5,301 matches
-
că vorba potrivită e „obișnuință”. A luat cutia pe care i-o Întindea Faulques și a stat așa, privind-o, fără s-o deschidă. Pictorul a deschis-o pe a lui, trăgând de clapetă. Era caldă, și un șuvoi de spumă i s-a curs printre degete. - Trăiești singur, atunci, a murmurat Markovic, gânditor. Faulques bea cu Înghițituri scurte, privindu-l. Fără să spună vreo vorbă, s-a șters la gură cu dosul palmei. Celălalt dădea din cap cu scurte gesturi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sunt o personificare a revelației celei de-a doua nașteri. Valurile simbolizează mișcarea perpetuă și ritmată. Ele arată capacitatea de adaptare, schimbarea («a fi pe vală), dar și instabilitatea. Mareea reia același simbolism, adăugând periculozitatea, prin rapiditatea sa uneori ucigașă. Spuma, la rândul ei, evocă la modul pozitiv, purificarea prin albeața sa, iar la modul negativ furia și mânia («a spumegaă). Plaja este în legătură cu nisipul (vezi acest cuvânt), dar și cu noțiunile de destindere și vacanță. În vis, ea indică nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
iarbă; iaz; inspirație; iubire; înviere; lacrimi; lapte; lecuire; limpezime; liniștea; mare; meleag; merge; mic; minte; minunăție; minuni; Mureș; nesecat; nou; pace; pătură; pietre; poveste; purificat; puț; răcoare; relaxare; renaștere; revigorare; rîu de apă; roman; roșu; rouă; sat; seninătate; Siret; sorginte; spumă; sunet; sursă de apă; tămăduiri; tămăduitor; tinerețe; veșnic; viteză; viu; zgomot; zîmbet (1); 798/145/50/95/0 îmbracă: haine (223); haină (94); dezbracă (57); haina (41); dezbrăca (40); frumos (14); poartă (14); frig (13); acoperă (8); cald (7); gros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leac; mamei; materie animală; matern; mămăliga; mic; mic dejun; microbi; și miere; naște; natural; negru; neplăcere; neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut; poftă; producător; proteină; purificare; rece; relaxare; revenit; sat; sete; spumă; sticlă; substantiv; sursă de energie; terci; ușor; de la vacă; viață; o vitamină; vreau; zahăr; zăr; zer; zippo (1); 807/157/62/95/0 laudă: mîndrie (66); de sine (26); bucurie (22); fală (20); merit (13); lăudăros (12); prostie (12); apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ontolog; orizont; os; paritate; pat; pămînt; părți; pătrat; pîine; poale; posibilitate; prăpastie; prieteni; prinde; procedeu; proporție; propoziție; punct; putere; puțin; rachetă; raft; răbdare; reunire; reuși; riglă; sală; sandwich; sat; săptămînă; săptămînii; scaun; scăpare; segment; siluetă; simetrie; sîmbure; slabă; slăbești; soră; spumă; stîlp; stînga; stres; strîmt; strîns; șolduri; timid; tînăr; transport în comun; trei; tren; trup; tu; tură; țară; util; vertebre; viespe (1); 743/247/59/188/0 milă: compasiune(60); bunătate(41); jale(36); sărac(33); sentiment(20); cerșetor(17); ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trainic; tratament; uman; valoare; veșnică; viața; viață bună; viață de durată; vigoare; vioi; vioiciune; și virtute; vis; voința; voios; voioșie; zîmbet (1); 790/223/83/140/0 săpun: curat (196); curățenie (123); lichid (67); baie (39); igienă (36); apă (30); spumă (30); spălat (19); miros (15); șampon (14); duș (11); spală (11); bule (9); detergent (9); mirositor (9); bulbuci (7); spălare (6); baloane (5); mîini (5); alb (4); Dove (4); a se spăla (3); alunecos (3); chimie (3); clăbuci (3); gel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
