12,660 matches
-
sociologia română a cunoscut, după 1990, o situație dintre cele mai privilegiate printre științele sociale, În mod esențial datorită anchetelor de opinie și faptului de a fost foarte solicitată pentru proiectele Băncii Mondiale și ale programului PHARE. Cu toate acestea, sociologia a devenit, pe de o parte, prea dependența de piață și redusă la trei sau patru domenii de cercetare remunerate (sărăcie, relații interetnice, dezvoltare locală). Pe de altă parte, sociologia s-a implicat prea puternic În politică, cu apariția unui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
proiectele Băncii Mondiale și ale programului PHARE. Cu toate acestea, sociologia a devenit, pe de o parte, prea dependența de piață și redusă la trei sau patru domenii de cercetare remunerate (sărăcie, relații interetnice, dezvoltare locală). Pe de altă parte, sociologia s-a implicat prea puternic În politică, cu apariția unui adevărat monopol În interiorul disciplinei, atât În gestionarea fondurilor Băncii Mondiale pentru cercetare, cât și În Învățământ și controlul instanțelor de consacrare academică (Comisia Națională a Diplomelor, Comisia de Abilitare). Această
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
monopol În interiorul disciplinei, atât În gestionarea fondurilor Băncii Mondiale pentru cercetare, cât și În Învățământ și controlul instanțelor de consacrare academică (Comisia Națională a Diplomelor, Comisia de Abilitare). Această recunoaștere, În mod esențial politică, contrastează cu cvasi-dispariția revistelor științifice de sociologie. (interviu cu Vintilă Mihăilescu). În aceste două țări membre ale comunității francofone, limba franceză se află Într-o poziție foarte prostă: este din ce In ce mai dificil să găsești studenți care să aibă cel putin cunoștințe minime de franceză. Cazurile celor care subscriu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
diferențe legate de tradițiile culturale naționale, ceea ce explică probabil sub-reprezentarea științelor sociale la NEC, din București. Problemă raporturilor interdisciplinare ar merita să fie analizată mai În profunzime, În particular În ceea ce privește locul științelor politice, legăturile și rupturile dintre științele politice și sociologie, posibilitățile de integrare - În acest spațiu - a științelor economice și a dreptului etc. E. Înscrierea Într-o lume internațională multipolara. Dincolo de diferențele naționale și regionale, acest spațiu este structurat pe axe internaționale precum cele care disting polii economici dezvoltați și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politică științifică europeană și politică de dezvoltare a țărilor candidate la UE constituie una din provocările majore pentru anii care urmează. Partea a doua Putere simbolică și putere politică a scriitorilor 1. Ideologii literare și ideologii politice În perspectiva unei sociologii a intelectualilor și a literaturii, așa cum s-a constituit ea prin lucrările lui Pierre Bourdieu și ale celor care au preluat teoria să asupra lumii sociale, «ideologia» sau «ideologiile» sunt un obiect evanescent. Constituirea istorică a unui câmp literar autonom
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
noțiunii de câmp și prin intermediul căreia analizează poziția lui Flaubert Într-o «viața de artist» pe care este În curs de-a o inventa când scrie românul «dublului sau», Își găsește echivalentul În poziția lui Bourdieu Însuși, structural opus atât sociologiei lui Raymond Aron (arhetip de intelectual conservator), căruia i-a fost asistent, cât și sociologiei sau teoriei critice a Școlii de la Frankfurt, reprezentată prin Jürgen Habermas. Pot fi citate numeroase lucrări care acoperă diferite momente istorice ale intersectării dintre câmpurile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe care este În curs de-a o inventa când scrie românul «dublului sau», Își găsește echivalentul În poziția lui Bourdieu Însuși, structural opus atât sociologiei lui Raymond Aron (arhetip de intelectual conservator), căruia i-a fost asistent, cât și sociologiei sau teoriei critice a Școlii de la Frankfurt, reprezentată prin Jürgen Habermas. Pot fi citate numeroase lucrări care acoperă diferite momente istorice ale intersectării dintre câmpurile literar și politic: asupra regionalismului și naționalismului În literatura, În Franța și În Europa, la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
