55,270 matches
-
să fiu și tot nu pot sări peste grupul de litere „c”, „i”, „r”, „c”. Fără ghilimele, virgule și o idee mai alăturate, adică puse în rândul lumii, literele, bineînțeles, (științific s-ar chema într-o logică a limbajului) și spectacolul e la el acasă. Nu vă grăbiți, nu e pe gratis! Plătim cu vârf și îndesat. „Lucru dracu, ba nene!”, vorba lui Moș Gogu, unul de pe la mine din sat, „e că circul noi l-am vrut, noi îl avem! Iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard Rang, Ary Smolik. Cupletele erau scrise de Libermann, un renumit economist al Uzinei Brătășanu. Tot în acea perioadă, industria craioveana era reprezentată de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
angajat Ilie Ion. În minutele în care cei doi căi se aflau sub puternică lumină a reflectoa relor, îi mângâia să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind mare, în 1958, s-a apelat la aceeasi trăsura, în spectacolul Gaițele, regizat de Vlad Mugur. (24) Anii au trecut, librăriile au fost națio nalizate, altele s-au transformat în prăvălii cu destinație diferită. Una dintre ele a devenit Librăria Cartea Rusă, care se mai numea și Librăria Maxim Gorki. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din Bolognia Italia, secția tehnică vocală. După succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în secolul al XVI-lea. Ei dețin puterea comerțului cu mirodenii și poate, zic eu, si pe cea a apei minerale Borsec, sau a Combinatului Siderurgic de la Galați. Lucrurile de artizanat de aici sunt foarte ieftine, însă cel mai fascinant spectacol local este “dânsul cobrelor”, pe care vi-l trimit în pozele alăturate. Capitala Statului KERALA este TRIVANDRUM, situat la sud de Kochi, tot pe coasta de vest, cu o populație de 3,5 milioane locuitori. Traversând sudul Indiei, pe diagonală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
erau buni amândoi, dar timp de decenii cuplul Beba-Zinelli au fost animatorii echipei teatrale din Râmnicul Vâlcea condusă de inimosul doctor Georgescu. Era și director de scenă și pictor scenograf și tot ceea ce necesită realizarea artistică și tehnică a unui spectacol. Cine poate uita pe Zinelli în personagiul Mircea din Gaițele lui Kirițescu, precum a atâtor personagii la care a dat viață pe scena teatrului din Râmnicul Vâlcea? Îmi reamintesc de obținerea premiului întâi pe țară la concursul de teatru ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la concursul de teatru ce a avut loc la teatrul din Lipscani, cănd împreună cu tot juriul-din care întâmplător făceam parte-ne-am dus în culise să felicitam interpreții. Ne-am întâlnit cu Kirițescu, autorul Gaițelor, care venise destul de sceptic la spectacol și l-am auzit spunându-i lui Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-ai creat dumneata. Te felicit și sunt fericit. Asta poate unde Gaițele este într-o mare parte autobiografica și cum Kirițescu petrecuse o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
am mai avut timp să-i spun domne profesor, căci era profesorul de lucru manual Constantin Popian, ci l-am luat cu Nea Costică cum îi spunea toată lumea. Constantin Popian era un adevărat rapsod organizând prin toate satele din Vâlcea spectacole cu piese de teatru, în special cu Iancu Jianu sau cu Haiduci. Odată a prezentat la mine în comuna și piesă”Zori de Zi”de Zaharia Bârsan. El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de Zi”de Zaharia Bârsan. El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din Bistrița Vâlcii, chiar la poarta mănăstirii, cam pe acolo își făcea veacul și de sărbători-în special de Crăciun-organiza cu învățătorii din comune spectacole, fiind singurele mijloace de culturalizare a maselor pentru acele vremi, adică între 1930-1946. Pe mine m-a luat gură pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian. M-am interesat și aflând că încă trăiește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e Trandafirul”, în cântecul francez al lui Gilbert Becault, în tot acest LABIRINT DE TAINE, „Important este SENSUL”, care se dă Energiei: împotriva sau în folosul oamenilor! Numai Dragostea de oameni poate face ca „Secretul Genezei” să nu devină „Ultimul Spectacol!” Cântați, Cântați, Cântați și toți voioși să fim! LA DONNA E MOBILE, când e trădata! Din volumul Conspirația iubirii Editură NEMESIS, Montreal, 2010 Un Copil vine în Lume ca un Mesager. El cunoaște toate răspunsurile la întrebările rostite și nerostite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vin cu Al. O. Teodoreanu. Labiș, copleșit de respect, asculta ce-i povestea cu verva lui Păstorel. Nu ne cunoșteam. Așa că m-am învârtit în jurul lor, făcându-mă că eu caut un loc. Numai să aud ce vorbesc. Era un spectacol extraordinar. în față se aflau două generații mari și foarte talentate. Puteam fi luat drept un securist care trage cu urechea, ca de obicei, meseria lui, cum se umblă astăzi după atâția și sunt prinși cu mâța în sac. Slavă
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
curent cu montările cele mai noi și mai interesante ale acestei instituții artistice de prestigiu, din țara unde, pentru prima dată în lume, s-a înființat o Academie de Dans, în 1961, sub Regele Soare. Incontestabil, în prima parte a spectacolului, soliști ca Isabelle Ciaravola și Karl Paquette (în Raymonda de Nureev), Nolween Daniel și Mathieu Ganio (în Ceaikovski Pas de deux de Balanchine) și Myriam Ould Braham și Stéphane Bullion (în Romeo și Julieta de Mac Millan), au pus în
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
în evidență acuratețea tehnică specifică școlii franceze de dans, dar au fost departe de a depăși media acestei școli, prin impregnarea liniei clasice cu o personalitate care să o facă să strălucească. Au fost poate prea grăbiți să-și facă spectacolul de la București - așa cum ne spune tot programul de sală - între spectacolele pariziene din ajun și cele din a doua zi, spre care au plecat în aceeași noapte din România. O notă aparte a adus coregrafia lui William Forsythe, de acum
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
fost departe de a depăși media acestei școli, prin impregnarea liniei clasice cu o personalitate care să o facă să strălucească. Au fost poate prea grăbiți să-și facă spectacolul de la București - așa cum ne spune tot programul de sală - între spectacolele pariziene din ajun și cele din a doua zi, spre care au plecat în aceeași noapte din România. O notă aparte a adus coregrafia lui William Forsythe, de acum și el un ,clasic" al dansului modern pe poante, prin fragmentul
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
o serie de exerciții la bară, cu siluetele balerinelor poetic conturate ŕ contre jour, a urmat o adevărată avalanșă de variații - duete, solo-uri, trio, quartete - executate cu brio, care ne-au consolat parțial pentru tot restul serii. Din păcate spectacolul parizian ne-a amintit proverbul românesc: , La pomul lăudat să nu te duci cu sacul".
