * Călcatul pe nervi e altceva decât călcatul pe bombeu. * Intrarea în UE ne-a impresionat pe toți, în fel și chip; numai corupția a rămas punctuală și coerentă. * Banii fotbaliștilor seduc cel mai mult pe tinerele cărora li se pare că sunt îndrăgostite. * Dacă nu-ți pasă de ce lași în urma ta, te arunci cu parapanta. * În România, mortul este întotdeauna de vină. * Bătaia este interzisă în școli, dar numai profesorilor, nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
șase Paul Georgescu a fost un propagator plin de zel al normativelor ideologice de partid, la începutul unei cariere mai degrabă de gazetar decât de critic literar, cum se profila atunci, marcată hotărâtor de biografie. Foarte tânăr, în anii războiului, sedus de mitul revoluției comuniste, desfășurase activități subversive care-l făcuseră să cunoască închisoarea; ba chiar un tribunal militar ar fi pronunțat împotriva lui o sentință de condamnare la moarte. Era război, cum spuneam. Intrat în legendă, dramaticul episod nu este
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
citeam „Trapezul“ lui Geo Bogza, „Breviarul“ lui Șerban Cioculescu, „Atlasul“ Anei Blandiana, rubrica lui Radu Cosașu, și alte câteva. Dincolo de felul uneori diferit în care vedeam o carte sau alta, un autor sau altul, textele lui Manolescu mă încântau (mă seduceau, de ce n-aș scrie și aici cuvântul?), prin multe însu șiri, dintre care aș aminti aici doar precizia expresivă și acea iradiantă luminozitate. Trăsăturile acestea sunt și ale omului, spirit rațional și solar. Deprimările, tristețea și le ascunde bine, oferind
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
superpuse, parazitând procesul organic. El dorea nu un stat cosmopolit [...], ci conservarea românității, făcând din aceasta chiar norma ei de dezvoltare". Ne-nțelegerea acestui fapt induce azi multora "transferuri ilicite" de idei și atitudini, în mintea atâtor "defăimători de azi, seduși de moda demitizării și stimulați de un ciudat, reprobabil și profitabil "antiromânism românesc"". Adrian Dinu Rachieru nu este însă doar un combatant polemist. El are cumpăna echilibrată a analizei operei eminesciene, pe care o propune în dezbatere prin tocmai receptarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
oarecum în analiza fenomenului eminescian (după expresia lui C. Noica) a manifestat-o față de studiul lui Florin Oprescu, (In)actualitatea lui Eminescu*, din 2010, se datorează, probabil, și proastei difuzări a cărților, practică nefastă în cultura noastră actuală mult prea sedusă de succesul financiar, pe de-o parte, și de contextualizarea fabricată a unor prezențe elitiste care să eclipseze, printr-o organizare direcțional programată a mediatizării, aproape totul în jur. În orice caz, trecerea cu vederea, cu nejustificată ușurință, peste acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dacă e să privim numai numele care compun loturile celor două echipe. Nu ne rămâne decât să sperăm că Știința va reveni cât mai curând pe prima scenă a handbalului feminin românesc și, odată revenită acolo, nu va mai fi sedusă și abandonată de cei care au lăsat-o de izbeliște anul acesta. Evoluția scorului: 3-3 (min. 5), 5-6 (min. 12), 7 12 (min. 20), 11-15 (min. 25), 11-19 (pauză), 14 21 (min. 35), 15-22 (min. 41), 15-26 (min. 47), 21-29
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
politică sunt percepute mai degrabă ca o extensie a activității politice decât ca o îndepărtare radicală de la aceasta nu înseamnă a cădea într-un impas pluralist din punct de vedere cultural, dar fundamental nihilistic: șarmul unei astfel de abordări a sedus deja prea mulți cercetători. De exemplu, Neild definește corupția politică într-un mod perfect rezonabil, aparent, ca fiind ,,încălcarea, de dragul câștigului financiar sau politic, a regulilor de conduită în afacerile publice predominante într-o societate, în perioada avută în vedere
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