modus operandi), si «structuri structurate» (mijloace de comunicare, obiecte simbolice, opus operatum), ca și «instrumente de dominare» (printre care puterea și ideologiile). Puterea ideologică era definită aici drept locul de trecere de la violență simbolică (ortodoxie) la violență politică (dominare), În vreme ce sociologia formelor simbolice este o contribuție a puterii simbolice la ordinea gnoseologica (producția de sens fiind egală cu producția de consens, deci de doxa) (cf. Bourdieu, 1977, p. 406). Fără a relua aici istoricul noțiunii de ideologie, aș spune doar că
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au fost consacrate și aceasta În ciuda dispariției unei cenzuri oficiale. Penuria În materie de cunoștințe științifice diferă, fără Îndoială, de la o țară la alta și poate fi explicată din mai multe perspective. Una din explicații provine, desigur, din separarea disciplinelor: sociologia intelectualilor, artelor și literaturii nu este (Întotdeauna) acceptată că o sociologie a cunoașterii, denunțata că prea «literară», În vreme ce pentru elită literară ea este prea «științifică». O altă explicație provine din rezistență «elitelor» la o analiză sociologică, În pofida conjuncturii favorabile studiilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În materie de cunoștințe științifice diferă, fără Îndoială, de la o țară la alta și poate fi explicată din mai multe perspective. Una din explicații provine, desigur, din separarea disciplinelor: sociologia intelectualilor, artelor și literaturii nu este (Întotdeauna) acceptată că o sociologie a cunoașterii, denunțata că prea «literară», În vreme ce pentru elită literară ea este prea «științifică». O altă explicație provine din rezistență «elitelor» la o analiză sociologică, În pofida conjuncturii favorabile studiilor asupra elitelor de la Începutul anilor ’90. O altă explicație este mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a acestei categorii derizorii este exprimată prin construirea de situații, de personaje marcate de oportunism și de impostura. (...) Lupta literară În acest caz e dublă, ea se duce În același timp cu dictatură și În interiorul comunității exilaților” (Le Huu Khoa, Sociologie de la littérature des exilés, lucrare de doctorat sub coordonarea lui Georges Condominas, EHESS, Paris, 1992, vol. III, p. 12) Scriitorul exilat Împinge voința de demistificare până la ruperea totală a cordonului ombilical cu mediul de origine: „Exilul asociază deopotrivă doi termeni
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
celuilalt. Disociabilitatea ambilor e trăită că un reproș. Mesajul celor care rămân are uneori un dublu sens. Se revoltă Într-un langaj codat Împotriva totalitarismului, ce-i drept, dar Își manifestă și dezacordul față de cei care pleacă” (Le Huu Khoa, Sociologie de la littérature des exilés, lucrare de doctorat sub coordonarea lui Georges Condominas, EHESS, Paris, 1992, vol. III, p. 29). 4. Criză instanțelor de consacrare În spațiul literar românesc după 1989 La zece ani de la cutremurul politic provocat de căderea zidului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Karl Mannheim este de neocolit, În măsura În care, prin definiția să «totală» a conceptului de ideologie și prin atribuirea unui statut revoluționar intelectualilor, aceste noțiuni căpătat un titlu de noblețe și În același timp au devenit un instrument de cunoaștere pentru sociologie. Fără a trece În revistă diferitele forme și diferitele definiții ale ideologiei În secolul al XX-lea, se pot observa și În spațiul intelectual românesc folosiri foarte diferite ale ideologiei, până la opoziții extreme: de la ideologia științifică a științei sociale oficiale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