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
de scurt. Să mă bucur de forme ale libertății, de mici evadări din șabloanele inevitabile ale programului zilnic, să-mi amăgesc oboseala. Teatrul în sine este un soi de aventură, de provocare a minții, a emoției, a propriei ființe. Fiecare spectacol este un drum către o creație, către un creator, către ficțiuni și alcătuirea lor, către hotare făcute după chipul cuvintelor, al imaginației, după forța cu care artiștii fac credibilă povestea lor. Un minunat exercițiu ca să nu îți pierzi prospețimea, ca să
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
imaginației, după forța cu care artiștii fac credibilă povestea lor. Un minunat exercițiu ca să nu îți pierzi prospețimea, ca să reziști vremurilor și oamenilor, ca să încerci să afli cine ești. Pe actrița Magda Stief nu am văzut-o jucînd decît în spectacolele din țară ale lui Vlad Mugur. În ,Scaunele", o montare care mă urmărește, în ,Livada de vișini", ,Așa este (dacă vi se pare)". Ionesco, Cehov, Pirandello. Trei lumi complet diferite, trei tipuri de limbaj ce aduc altfel replica pe scenă
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
cu ,O, ce zile frumoase!". Magda Stief - Winnie. Prima oară, din punctul meu de vedere, fără Vlad Mugur pe scenă. Deși... Am înțeles, mergînd acolo, că, într-un fel, și suma coincidențelor strînse, din punctul meu de vedere, în jurul acestui spectacol m-a decis să merg să-l văd. Scenografia, Helmuth Sturmer - căruia tocmai îi închideam expoziția superbă din foaierul Teatrului Național din București, care a lucrat acest text acum doi-trei ani la Teatrul de Comedie, sala Studio, cu Tompa Gabor
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
care dau o imagine halucinantă în acest ansamblu. Forța și precizia detaliului - semn major al acestui artist, scenograf, pictor, inventator de imagini, de lumini, de ipostaze ale sinelui, ale diurnului, nocturnului. O călătorie deloc monotonă. Un fel de prolog al spectacolului, discret, tainic, pe care aveam să-l decodez mai tîrziu. Urcînd o scară de lemn, la etaj se află sala. Studio. Intimă, echilibrată, cu aproximativ o sută de locuri. La picioarele spectatorilor, jos, ca într-o groapă, scena propriu-zisă. Și
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
Fiecare gest, fiecare privire, ochii, nasul, gura, pălăria, fiecare element al acestui desen spune aceeași poveste și, în același timp, șoptește o alta. Secundă sau nu. Ca măștile lui Sturmer din foaier. Ca măștile pe care le purtăm cu toții. Tensiunea spectacolului vine și din această asumare a lui Winnie. Din arta cu care Magda Stief și-a studiat acest rol, din arta cu care știe să-l facă. Pentru că Winnie se face pe scenă, la vedere, sub ochii noștri, creînd senzația
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
estetic sau muzical. De aceea zvonistica ce a precedat premiera operei Nunta lui Figaro într-o versiune mai puțin obișnuită la noi - o coproducție internațională - mi-a trezit o oarecare suspiciune. Și nu mică mi-a fost satisfacția în fața unui spectacol plin de savoare și prospețime. Evenimentul a fost prilejuit de aniversarea a 85 de ani de la înființarea Operei Române ca instituție de stat, în 1921, și face parte dintr-o serie de festivități. Iar coproducția alătură teatrului bucureștean, Opera Națională
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
este departe de acest model. Prezențe plăcute, cu glasuri calitative au fost Vikena Kamenica (Albania) în Cherubino, savuroasa Marcellină a Andreanei Nikolova (Bulgaria), Gergely Nemeti din Timișoara (Don Basilio)și Iurie Maimescu din Moldova (Bartolo). De reținut este că regizorul spectacolului Alexander Rădulescu - un român trăit și format în Germania - ferindu-se de tendințele proprii teatrelor germane de a dilata mesajul până la caricatură, a creat un spectacol dinamic, motivat, grav și vesel în același timp (cu excepția finalului din care a rămas
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
Timișoara (Don Basilio)și Iurie Maimescu din Moldova (Bartolo). De reținut este că regizorul spectacolului Alexander Rădulescu - un român trăit și format în Germania - ferindu-se de tendințele proprii teatrelor germane de a dilata mesajul până la caricatură, a creat un spectacol dinamic, motivat, grav și vesel în același timp (cu excepția finalului din care a rămas doar farsa și a dispărut vraja nopții ce rezonează cu cea mai subtil îmbătătoare muzică). Un decor foarte frumos (Adriana Urmuzescu) îl situează pe Mozart în
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]