2,307 matches
-
afirmă că sifilisul exista anterior în Europa, dar nu era cunoscut. Acestea au fost cunoscute ca ipotezele „columbiană”, respectiv „precolumbiană”. Ipoteza columbiană este cel mai bine susținută de dovezile pe care le avem la dispoziție. Primele înregistrări scrise privind apariția sifilisului în Europa au apărut în 1494/1495 în Napoli, Italia, în timpul invaziei franceze. Datorită răspândirii sale odată cu revenirea trupelor franceze, acesta a fost inițial cunoscut sub numele de „boala franceză”, așa cum specificau referințele tradiționale. În 1530, denumirea de „sifilis” a
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
apariția sifilisului în Europa au apărut în 1494/1495 în Napoli, Italia, în timpul invaziei franceze. Datorită răspândirii sale odată cu revenirea trupelor franceze, acesta a fost inițial cunoscut sub numele de „boala franceză”, așa cum specificau referințele tradiționale. În 1530, denumirea de „sifilis” a fost utilizată pentru prima dată de către medicul și poetul italian Girolamo Fracastoro ca titlu al poemului său latin în hexametru dactilic, care descria ravagiile produse de această boală în Italia. Din punct de vedere istoric, sifilisul a fost de
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
1530, denumirea de „sifilis” a fost utilizată pentru prima dată de către medicul și poetul italian Girolamo Fracastoro ca titlu al poemului său latin în hexametru dactilic, care descria ravagiile produse de această boală în Italia. Din punct de vedere istoric, sifilisul a fost de asemenea cunoscut sub numele de „vărsatul cel mare”. Microorganismul care declanșează boala, "Treponema pallidum", a fost identificat pentru prima dată de către Fritz Schaudinn și Erich Hoffmann în 1905. Primul tratament eficace (Salvarsan) a fost dezvoltat în 1910
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
izolarea erau utilizate frecvent, și tratamentele erau deseori mai rele decât boala. Se presupune că multe personalități istorice, printre care Franz Schubert, Arthur Schopenhauer, Édouard Manet și Adolf Hitler, sufereau de această boală. Prima lucrare de artă europeană care înfățișează sifilisul este „Bărbat cu sifilis” de Albrecht Dürer, o gravură în lemn care pare să reprezinte un infanterist mercenar nord-european (Landsknecht). Se consideră că mitul „femeii fatale” ("femme fatale") sau al „femeilor-otravă” din secolul al XIX-lea este parțial derivat din
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
și tratamentele erau deseori mai rele decât boala. Se presupune că multe personalități istorice, printre care Franz Schubert, Arthur Schopenhauer, Édouard Manet și Adolf Hitler, sufereau de această boală. Prima lucrare de artă europeană care înfățișează sifilisul este „Bărbat cu sifilis” de Albrecht Dürer, o gravură în lemn care pare să reprezinte un infanterist mercenar nord-european (Landsknecht). Se consideră că mitul „femeii fatale” ("femme fatale") sau al „femeilor-otravă” din secolul al XIX-lea este parțial derivat din efectul devastator al sifilisului
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
sifilis” de Albrecht Dürer, o gravură în lemn care pare să reprezinte un infanterist mercenar nord-european (Landsknecht). Se consideră că mitul „femeii fatale” ("femme fatale") sau al „femeilor-otravă” din secolul al XIX-lea este parțial derivat din efectul devastator al sifilisului, un exemplu clasic din literatură fiind "La Belle Dame sans Merci" a lui John Keats. Artistul Jan van der Straet a pictat o scenă în care unui bărbat bogat i se administrează tratament pentru sifilis, pe bază de lemn tropical
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
derivat din efectul devastator al sifilisului, un exemplu clasic din literatură fiind "La Belle Dame sans Merci" a lui John Keats. Artistul Jan van der Straet a pictat o scenă în care unui bărbat bogat i se administrează tratament pentru sifilis, pe bază de lemn tropical guaiacum, în jurul anului 1580. Titlul lucrării este „Prepararea și utilizarea Guayaco pentru tratamentul sifilisului”. Artistul a ales să includă această imagine într-o serie de lucrări care celebrau Lumea Nouă, pentru a arăta cât de
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
