KorAP: Find »[drukola/base=sili & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...539 >

13,467 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

limpezi și onorabile; caracterul său respinge orice rezoluțiune virilă. Om de tenebre și de politică bizantină, el va căuta să escamoteze acest vot care-l lovește cu brutalitate în față și, prin influența atotputernică, dizolvantă, fatală, de care dispune, va sili pe venerabilele momâi din palatul Academiei să revie asupra neașteptatei lor hotărâri. Aceasta nu va fi nici cea dintâi, nici cea din urmă încercare a sa. Nu dară de consecințele ce va avea acest vot, cu privire la tristul erou al zilei

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
că nu mai e om onest în țară n-a vorbit poate numai de deputații ce-i stăteau în față: ochii i s-a despăienjenit, pentru a vedea lunecând înainte-i neatârnarea acestei țări de 'mpreună cu Dunărea. Calimach Catargiu, silit de bănuiala aruncată asupra lui, descopere duplicitatea guvernului, e amenințat cu darea în judecată și moare de supărare. Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea, mișcătoarea pavăză de argint a neatârnării noastre străvechi, a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
sa cea fermă l-a adus unde este și-l face conducătorul majorității Camerei, fără, să fie popular în realitate. D. Ferry este omul execuțiunilor politice. Aceasta nu e afacerea cea mai plăcută, poate nici cea mai curată. Ea te silește înainte de toate să te înconjori cu oameni ce sunt de o calitate cam problematică. Pentru oarecari misiuni sunt tocmai inevitabili cerți complici, oricât de neplăcuți și compromițători ar fi. Nu poți să-ți alegi oamenii; ai trebuință de ei, pentru că

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cineva să fie în Franța numaidecât un bărbat celebru, un "filozof". Ceea ce povestește domnia sa compatrioților săi despre relațiunile sale cu Arthur Schopenhauer este o minciună... La 1870 d. Challemel - lacour deveni prefect al departamentului Rhonei și pe atunci s-a silit să organizeze un fel de terorism jacobin. Cu ocazia unor arestări politice el a trimis vestita telegramă: "Fusillez moi ces gens la! " După război a fost condamnat la 100 000 franci despăgubiri cătră mai multe persoane... Tres faciunt collegium: al

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
azil al străinătății. N-am voi să vedem estradați de pe pământul României, sub pretextul poate a unor delicte comune, oameni politicește oricât de vinovați, dar nevinovați și în înțelesul legilor noastre și după conștiința noastră publică. [26 februarie 1883] ["NE SILIM A PĂSTRA... "] Ne silim a păstra față cu confrații de la "Romînul" toate formele urbanității, deși reaua lor credință e uneori atât de revoltătoare încît silința noastră întîmpină însemnate dificultăți. Chiar confrații trebuie să înțeleagă că toate în lumea aceasta au

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
am voi să vedem estradați de pe pământul României, sub pretextul poate a unor delicte comune, oameni politicește oricât de vinovați, dar nevinovați și în înțelesul legilor noastre și după conștiința noastră publică. [26 februarie 1883] ["NE SILIM A PĂSTRA... "] Ne silim a păstra față cu confrații de la "Romînul" toate formele urbanității, deși reaua lor credință e uneori atât de revoltătoare încît silința noastră întîmpină însemnate dificultăți. Chiar confrații trebuie să înțeleagă că toate în lumea aceasta au o margine, că nu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
locotenent - colonel, doctor în drept de la Pisa și prezident Republicei Ploieștilor, să inunde această țară cu lumina cunoștințelor lor tecnice, încît d. Brătianu poate - daca intrigile sale politice o cer - să creeze altor ofițeri generali o situație care să-i silească a se retrage. Iată în adevăr ce s-a întîmplat: Generalul Manu e cunoscut ca unul din cei mai capabili și mai speciali ostași. Ca inspector general al artileriei era pe deplin în rolul său, de vreme ce această armă cere cele mai multe

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
liberă. Este natural ca într-o asemenea stare de lucruri să se vorbească în orice moment și la orice ocaziune de vizirat. Nici nu poate un șef de guvernământ să fie altfel decât atotputinte. Chiar fără voia sa, el este silit să aibă înrîuriri pretutindenea, căci toate instituțiunile, de orice natură, depind de dânsul. Dar ce însemnează desființarea colegiului I decât a pune la dispoziția guvernului până și acea mână de oameni cari n-au nevoie să ceară nimic de la el