omogenizare socială (Honorina Cazacu, 1991). Intervențiile voluntariste ale partidului pe acest teren erau pe cât de antiintelectuale, pe-atât de ani-sociologice, Într-o oarecare măsură comparabile cu măsurile Întreprinse pe plan demografic (politică natalistă) sau ideologic (istorismul naționalist Împotriva științelor sociale, sociologia și psihologia, și Împotriva importurilor de literatură occidenală). Eșecul acestei politici este evident pe toate planurile: inegalitățile sociale s-au accentuat și au constituit motorul schimbărilor care s-au produs după 1989, În cursul perioadei «de tranziție». Mecanismele de reproducere
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
accelerată, situațiile numeroase de conversie și reconversie, politice, religioase sau profesionale, se află În contrast cu inerția acuzată a comportamentului și a «mentalităților», manifestate printr-o varietate de forme de rezistență la schimbare. Această problemă este adesea formulată printr-un soi de sociologie spontană fatalista care consideră schimbarea imposibilă altfel decât prin reînnoirea generațiilor. Fără a putea dezvolta aici analiza acestor două probleme, sper să aducă măcar câteva elemente de răspuns. Timpul profeților Prăbușirea regimului comunist a favorizat afirmarea intelectualilor ca grup autonom
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
război mondial, intersectându-se cu Ceaușescu În Închisorile regimului fascist, devenind apoi cadru de partid și ocupând un post de responsabilitate În televiziune În cursul anilor ’70, el s-a specializat În sondajele de opinie În perioada de renaștere a sociologiei În România. Autor al câtorva lucrări de referință asupra stalinismului, publicate În Statele Unite, Câmpeanu s-a Întors la sondaje, fondând propriu sau institut În anii ’90, cu sprijinul GDS, unde Își instalase biroul. Referințele la o cultură comună sunt cele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Hermann (1996), Ich war ein Diener der Partei. Autobiographische Gespräche mit Harald Neubert, Ost, Berlin. Bachmann, Jörg J. (1995), Zwischen Paris und Moskau. Deutsche bürgerliche Linksintellektuelle und die stalinistische Sowjetunion 1933-1939, Palatium, Mannheim. Bafoil, François (1991), „A quoi servait la sociologie en RDA?”, Revue Française de Sociologie, nr. XXXII-2, aprilie-iunie. Bahro, Rudolf (1977), Die Alternative. Zur Kritik des real existierenden Sozialismus, EDITURA, Köln. Bahro, Rudolf (1987), Logik der Rettung, EDITURA, Köln Bahro, Rudolf (1991), Rückkehr. Inweltkrise als Ursprung der Weltzerstörung, EDITURA
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
der Partei. Autobiographische Gespräche mit Harald Neubert, Ost, Berlin. Bachmann, Jörg J. (1995), Zwischen Paris und Moskau. Deutsche bürgerliche Linksintellektuelle und die stalinistische Sowjetunion 1933-1939, Palatium, Mannheim. Bafoil, François (1991), „A quoi servait la sociologie en RDA?”, Revue Française de Sociologie, nr. XXXII-2, aprilie-iunie. Bahro, Rudolf (1977), Die Alternative. Zur Kritik des real existierenden Sozialismus, EDITURA, Köln. Bahro, Rudolf (1987), Logik der Rettung, EDITURA, Köln Bahro, Rudolf (1991), Rückkehr. Inweltkrise als Ursprung der Weltzerstörung, EDITURA, Köln. Barth, B.-R., Links, C.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
DDR Wer war wer?, Links, Berlin. Bathke, Gustav-Wilhelm (1985), Sozialstrukturelle Herkunftsbedingungen und Persönlichkeitsentwicklung von Hochschulstudenten. Theoretisch-empirische Studie, Akademie für Gesellschaftswissenschaften beim Zentralkomitee der ȘED, Institut für Marxistisch‑Leninistische Soziologie, Akademie für Gesell-schaftswissenschaften, Institut für Soziologie, Leipzig. Bădescu, Ilie (1994), Istoria sociologiei. Perioadă marilor sisteme, Porto-Franco, Galați. Bădescu, Ilie (1997), Teoria latentelor colective. Contribuții la studiul popoarelor, ISOGEP - EU, București. Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Baltașiu, Radu (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Eminescu, București. Bădescu, Ilie, Ungheanu, Mihai (coord.) (2000), Enciclopedia valorilor reprimate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Leninistische Soziologie, Akademie für Gesell-schaftswissenschaften, Institut für Soziologie, Leipzig. Bădescu, Ilie (1994), Istoria sociologiei. Perioadă marilor sisteme, Porto-Franco, Galați. Bădescu, Ilie (1997), Teoria latentelor colective. Contribuții la studiul popoarelor, ISOGEP - EU, București. Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Baltașiu, Radu (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Eminescu, București. Bădescu, Ilie, Ungheanu, Mihai (coord.) (2000), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul Împotriva culturii române, Pro Humanitate, București. Bellman, Reinhard, Brie, Michael, Horst, Friedrich (1987), Der Platz der Philosophie în der marxistisch-leninistischen Ausbildung der Studenten, în: Das Hochschulwesen
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Seuil, Paris. Bourdieu, Pierre, Boltanski, Luc (1976), „La production de l’idéologie dominante”, Actes de la Recherche en Sciences Sociales, 2/3. Bourdieu, Pierre, Saint-Martin, Monique de (1969), L’excellence scolaire et leș valeurs du système d’enseignement français, Centre de Sociologie Européenne. Bourdieu, Pierre, Wacquant, Loïc J.D. (1992a), Réponses. Pour une anthropologie réflexive, Seuil, Paris. Bourdieu, Prierre (1977), „Sur le pouvoir symbolique”, Annales, 3, mai-iunie. Bozgan, Ovidiu (1994), Universitatea București scurt istoric, Editura Universității din București, București. Braham, Randolph L. (1964
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Hochschulforschung, Berlin-Karlshorst, Projektberichte 7. Bürklin, W. (1997), Eliten în Deutschland. Rekrutierung und Integration, Leske + Budrich, Opladen. Câmpeanu, Pavel (1994), România. Coadă pentru hrană. Un mod de viață, Litera, București. Casanova, Pascale (1997), L’espace littéraire internațional, lucrare de doctorat În sociologie, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociale, Paris. Caysa, V., Caysa, P., Eichler, K.-D., Uhl, E. (coord.) (1992), „Hoffnung kann enttäuscht werden” - Ernst Bloch în Leipzig, Frankfurt am Main. Cazacu, Honorina (1991), „Inegalitatea șanselor de acces la Învățământ În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
des Hautes Etudes en Sciences Sociale, Paris. Caysa, V., Caysa, P., Eichler, K.-D., Uhl, E. (coord.) (1992), „Hoffnung kann enttäuscht werden” - Ernst Bloch în Leipzig, Frankfurt am Main. Cazacu, Honorina (1991), „Inegalitatea șanselor de acces la Învățământ În România”, Sociologie românească, serie nouă, ÎI, 3-4, București. Cazacu, Honorina (coord.) (1988), Structura socială diversificare, diferențiere, omogenizare, Editura Academiei RSR, București. Cărtărescu, Mircea (1999), Postmodernismul românesc, Humanitas, București Cerny, Jochen (coord.) (1992), Wer war wer DDR: ein biographisches Lexikon, Links, Berlin. Cerny
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Românesc, București. Corino, Karl (coord.) (1995), Die Akte Kant, Reinbek, Hamburg. Cornea, Paul (1972), Originile romantismului românesc, Minerva, București. Cortazar, J. (1980), „Amérique latine: exil et littérature”, Littérature latino-américaine aujourd’hui, UGE, Paris. Costea, S., Larionescu, Maria, Ungureanu, I. (1983), Sociologie românească contemporană, Editura Științifică și Enciclopedica, București. Courtois, Stéphane (coord.) (1997), Le livre noir du communisme, Robert Laffont, Paris. Damals în Fichtenau. Erinnerungen an die zentrale Parteischule der KPD. Herausgegeben von der Gedenkund Bildungsstätte Schöneiche-Fichtenau, ș.a. Defrance, Jacques (1987), L
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
eastern Germany”, În Heinrich Best și Ulrike Becker (coord.), Elites în Transition. Elite Research în Central and Eastern Europe, Leske + Budrich, Opladen. Geschichte des Hochschulwesens der DDR (1961-1980) Ein Überblick, Zentralinstitut für Hochschulbildung, Berlin, 1987. Gheorghiu, Mihai Dinu (1984), „La sociologie roumaine contemporaine”, Actes de la Recherche en Sciences Sociales, 55, noiembrie, pp. 68-70. Gheorghiu, Mihai Dinu (1990), „Leș intellectuels et la dictature”, Actes de la Recherche en Sciences Sociales, 85, noiembrie, pp. 38-54. Gheorghiu, Mihai Dinu (1996), „Leș institutions internationales du champ
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]