a Bucureștiului de acum treizeci-patruzeci de ani, jună și zglobie studentă În Litere și la conservator, o prostuță de fată pe care o alintam părintește ( Îmi spunea „tată Beldie!“) sub ochii Înduioșați, de astă dată, ai nevestei mele, m-a sedus și violat, spre rușinea mea că v-o spun aci, ca pe un licean, des chizân du-mă la pantaloni. Alta, pogorâtă, să juri, nu altceva!, din pânzele pictorilor prerafaeliți celebrați de Ruskin, m a stupefiat cu erudiția ei erotică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca și cum l-ai vedea fără să ai măcar putința să-ți Întorci privirea de la el, sau să Închizi ochii. Am fost iubeț de felul meu o viață Întreagă și n-am fost un gelos. Asta, poate, fiindcă nu eu am sedus femeile, ci ele m-au sedus, sărăcuțul de mine. Am fost Însă gelozit la cuțite și, o singură dată În viață, și de băiatul meu, pentru un drac de fată blondă În scurtă trecere prin Buftea: ea de 17 ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ai măcar putința să-ți Întorci privirea de la el, sau să Închizi ochii. Am fost iubeț de felul meu o viață Întreagă și n-am fost un gelos. Asta, poate, fiindcă nu eu am sedus femeile, ci ele m-au sedus, sărăcuțul de mine. Am fost Însă gelozit la cuțite și, o singură dată În viață, și de băiatul meu, pentru un drac de fată blondă În scurtă trecere prin Buftea: ea de 17 ani, băiatul meu de 23 și nebunul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
specific, se schimbă în opusul ei, devine obscenă. Așa se întâmplă cu oamenii frumoși care îi maltratează pe alții, cupeisajele frumoase în care s-a încuibat mizeria umană, și la fel stau lucrurile cu frumoșii pantofiori de șopârlă, chiar dacă mă seduce clic-clac-ul lor pe asfalt. Reclama la pantof mă agresează cu amintirea unor oameni reali, torturați sub dictatură și la distrugerea cărora am fost martoră. Pantofiorul grațios de pe afiș, așa mi se pare, e gata de orice mârșăvie. Nu-mi voi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
al sfințeniei, pentru ca Isus să fie pe deplin om. Vezi, vezi cât de dependenți suntem de carnea noastră, că până la urmă nu mai putem să ne facem că iubim ceea ce e altfel decât noi?... De aceea dictaturile și dictatorii ne seduc, fiindcă ne flutură prin fața nasului asemănarea promisă. Mă tem că lumea noastră a acumulat prea mult și prea repede. S-a umflat până a devenit o roșie uriașă, după care se va chirci toată într-o pitică albă, iar la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
numai că se cred sfinți, profeți, unelte ale lui Dumnezeu, dar se bucură și de extraordinara putere pe care țio dă tele viziunea. Ecranele oferă milioane de oglinzi în care poți săți privești cu încântare propria credință, dar și săi seduci pe foarte mulți și astfel săi supui. Credincioșii spun că puterea le vine de la Dumnezeu. Pentru cucernicii micului ecran, Preaputernică este televiziunea. (2009) Mona Muscă, mon amour! Unii au considerat că reacțiile de după descoperirea dosarului Monei Muscă și disculparea ei
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ne putem explica istoria prin nasul Cleopatrei, ricanînd În stilul lui Stendhal care notează undeva cu un umor Îndoielnic că Faust a Încheiat contract cu diavolul pentru a face „ceea ce a făcut fiecare dintre noi la douăzeci de ani, a seduce o modistă”. Așa nu vom explica niciodată nimic. E vulgar și inutil s-o căutăm pe Afrodita prin bordeluri. Frumosul Paris este tot ce poate fi mai contrar părerii auzită cîndva la G. Călinescu după care femeia ar fi fizică
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
urmînd să fie aplicate aici în combinat. Dar ce folos? Oare asta îl poate înălța din nou în ochii mei după ceea ce i-a făcut Silviei?! o fată care lucra ca tehniciană la el în instalație. Frumos cum e, a sedus-o ușor, fata a rămas gravidă, el i-a întors spatele, iar acum, în timp ce el e liber și-și duce viața sub poza ce și-a construit-o, Silvia cred că mai face încă închisoare pentru întrerupere ilegală de sarcină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am făcut curry-ul ăla absolut oribil, ca să fac economie, iar ea a ținut-o sus și tare că e excelent, deși i se urcase tot sângele în cap de la cât era de iute. Îmi amintesc când a încercat să-l seducă pe managerul meu de cont, ca să-l facă să-mi aprobe o extensie la depășirea de cont. Ori de câte ori am intrat în vreo belea, ea m-a sprijinit din toate puterile. Iar acum totul s-a sfârșit. Brusc, simt o nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă „israelită” : „Una este Zlatca Evreica, de la munte până la Dunăre, În Țara Românească”. Și „curtezana” evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei alese”, „ovreica” este „conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană”. Seducătoare la ea nu este atât frumusețea, cât misterul erotic pe care-l emană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]