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
sus. Condiția de existență a unei societăți omenești este paza legii pozitive. Când în alte țări ori în alți timpi se calcă legea, totuși se admite o ficțiune care să legitimeze călcarea. Când romanii, după bătălia de la Cannae, au fost siliți să înarmeze pe sclavi și pe pușcăriași în contra lui Hannibal au zis, în cel mai suprem pericol pentru țară, "să presupunem că acești oameni sunt liberi", căci după lege numai cei liberi aveau dreptul de-a muri pentru patrie. Fără

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a se supune legilor țării. Tari în credința lor, românii nu s-au temut de biserica papală și-au respectat pe aceia cari, deși eterodocși, țineau să se închine în felul lor. Înființind metropolia de la București Scaunul papal i-a silit pe românii ce țin la unitatea confesională a neamului lor să înceapă o luptă hotărâtă în contra bisericii catolice. Căci dintre două una: ori noua metropolie s-a înființat fiindcă s-au sporit creștinii de rit latin în România - și atunci

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
români dezbinarea confesională care i-a slăbit atât de mult. Tot acei Habsburgi, luând stăpânirea Olteniei, încep să organizeze propaganda catolică și desigur ei ar fi izbutit să provoace o dezbinare confesională în Oltenia dacă Tractatul de Belgrad nu-i silea să se retragă. Astăzi însă, după o sută și cincizeci de ani, Scaunul papal urmează mai departe cu lucrarea începută atunci. Și care este momentul ales pentru aceasta? Avem un Domn romano -catolic și cu părere de bine a fost

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
tact politic din partea Scaunului papal de-a fi dat mână de ajutor pentru punerea în lucrare a unui plan ca acesta; am zis-o în rândul trecut și o repetăm și acum. Papa ne împinge - din nefericire - spre Rusia și silește pe un rege catolic să lupte de 'mpreună cu noi contra bisericii al cărei fiu este - ori să se desparță de-o țară care l-a iubit și-a fost totdeauna gata să-și dea sângele pentru mărirea lui. Astfel

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
populară, dar încă străină și de tot tânără. Tot pentru acest cuvânt am dezaprobat atitudinea episcopatului nostru în cestiunea mitropoliei catolice, căci, ziceam noi, nu e bine ca să înceapă capul nostru bisericesc o luptă în care poate s-ar vedea silit să se despartă de cel lumesc. E bine, ori nu, să se înființeze o mitropolie catolică în țara noastră? Iată o cestiune pe care încă noi n-o discutăm în sine, în mod absolut pentru toți timpii și pentru toate

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
câtă vreme le vine lor la socoteală, câtă vreme au interese particulare de-a o susținea; asta voiam s-o zicem! Rău face "Romînul" când umblă cu sofisme; am zis-o cu perdea și n-ar fi trebuit să ne silească a vorbi mai pe față. Sunt lucruri ce nu, se pot încerca în țara aceasta fără de a produce o adâncă zguduire: unul dintre aceste este schimbarea relațiilor religioase. De aceea în punctul acesta politică de partid să nu facem. Am

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a fi împinși sub radiul de atracțiune al unui corp incomparabil mai mare. E o nefericire pentru cel mic de-a avea nevoie de sprijinul celui mare. Cu toate acestea, când toate interesele morale și istorice ale poporului ne-ar sili să recurgem la un asemenea sprijin, mintea sănătoasă ne-ar îndemna s-o facem fără părere de rău. [5 iunie 1883] ["AR FI FOST DREPT... Ar fi fost drept, credem, ca eroul cel mai sublim al națiunii, ca marele Ștefan

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
câștiga popularitate și de-a ajunge la putere au esploatat în mod cinic ideile, nemature sau neoportune, cari sunt în stare a încălzi inima poporului nostru, iar ajunși odată la guvern le renegă. Toată lumea înțelege ca un guvern să fie silit și să se simtă obligat de a fi prudent; dar ceea ce nu pricepe nimenea e acea fanfaronadă ticăloasă, urmată de scuze și de umiliațiuni cari nu se răsfrâng numai asupra dumnealor, cari nu au ce pierde, ci cad asupra națiunii

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
găsim cu cale și în regulă ca reprezentantul nostru din București să primească avizul de-a se informa mai de-aproape de la d. Sturza asupra acestui discurs de banchet. Nu ne îndoim o clipă că ministrul de esterne se va sili a face declarații cari să satisfacă. El o datorește nu numai demnității Austriei, ci și interesului bine înțeles al țării sale, care e avizată a trăi în pace fi prietenie cu Austria și care desigur n-are nici un motiv de-

