3,853 matches
-
Cel mai bun mijloc de încălzire este alergarea de viteză, care trebuie să fie de scurtă durată și alternată cu mers sau exerciții din poziția stând. Temele și obiectivele noi mențin atenția și bucuria, adică dorința de lucru a copiilor. SPARTUL LEMNELOR Numai după o scurtă alergare de viteză, copiii iau un repaus pe loc, în care timp își agită brațele și suflă zgomotos. Se poate întări expirația, punându-i să spună cuvintele: ,,hei rup!” sau ,,bate”, obținându-se astfel o
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
Cel mai bun mijloc de încălzire este alergarea de viteză, care trebuie să fie de scurtă durată și alternată cu mers sau exerciții din poziția stând. Temele și obiectivele noi mențin atenția și bucuria, adică dorința de lucru a copiilor. SPARTUL LEMNELOR Numai după o scurtă alergare de viteză, copiii iau un repaus pe loc, în care timp își agită brațele și suflă zgomotos. Se poate întări expirația, punându-i să spună cuvintele: ,,hei rup!” sau ,,bate”, obținându-se astfel o
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
său, notează, în luna martie a anului 1937, anul publicării celui de-al doilea roman al autorului, cumplita suferință prin care trecea Blecher: Blecher mereu mai pe moarte. Nu știu cât va mai dura. Suferă acum de un nou abces, care trebuie spart sau lăsat să spargă singur. Totul e atroce.... Blecher este de ieri în București, internat la Saint-Vincent de Paul, camera 15. A venit pentru abcesul care încă nu s-a scurs, cu toate că i s-au făcut la Roman două puncții
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Fiului lui Dumnezeu, deci implicit abolirea Sfintei Treimi. Îi urmează pe Sfântul Scaun Pius XIII, ultimul papă (conform profeției Sf. Malachie), aflat sub deviza Petrus Romanus, și printre strămoșii căruia se aflase un Inchizitor: "Eu voi fi reversul lui, mână spartă, suflet larg, voi uita de mine însumi și îi voi face pe toți să să priceapă că Biserica înseamnă în primul rând dărnicie și apoi strictețe. Ea dă și nu ia nimic." Arătându-i-se Iisus, ultimul papă, spre a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aferent. Lulu se costumase și se machiase ca o vampă cu minijupă, perucă blondă, pantofi cu toc și sâni de vată. Nimic scandalos până aici, într-un fel sau altul toți se travestiseră în ceva, lovitura de teatru urmează la spartul tîrgului. Victor și Lulu se intersecteză întâmplător sau nu în mansarda conacului; acesta din urmă, crezându-l "fetiță", îi ia mâna și i-o pune pe sexul învârtoșat, sărutându-l simultan pe gură, spre panica subliminală și oroarea aceluia. Un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
va întoarce costul mingii. Sorin nu era sigur de acest fapt. După lecții Sorin a intrat într-o ceartă cu Mădălina, încercând să-i smulgă din mână o carte pe care dorea să o ia ca si garanție pentru mingea spartă. Mădălina se adresează la mediator. Consideră că deja ai spus mesajul de începere a medierii. Acum treci la etapa de stabilire a faptelor. Poți începe această etapă cu următorul mesaj: „Vom începe medierea prin aceea că veți povesti ce s-
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
înfățișare de copil,/ de bărbat, de femeie,/ sau chiar de animal sau de plantă". Efortul pare, până la urmă, inutil, peste toate textele ce decupează, uneori sincopat, frânturi ale căutării (inclusiv al unui sine aproape pierdut, risipit în cioburile unor oglinzi sparte sau ascuns în spatele unor ochelari fumurii -metafore ale deghizării, ale iluzoriului și deformării) bate un frison al zădărniciei, al alunecării cu o lentoare agonică spre neant, spre Mulțimea vidă. Spectaculos este însă modul în care (și prin poezie) se poate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dulcilor mei contribuabili. Există, surprinzător, și un poem în care sunt unificate cele trei timpuri, cu o ironie mușcătoare, menita deghizării disperării cu care este percepută curgerea ireversibilă, irecuperabilă, salutată înșelător cu un Bravo-bravissimo!: "Bravo-bravissimo! dar tu/ privind prin toba spartă a trecutului/ ți-ai permis un respiro, ai surprins/ cum prezentul se apropie bălăbănindu-se/ de mireasa viitorului și o mușcă de buci". Chiar și o exclamație aparent glumeață ca cea care se repetă în Trăiască poezia și marii visători