John Keats. Artistul Jan van der Straet a pictat o scenă în care unui bărbat bogat i se administrează tratament pentru sifilis, pe bază de lemn tropical guaiacum, în jurul anului 1580. Titlul lucrării este „Prepararea și utilizarea Guayaco pentru tratamentul sifilisului”. Artistul a ales să includă această imagine într-o serie de lucrări care celebrau Lumea Nouă, pentru a arăta cât de important era tratamentul sifilisului, chiar dacă ineficace, pentru elita europeană a acelor timpuri. Lucrarea bogată în culori și detalii prezintă
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
lemn tropical guaiacum, în jurul anului 1580. Titlul lucrării este „Prepararea și utilizarea Guayaco pentru tratamentul sifilisului”. Artistul a ales să includă această imagine într-o serie de lucrări care celebrau Lumea Nouă, pentru a arăta cât de important era tratamentul sifilisului, chiar dacă ineficace, pentru elita europeană a acelor timpuri. Lucrarea bogată în culori și detalii prezintă patru servitori care prepară o poțiune sub supravegherea unui medic care ascunde ceva la spate, în timp ce nefericitul pacient își bea doctoria. Unul dintre cele mai
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
care prepară o poțiune sub supravegherea unui medic care ascunde ceva la spate, în timp ce nefericitul pacient își bea doctoria. Unul dintre cele mai scandaloase cazuri de etică medicală discutabilă în SUA în secolul al XX-lea a foststudiul Tuskegee privind sifilisul. Studiul s-a desfășurat în Tuskegee, Alabama și a fost organizat de Serviciul de sănătate publică al SUA (U.S. Public Health Service (PHS)) în asociere cu Institutul Tuskegee. Studiul a fost inițiat în 1932, când sifilisul reprezenta o problemă larg
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
a foststudiul Tuskegee privind sifilisul. Studiul s-a desfășurat în Tuskegee, Alabama și a fost organizat de Serviciul de sănătate publică al SUA (U.S. Public Health Service (PHS)) în asociere cu Institutul Tuskegee. Studiul a fost inițiat în 1932, când sifilisul reprezenta o problemă larg răspândită și nu exista un tratament sigur și eficace. Scopul studiului era de a determina evoluția sifilisului netratat. Până în 1947, penicilina fusese aprobată ca tratament eficace al sifilisului și a început să fie larg utilizată pentru
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
al SUA (U.S. Public Health Service (PHS)) în asociere cu Institutul Tuskegee. Studiul a fost inițiat în 1932, când sifilisul reprezenta o problemă larg răspândită și nu exista un tratament sigur și eficace. Scopul studiului era de a determina evoluția sifilisului netratat. Până în 1947, penicilina fusese aprobată ca tratament eficace al sifilisului și a început să fie larg utilizată pentru tratamentul bolii. Cu toate acestea, directorii studiului au continuat studiul și nu au oferit participanților tratament cu penicilină. Acest lucru este
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
Tuskegee. Studiul a fost inițiat în 1932, când sifilisul reprezenta o problemă larg răspândită și nu exista un tratament sigur și eficace. Scopul studiului era de a determina evoluția sifilisului netratat. Până în 1947, penicilina fusese aprobată ca tratament eficace al sifilisului și a început să fie larg utilizată pentru tratamentul bolii. Cu toate acestea, directorii studiului au continuat studiul și nu au oferit participanților tratament cu penicilină. Acest lucru este dezbătut, și mai multe persoane au descoperit că penicilina a fost
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
acestea, directorii studiului au continuat studiul și nu au oferit participanților tratament cu penicilină. Acest lucru este dezbătut, și mai multe persoane au descoperit că penicilina a fost administrată multor subiecți. Studiul nu a luat sfârșit până în 1972. Experimente privind sifilisul au fost de asemenea efectuate în Guatemala între 1946 și 1948. Acestea au fost experimente pe om sponsorizate de către Statele Unite, efectuate în timpul guvernării lui Juan José Arévalo în cooperare cu ministerul sănătății și autoritățile din Guatemala. Medicii au infectat soldații
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
între 1946 și 1948. Acestea au fost experimente pe om sponsorizate de către Statele Unite, efectuate în timpul guvernării lui Juan José Arévalo în cooperare cu ministerul sănătății și autoritățile din Guatemala. Medicii au infectat soldații, prizonierii și pacienții cu afecțiuni psihice cu sifilis și alte boli cu transmitere sexuală, fără consimțământul informat al subiecților, și apoi i-au tratat cu antibiotice. În octombrie 2010, S.U.A. a cerut oficial scuze Guatemalei pentru efectuarea acestor experimente.