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
a fi înghițită de Rusia. Alianța cu Rusia n-a fost considerată la București din alt punct de vedere decât ca mijloc necesar pentru a ajunge la scopul eliberării și autonomiei naționale. De când le-a câștigat pe acestea, România se silește cu îngrijire a le și păstra. Ea veghează cu zel ca nimeni să nu i se prea apropie și toată posomorârea în cestiunea dunăreană se reduce poate la faptul că ea nu vrea să sufere nici măcar aparențele unei știrbiri a

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
politicei lui precum a exercitat-o într-adevăr Rusia de la anul 1855 până la 1879. Din contra; Austria e acea putere care poate oferi un sprijin României când patronatul Rusiei prea s-ar face simțit la București. Daca România va fi silită într-o zi să se refugieze în brațele Austriei nu va avea teamă de a fi sugrumată în ele, precum i s-ar putea întîmpla în cele rusești. Dar nici Austria nu are motive mai mici de-a cultiva relațiuni

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
iertare cum i se cuvine, să se ferească să atingă pe ceilalți vecini ai noștri, tot atât de dârji și de puternici; să nu mai inspire multe articole în felul celui din "Neue freie Presse" căci de! Cine știe! Să nu fie silit mâine să facă scuze și Rusiei... [23 iunie 1883] ["COMPARAT CU TONUL LINIȘTIT... Comparat cu tonul liniștit și plin de demnitate pe care organe oficioase și neoficioase din Viena l-au avut fată cu extravaganțele din Iași ale d-lui

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
aproape esclusiv fabricate la Gherla (Transilvania). Aceste erau în adevăr producte românești, dar să mărturisim adevărul, erau foarte primitive. Fabricate de țărani simpli și naivi, fără nici o cultură artistică, ele erau combătute de chiar unii episcopi din Transilvania, cari se sileau a introduce chipuri ceva mai bine făcute, pentru a deprinde ochii cu forme corecte, mai cu seamă pentru că în genere se credea în ipoteza ca femeile în stare puerperală ar putea naște, uitîndu-se la asemenea icoane, tipuri monstruoase. Se știe

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
mai bun. Dar și naturalismul reprezintă poate tablouri de fericire și părțile frumoase ale vieții? Nu, C-un exclusivism care i se impută, el se leagă numai de părțile cele mai urâte și mai lipsite de mângâiere ale civilizației, se silește a arăta pretutindenea corupția, suferința, lipsa consistenței morale omul murind într-o societate în agonie. Cât despre arta modernă, chiar daca nu se poate opri de-a recunoaște frumuseța ș-a o copia, caută a o mânji, amestecând ideea că forma

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
am avea decât să somăm pe confrații noștri ca să dovedească când și unde am susținut ideile ce ni se atribuie, pentru a face ca discuția să înceteze de la sine, lipsindu-i punctul de controversă, axa împrejurul căreia argumentarea rațională e silită a se învîrti. Dar, pe lângă aceste substituiri gratuite de idei ce nu se află nicăiri în coloanele foii noastre, mai sunt o sumă de presupuneri, de recriminări tot atât de puțin fundate, a căror esență se rezumă în acuzarea că partidul conservator

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
crede că d. Kogălniceanu - cu toată importanța ce-o dădeau Mircea și Ștefan cel Sfânt Dunării și porturilor ei - crede în adevăr că numai cestiunea economică e cea care-o împinge pe Austria spre Orient, că numai preponderanța economică o silește la subrepțiuni ca acea a d-lui baron de Haan? Știm prea bine că inima d-lui Kogălniceanu i-a lăsat-o moștenire părinții din părinți, că nu din pură întîmplare se numește patriotică, ca aceea a Pherekyzilor și Gianiilor

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
puteri vor sprijini pașii guvernului britanic și nu mai e nici o îndoială [că] negociațiunile începute vor izbuti a da un rezultat satisfăcător. România nu va putea în adevăr să se retranșeze în indefinit într-un non possumus din care ar sili-o să iasă interesele ei proprii chiar. Știm, e drept, că România are multe remonstrări (greifs ) de făcut; dar e tot atât de puțin just de-a pretinde că interesele ei ar fi fost cu totul ignorate 372 {EminescuOpXIII 373} {EminescuOpXIII 374

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]