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al Centrului Internațional de Studii Poetice cu sediul la Bruxelles (din 1992). Cărți de poeme: Înfrângerea Somnului (1981); Soarele-Lup, Editura Albatros, București, 1984; Ființa de Vis, Editura Junimea, Iași, 1989; Agenția de Eufemisme, Editura Cronica, Iași, 1995; Îngerul cu arcadele sparte/ L'Ange aux arcades brisées, Editura Cogito, Oradea, 1996; Sinucigași de Lux, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Orbita Melancoliei, Editura Helicon, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea Jocului, Editura Cronica, Iași, 1998; Cu siliconul în bandulieră, Editura Axa, Botoșani, 1999; Carantina Logosului/ La cuarentena
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
contaminat de această pace agonică, de această sumbră armonie a elementelor aflate în ora amorțirii pre-thanatice, decorul se încarcă și mai vizibil de însemnele unor vremi crepusculare: "clopote martirizate de ploi", zorii adormind "în venele înveninate ale îngerilor cu arcadele sparte", "toamna apăsătoare/ pentru o sperietoare/ dezarticulată", canoanele zării ruginind în marsupii etc. Încărcătura dramatică a textelor, adesea construite pe tiparul ritualului sacrificial sau desacralizant, sporește atunci când ceremonialul de gen este atribuit elementelor. Poetul uzitează adesea de procedeul antropomorfizării: "Teluric vântul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
uitări protectoare, orfice: În sângele meu/ s-a înecat calul alb/ venea de departe/ înspumat/ în el se-necase/ un cal împărat/ cu frâu de mătase/ și-n calul acela/ alt cal se-necase/ El venea de departe/ cu potcoavele sparte/ de unde lumina se naște/ și nu-i nici ce bea, nici ce paște/ Eu l-am adus să se-adape/ din nesfârșirea unicei ape/ fără izvoare/ O, Doamne, cu câtă sete/ bea calul alb din râul Lethe". Și în alte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a iubirii similară procesului de distanțare aproape mistică față de obiectul adorației din lirica trubadurescă: "O, ce veste minunată,/ sunt chemat la judecată./ Spiță/ de străveche viță,/ marchiza păienjeniță/ luni solie mi-a trimis/ cavaleri cu zapis scris;/ marți,/ pilaștrii zăceau sparți;/ miercuri,/ eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon./ Prin tălmaci de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar:/ sunt un păcătos morar/ într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ne întoarcem la entropie. Legea a doua a termo dinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart. În acest mod deosebim stări anterioare de stări ulterioare, atât în natură, cât și în realitatea livrescă. Entropia primelor stări este mai mică. Sub aspect inter textual, sistemul care are entropia cea mai redusă, grad minim al dezordinii, este hipotextul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Noi nu percepem trecerea timpului, ci succesiunea stări anterioare-stări ulterioare, ceea ce, spun fizicienii, nu e semn al trecerii, ci al asimetriei timpului. Creșterea indicelui entropic se aplică și în intertextualitate. Idealul-tip este un "ou întreg", iar varianta este "oul spart". "Reperăm mitul într-un text grație constanței cantitative a unei serii de miteme. Îndată ce există fluctuație, există și derivație. Prezența literară a miturilor este tributară acestor derivații; există distorsiune de la idealul-tip" (ibidem). În consecință, "peisajul" intertextual sau blocul temporal
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întoarcem la termenul de "entropie". Legea a doua a termodinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al termodinamicii pune în lumină această imaterialitate și convoacă, pentru a ne ajuta să vizualizăm trecerea timpului, entropia, ca măsură a dezordinii din univers. Despre timpul nevăzut care trece cu urme vizibile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cel care a strigat 'stai' era un soldat din avangardă. Ajunsese într-o zonă în care austriecii secerau totul cu mitralierele lor. Să fie totuși împușcat! Domnule general, nu pot lăsa să fie împușcat un nevinovat!" Generalul, cu o voce spartă, aproape urlînd: "Să fie ciuruit de gloanțe i-me-diat!" Fața i se înăsprește din nou. Se aude slab, " Am înțeles, domnule general!" Un soldat tînăr, cu pușca în mînă, urcă panta gîfîind, lac de apă. Domnule locotenent, eu am strigat 'stai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
