40,428 matches
-
109), Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66) și Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34). ... 47. Se mai arată că Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor prevede cu titlu limitativ, la art. 52, sfera sancțiunilor aplicabile reprezentanților aleși, acestea fiind: „a) atenționarea verbală; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) îndepărtarea din sală pe durata ședinței; e) avertismentul scris. “ Textul citat nu prevede niciuna dintre sancțiunile nou-introduse prin hotărâre, ceea ce contravine principiului
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
2) (care statuează principiul exercitării mandatului numai în formele și cu procedura prevăzute în regulamente), art. 42 alin. (3) (ce reliefează posibilitatea majorării sau reducerii indemnizației în condițiile prevăzute de lege și regulamente), art. 51 lit. b) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea de către deputați și senatori a regulamentelor), art. 51 lit. c) (ce include în sfera abaterilor disciplinare exercitarea abuzivă a mandatului de deputat/senator) și art. 51 lit. d) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea normelor de
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
3) (ce reliefează posibilitatea majorării sau reducerii indemnizației în condițiile prevăzute de lege și regulamente), art. 51 lit. b) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea de către deputați și senatori a regulamentelor), art. 51 lit. c) (ce include în sfera abaterilor disciplinare exercitarea abuzivă a mandatului de deputat/senator) și art. 51 lit. d) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea normelor de conduită pe durata exercitării mandatului de deputat/senator). ... 64. În temeiul autonomiei regulamentare consacrate la nivel constituțional și al
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
lit. b) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea de către deputați și senatori a regulamentelor), art. 51 lit. c) (ce include în sfera abaterilor disciplinare exercitarea abuzivă a mandatului de deputat/senator) și art. 51 lit. d) (ce include în sfera abaterilor disciplinare nerespectarea normelor de conduită pe durata exercitării mandatului de deputat/senator). ... 64. În temeiul autonomiei regulamentare consacrate la nivel constituțional și al dispozițiilor statutare menționate, coroborate, Camerele Parlamentului au competența să instituie atât forme specifice de particularizare a principiilor
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Parlamentului au competența să instituie atât forme specifice de particularizare a principiilor și obligațiilor înscrise în Statutul deputaților și al senatorilor, cât și procedurile aferente, inclusiv sub forma definirii unor obligații și interdicții particulare, atât timp cât se subscriu în sfera generală a abaterilor și obligațiilor statutare, și sancțiunile corelative acestora. ... 65. Cu privire la criticile autorilor în legătură cu expunerea de motive și conținutul acesteia, se precizează că procedura de adoptare a hotărârilor Camerelor, respectiv ale Parlamentului, nu este aceeași
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
este susținută deoarece, prin corelarea dispozițiilor Statutului deputaților și al senatorilor, se evidențiază o legitimare a celor două Camere ale Parlamentului de a lua măsuri specifice de disciplină parlamentară atât timp cât acestea se încadrează și se justifică în cadrul sferei generale definite la nivel statutar. Astfel, Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legitimează noile măsuri regulamentare introduse prin hotărârea criticată, sens în care sunt citate art. 27, art. 14 alin. (1), art. 35 alin. (2), art. 42
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
vederea asigurării unui mediu echilibrat de manifestare a tuturor mandatelor de deputat, indiferent de apartenența titularilor acestora la majoritatea sau la minoritatea parlamentară, după caz. Se observă, în același timp, că art. 52 din Statutul deputaților și al senatorilor definește sfera sancțiunilor disciplinare aferente abaterilor disciplinare prevăzute la art. 51 din același act normativ, fără a exclude însă posibilitatea definirii unor alte abateri sau interdicții specifice și a unor sancțiuni corelative acestora, prevăzute la alt nivel de reglementare [a se vedea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
majorității parlamentare și ale Guvernului și modalitatea de exprimare a acestor „critici“ printr-o conduită lipsită de curtoazie/civilizație/respect față de oameni, manifestată prin violență verbală (proferarea de injurii, ofensă și calomnie) sau violență/agresivitate fizică. Or, este necesară excluderea celor două sfere în cadrul unei societăți moderne, funcționale, bazate pe dialog și argumente constructive, putându-se formula critici fără ca acestea să implice violența de orice natură sau o conduită necivilizată. Normele regulamentare contestate nu cenzurează critica în sine, ci exclusiv modalitățile