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
sinuzită). Endocardita (o infecție a valvelor cardiace cu difuzia unor mici grupuri de bacterii în circulația sanguină) poate provoca meningită aseptică. Meningita aseptică poate fi, de asemenea, rezultatul infecției cu spirochete, un tip de bacterii care includ "Treponema pallidum" (cauza sifilisului) și "Borrelia burgdorferi" (cunoscută prin faptul că provoacă boala Lyme). Meningita poate fi întâlnită în malaria cerebrală (malarie care infectează creierul) sau meningita amibiană, o meningită produsă de infecția cu amibe precum"Naegleria fowleri", contractată din surse de apă dulce
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
la rezultate grave pentru făt. Anumite ITS-uri pot cauza probleme cu capacitatea de a rămâne însărcinată. Peste 30 de tipuri diferite de bacterii, viruși și paraziți pot cauza ITS-uri. ITS-urile bacteriene includ, printre altele, chlamydia, gonoreea și sifilisul. ITS-urile virale includ, printre altele, herpesul genital, HIV/SIDA și negi genitali. IST-urile parazitice cuprind, printre altele, tricomonaza. De obicei acestea sunt transmise prin contact sexual, dar există anumite ITS-uri ce pot fi răspândite prin intermediul sângelui sau
Infecții cu transmitere sexuală () [Corola-website/Science/309770_a_311099]
-
cuplu în care fiecare partener face sex doar cu celălalt scade acest risc. Circumcizia la bărbați poate fi eficientă pentru a preveni anumite infecții. Majoritatea ITS-urilor pot fi tratate sau vindecate. Dintre cele mai comune infecții, pot fi vindecate sifilisul, gonoreea, chlamydia, tricomonaza urogenitală, în timp ce herpesul, hepatita B, HIV/SIDA și HPV-ul pot fi tratate, dar nu vindecate. La unele organisme, precum gonoreea, s-a dezvoltat o rezistență la anumite antibiotice. În anul 2008, s-a estimat că 500
Infecții cu transmitere sexuală () [Corola-website/Science/309770_a_311099]
-
HIV/SIDA și HPV-ul pot fi tratate, dar nu vindecate. La unele organisme, precum gonoreea, s-a dezvoltat o rezistență la anumite antibiotice. În anul 2008, s-a estimat că 500 de milioane de oameni erau infectați, fie cu sifilis, gonoree, chlamydia sau tricomonază. Cel puțin încă 530 de milioane de oameni aveau herpes genital și 290 de milioane de femei erau infectate cu virusul papiloma uman. Alte ITS-uri decât HIV-ul au dus la 142.000 de decese
Infecții cu transmitere sexuală () [Corola-website/Science/309770_a_311099]
-
și de sete, "negăsind nici un om, nici un animal, nimic de mâncare sau de băut." Vlad a adoptat o tactică de gherilă, cavaleria sa atacând sporadic elemente răzlețe ale otomanilor. De asemenea, a trimis suferinzi de boli mortale ca lepră, tuberculoză, sifilis și — în număr mai mare — ciumă bubonică în tabăra turcească, să infecteze cât mai mulți dușmani. Ciuma bubonică a început să se împrăștie în armata otomană. Flota acestora a lansat câteva atacuri minore asupra Brăilei și Chiliei, dar fără a
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
Vaslui. Cei doi veri și-au unit forțele și în 1476 au cucerit Valahia împreună; din nefericire, în decembrie 1476, Vlad Țepeș a fost ucis într-o bătălie împotriva lui Basarab Laiotă cel Bătrân. Fratele său vitreg Radu murise de sifilis cu un an mai devreme (1475). Conflictul a pus capăt tuturor ambițiilor și încercărilor otomane de a anexa Valahia la imperiu. Victoria valahilor și-a lăsat amprenta asupra tradițiilor și literaturii românești, precum și asupra celor din țările din zonă, la
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
a medicului englez, care s-a extins rapid în Europa, deși cauza bolii rămânea necunoscută. Cu toate acestea, vaccinarea a întâmpinat o serie de dificultăți la începutul secolului XIX, legate de ruperea lanțului de propagare a vaccinului și de transmiterea sifilisului, ca urmare a vaccinării prin metoda braț-la-braț. În 1805 se dezvoltă o nouă tehnică de producere a vaccinului (din piei de vite bolnave de variola vacilor), care înlătură pericolul contagiunii inter-umane cu alte boli. Această tehnică înlocuiește treptat tehnica lui
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
medicilor, și noi nu facem decât a le întări diagnosticul, nu numai datorită debutului la 28 ani și duratei lungi de două decenii, dar întreg tabloul clinic și evoluția sa, înlătură indiscutabil, eventualitatea unei infecții a sângelui cu manifestarea unui sifilis nervos. Rămâne ipoteza unei psihoze declanșate de o traumă, sau cum e cazul, de nenumărate traume psihice, nu rar observată în practica neuropsihiatrică. Personal cred că nici această boală nu intră în discuție, în primul rând fiindcă tulburările psihice ale
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
diafragmul. Între entitățile clinico-patologice pe care le-a descris figurează un caz de infarct miocardic (caz dezbătut patru secole mai târziu (1960) de către istoricul israelian al medicinii Yeshayahu Leibowicz), unul de encefalită letargică și altul de purpură, menționează boli ca sifilis, și medicamente ca guaiacum și Radix sinarum aduse din Lumea Nouă. Traducere liberă după versiunea ebraică a textului latin "Jur în numele lui Dumnezeu cel veșnic (și al celor Zece Porunci sfinte pe care le-a dat pe Muntele Sinai lui
Amato Lusitano () [Corola-website/Science/313002_a_314331]
-
astfel încât reușeste să trateze și să combată holera. La Institutul Pasteur studiază modalitatea de obținere a celebrului vaccin contra rabiei. Tot aici, împreună cu Émile Roux, lucrează asupra produsului Calomel, un fel de unguent care avea proprietatea de a preveni contractarea sifilisului. A studiat și acesta boală venerică făcând teste pe maimuțe antropoide. Mecinikov a mai elaborat o teorie conform căreia îmbătrânirea este cauzată de o bacterie toxică aflată în intestine și că acidul lactic ar putea prelungi viața. A introdus termenul
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]