480 î.Hr.), grecii evită cea mai mare nenorocire în ochii lor: să devină sclavii perșilor. A fi liber mai înseamnă pentru un grec a nu fi aservit unui tyrannos. Dialogul dintre Xerxes (rege al perșilor) și Demarate (fost rege al Spartei, refugiat la curtea sa), imaginat de Herodot în Ancheta, ne ajută să înțelegem natura dublei libertăți atît de dragă grecilor. Demarat îl previne pe Xerxes că grecii se vor bate pînă la ultima suflare, căci vor lupta împotriva sclaviei și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
din 17 mai 1843, pp. 156-159 și nr. 21 din 24 mai 1843, pp. 162-165. 3 Moise sau Moshe, cel mai însemnat profet al evreilor, care a primit legea divină (Tora) pe muntele Sinai, fondatorul iudaismului. 4 Legislator legendar al Spartei, din secolele IX-VIII î.Hr. 5 Unul din cei "Șapte Înțelepți" ai Greciei antice, om de stat, legislator și poet, care a pus bazele democrației ateniene (secolele VII-VI î.Hr.). 6 Cunoscut filosof și matematician grec din secolele VI-V î.Hr.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
suplă de avion. De altfel, la șaizeci de ani după creația mallarmeană, inginerii de la Boeing au ajuns la același număr cînd au dorit să cifreze experiența modernă prin excelență străpungerea geometrică a unui cer fără Dumnezeu. Desigur, odată ce a fost "spart" presupusul cod, rămînea de cîștigat pariul descifrării mesajului transmis în acest mod. Interpretarea filosofico-poetică a lui Meillassoux poate părea, mai cu seamă cunoscătorilor, cam trasă de păr, dar nu e mai puțin adevărat că ea se înscrie perfect în logica
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci Cu genele să-i mîngîi ape reci, Către amurg, la spartul săptămînii. Căci ne-mpletim iubirea printre steve, Priviți de-un Dumnezeu fărădelege Ce spaima,-n bunătatea-i, ne-nțelege...
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
Oasele fluturilor lovesc florile cu perciunii străzii, când dimineața se furișează În patul tău lipsit de maniere. Eu am venit să mă rog. Diavolul trage cu urechea, certând lacrima apusă pe trupul icoanei. Un ciob al ecoului tău, În mine spart, alerga proaspăt, fără glas, În snobismul propriei iluzii. Aveai carnea aproape veselă, oasele roase de ierburi, trupul, fântână fără ciutură, pe buze o singură lacrimă: eu. Ascult psalmul mâinii cum curge pe umbra ta spânzurată În mine. Adorm pe pieptul
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
vis, o tăcere, o hemoragie de suflet, un rând pe crucea din cimitir. Atât va rămâne după ce voi trăi moartea, În vreme ce ea, va sta În colivia din odaie, cu ochelarii pe nas, rânjind absent la fiece vers, legănat de ciutura spartă a fântânii crescute Înlăuntrul ierbii din mine.
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
Ale noastre sunt băncile rupte, ale noastre leagănele ruginite din parc, ale noastre mesele de ciment, pe care jucăm table și șah de cînd ne știm, ale noastre straturile cu flori din fața blocurilor, ghena de la fiecare scară, liftul cu oglinda spartă, zidurile pline de grafitti, ale noastre-s parcările și chioșcurile de ziare, terasele, crîșmele, cinema "Favorit", ale noastre-s capacele de la canalizare și stîlpii de lumină, ale noastre au fost și vor fi în veacul vecilor. Cartierul e-al nostru
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
Locul este delabrat, secătuit de energie pozitivă, sinistru: "era o clădire veche, cu un etaj, enormă și lăbărțată, construită fără simetrie și fără gust. Pe pereții galbeni și coșcoviți, se zăreau dâre cenușii, lăsate de apa de ploaie din burlanele sparte. Ornamentele de piatră ale ferestrelor erau crăpate și roase. Tabla roșie a acoperișului se decolorase cu vremea". Înăuntru, vizitatorul se pierde într-un adevărat labirint domestic, care spune multe despre firea defunctului proprietar: "o mulțime de coridoare, cămăruțe și cotloane
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Occident. "Renunțarea" am trăit-o pe viu. Corectitudinea revenirii a fost mereu în suferință, pentru că în schimbările lumii nimic nu se reia cum a fost. Mai este apoi faptul că în România dreptatea de fiecare dată a umblat cu capul spart! Ne oprim să sintetizăm caracteristici ale crizei americano-europene, descrise de Allen Bloom în cartea de la poziția (12), scrisă într-o manieră neoconservatoare (de unde și prescurtarea neocons). Citată rapid de N. Manolescu în Postfața voluminoasei sale Istorii critice a literaturii române
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]