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
din Regulamentul Camerei Deputaților, se apreciază că este neîntemeiată, de asemenea. Prevederea constituțională invocată este relevantă doar cu privire la ședințele Camerei Deputaților, respectiv lucrările în plenul Camerei, definirea mijloacelor de asigurare a implementării principiului statutar al transparenței rămânând în sfera autonomiei regulamentare. În acest sens, nu se justifică susținerea conform căreia lucrările Biroului permanent și ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare vor fi lipsite de transparență în noua reglementare, întrucât Regulamentul Camerei Deputaților prevede la art. 34 alin. (6) și (7
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
și a exprimărilor care încalcă limitele libertății de exprimare, sunt deplin aplicabile și în cauza de față, unde textul criticat interzice „participarea la desfășurarea unui banner“. Ar fi, de altfel, lipsită de logică și de natură să pună probleme în sfera tratamentului discriminatoriu sancționarea doar a deputatului care desfășoară pancarte sau bannere, iar nu și a deputaților care participă în orice mod la aceeași acțiune. Pentru aceleași considerente, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a libertății conștiinței în corelație cu
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
procedurii prevăzute de art. 246 alin. (2), la sesizarea președintelui Camerei Deputaților, a unui grup parlamentar sau a unui deputat. ... ... ... 123. Se arată că Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor prevede cu titlu limitativ, la art. 52, sfera sancțiunilor aplicabile reprezentanților aleși, acestea fiind: „a) atenționarea verbală; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) îndepărtarea din sală pe durata ședinței; e) avertismentul scris. “ Potrivit autorilor sesizării, textul citat nu prevede niciuna dintre sancțiunile nou-introduse prin hotărâre, ceea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
art. 38 din Codul muncii ar fi aplicabil și în cazul actelor juridice unilaterale ale angajatului prin care se recunoaște îndeplinirea de către angajator a obligației de a plăti salariul. ... 6. Dreptul la apărare se încalcă, deoarece se restrânge angajatorului sfera mijloacelor de probă cu care poate dovedi îndeplinirea obligațiilor, în condițiile în care, de exemplu, declarând că a primit salariul, angajatul nu renunță la dreptul la salariu, ci recunoaște că acest drept a fost îndeplinit/executat de către angajator. ... 7. În
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
și legal consacrată a angajatului față de angajator, consacrarea în Constituție a dreptului fundamental la muncă trebuie să fie înțeleasă și ca o protecție oferită celui aflat într-o poziție vulnerabilă, angajatul, în fața celui mai puternic, angajatorul. În schimb, sfera mult mai cuprinzătoare a raporturilor de drept civil este, printre altele, guvernată (și) de principiul egalității formale a părților acestora. Ca atare, dispozițiile art. 38 teza întâi din Codul muncii trebuie înțelese ca un mecanism de asigurare a acestei protecții
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
şi a autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate; actualizează permanent evidenţa certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate; prezintă Preşedintelui ANMDMR propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate şi, după caz, solicită sprijinul instituţiilor abilitate; elaborează Planul Specific de pregătire a personalului care necesită acces la informaţii clasificate; asigură măsurile necesare de evidenţă şi păstrare a informaţiilor clasificate; întocmeşte procesele-verbale de distrugere a informaţiilor clasificate şi
REGULAMENT din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253170]
-
în domeniul evaluării impactului reglementărilor. (2) Strategia de comunicare vizează următoarele aspecte: a) contextul actual și provocările de comunicare existente în domeniul evaluării impactului; ... b) obiective și mesaje principale de comunicare atât în cadrul administrației publice centrale, cât și în sfera neguvernamentală, reprezentată de mediul de afaceri, societate civilă și cetățeni; ... c) planul de acțiune pentru activitățile de comunicare. ... (3) Strategia de comunicare se actualizează o dată la doi ani sau ori de câte ori este necesar. Capitolul III Dispoziții tranzitorii
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
este posibil. Aplicarea principiului proporționalității contribuie la stabilirea unei liste scurte de opțiuni fezabile care să fie apoi analizate în detaliu. În ceea ce privește conținutul opțiunii: • Opțiunea depășește în amploare acțiunea necesară pentru a atinge obiectivul propus inițial? • Este sfera de acțiune limitată la acele aspecte pe care alți actori în afară de Guvern nu le pot realiza și acolo unde Guvernul poate interveni mai bine? • În cazul în care inițiativa generează și impact negativ, sunt aceste costuri minimizate și
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
către schimbare, acordă o atenție deosebită diferenței dintre direcția și rezultatele așteptate ale acțiunii (outputs) din cadrul programului și ceea ce se întâmplă în realitate. Întrebările-cheie și metodele folosite în cadrul evaluării formative sunt: • Unde este problema și care este sfera sa? • De ce, pentru cine și cum merge sau nu o intervenție? • Cum ar trebui să fie îmbunătățit un program sau o politică în cazul în care eșuează? EXEMPLU: Tipuri de evaluări formative - Analiza nevoilor determină cine are nevoie de
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
instanțele de judecată. Rolul Î.C.C.J., alături de celelalte instanțe de judecată, este, așadar, unul strict jurisdicțional. Or, proiectul de lege atacat consacră o nouă competență președintelui Î.C.C.J., aceea de control administrativ al unei instituții care nu își desfășoară activitatea în sfera puterii judecătorești. ... 71. Mai mult, această verificare se referă la o instituție care își desfășoară activitatea în cadrul S.R.I., al cărui control aparține exclusiv Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I. ... 72
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
De aceea, forma de lege lata a textului legal criticat respectă cerința prevăzută de considerentul 48 al deciziei menționate, respectiv stabilește expres, într-un mod clar, precis și previzibil, care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a dreptului la viață intimă, familială și privată sau în secretul corespondenței. Arată că în decizia anterior menționată Curtea Constituțională a reținut faptul că „este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, prin instituirea unei competențe de control administrativ în sarcina Î.C.C.J., arată că în doctrină s-a subliniat în mod unanim că raporturile constituționale dintre autoritățile statului cunosc implicări reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, ce semnifică echilibru prin colaborare și control. Reglementarea unei atribuții a președintelui Î.C.C.J. de a verifica modul de punere în aplicare în cadrul C.N.I.C. a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală reprezintă o opțiune
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
control al modului în care sunt puse în executare măsurile de supraveghere tehnică de către organele de urmărire penală. Având în vedere faptul că s-a apreciat a fi necesară crearea unui mecanism de verificare care să fie menținut în sfera autorităților judiciare, opțiunea legiuitorului pentru președintele Î.C.C.J. a fost justificată tocmai de calitatea de magistrat a acestuia. ... 111. Precizează că o astfel de soluție legislativă, prin care se conferă unui judecător atribuții nejurisdicționale, nu este una singulară în sistemul de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (Decizia Curții Constituționale nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
anterior reținute, instanța de contencios constituțional a apreciat că stabilirea cu exactitate a organelor abilitate să realizeze punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere tehnică este un element esențial și a subliniat necesitatea ca aceste organe să fie circumscrise sferei organelor judiciare, în speță procurorul, organele de cercetare penală, lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară, iar nu altor persoane/entități ale căror atribuții se exercită în domenii care nu
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
elementele necesare pentru cunoașterea efectelor ce trebuie atribuite deciziei sale“. ... 148. În acest context, Curtea observă că legiuitorul a reglementat, în cadrul Codului de procedură penală, categoria organelor de cercetare penală speciale, în condițiile în care precizarea/enumerarea acestora intră în sfera sa de competență. Astfel, în principiu, legiuitorul are libertatea de a reglementa categoria organelor de cercetare penală speciale, includerea sau excluderea anumitor elemente din această categorie. Cu toate acestea, Curtea constată că orice reglementare în domeniu trebuie să fie realizată
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1 din același act normativ. Astfel, complexul de activități derulat de organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale se circumscrie acestei sfere și are ca scop obținerea de informații care să asigure cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe la securitatea națională. Pe de altă parte, Curtea a observat că activitatea procesual penală este destinată constatării existenței sau inexistenței unei infracțiuni
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]