duș (11); spală (11); bule (9); detergent (9); mirositor (9); bulbuci (7); spălare (6); baloane (5); mîini (5); alb (4); Dove (4); a se spăla (3); alunecos (3); chimie (3); clăbuci (3); gel (3); mic (3); săpun (3); spăla (3); spume (3); bacterii (2); cadă (2); curățare (2); dulce (2); Duru (2); galben (2); gel de duș (2); haine (2); igienic (2); murdar (2); parfum (2); proaspăt (2); prospețime (2); Protex (2); rufe (2); scump (2); soluție (2); a spăla (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); hîtru (2); iubit (2); înfricoșător (2); jegos (2); miros (2); nasol (2); nefrumos (2); neînțeles (2); nevăzut (2); obicei (2); oglindă (2); posomorît (2); prost (2); rățușcă (2); răutate (2); repulsie (2); sinistru (2); soarta (2); spaimă (2); cu spume (2); subiectiv (2); timp (2); de tot (2); trăsătură (2); trist (2); tristețe (2); adevăr; albicios; doar altfel; alții; Anca Zăvoranu; antipatic; antipatie; antisocial; arătare; artistic; ascuns; asimetric; asimetrie; aspect nepotrivit; baba cloanța; babă; babuin; bas; bărbat; bătrîn; bătrînă; bătrîni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154/43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13); plajă (10); albastru (8); tsunami (8); puternic (7); spumă (7); mal (6); de apă (5); distracție (5); înalt (5); vîrtej (5); de mare (4); frică (4); răcoare (4); trecător (4); vînt (4); alb (3); cal (3); forță (3); frumos (3); furtună (3); iarna (3); surf (3); surfing (3); adiere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Duritatea apei Duritatea apei este dată, în principal, de suma ionilor de calciu și magneziu prezenți în apă. Apele cu un conținut relativ ridicat de săruri dizolvate sunt ape dure, nu sunt bune de băut, fierb greu legumele, nu fac spumă cu săpunul, provoacă depuneri pe vasele în care fierb, sunt corozive etc. În funcție de tipul de săruri conținut în apă, duritatea ei poate fi: duritatea temporară, dt dată de carbonații acizi de calciu și magneziu; duritatea permanentă, dp dată de restul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
lui Doug era evidentă fiecărui angajator în parte, chiar și atunci când nu căuta de lucru. A fost avansat pe scara ierarhică de la o companie la alta și, în final, a ajuns în slujba din construcții pentru care majoritatea ar ucide. Spuma se ridică întotdeauna deasupra. Schimbați acest lucru. Stabiliți-vă țelul de a fi „angajatorul” pentru care cei mai buni angajați vor să lucreze, care oferă cele mai bune pregătiri, cea mai bună situație la locul de muncă, cel mai bun
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
silește numaidecât, răcnează o dată de s-au cutremurat munții și nu ai de trei ori a sărit și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost în mijlocul apei, s-a cufundat calul cu voinic cu tot. Calul a ieșit plin de spume, dar voinicul a rămas în fundul genunii. Știma apei a cerut cap de om, și când a sosit ceasul, cap de om a căpătat." În Bucovina există și o altă "ființă a apei", Sorbul, care locuiește acolo unde se adună toate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
om și cosmos: "Vasile, fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ori prin locuri umede cu multă frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază într-o roată tot cap la cap și unii spre alții, de se face dinaintea capetelor lor o spumă mare, mare și deasă. Din spuma aceasta, la suflarea necontenită a șerpilor, se alege cu timpul un adamant, adică o piatră cât o alună, sau o nucă, ori chiar și cât un ou de găină de mare, însă tare scumpă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază într-o roată tot cap la cap și unii spre alții, de se face dinaintea capetelor lor o spumă mare, mare și deasă. Din spuma aceasta, la suflarea necontenită a șerpilor, se alege cu timpul un adamant, adică o piatră cât o alună, sau o nucă, ori chiar și cât un ou de găină de mare, însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
boabe de fasole în gamela noastră” . Părintele Justin Pârvu povestește astfel despre mâncarea de la Periprava: „Acolo te așteptau caraliii aceia sălbatici, criminalii de drept comun și-ți puneau polonicul acela în față, dar când vedeai vița aceea de carne cu spumă ți se întorceau mațele pe dos”. Era carne de cal stricată, adusă 10 Km cu căruța cu boi, pe căldură, ținută în soare. „Nu mâncai, te mulțumeai cu 250g de pâine și atât era...". Inginerul Dan Ottulescu care a ajuns
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de fum, bani de foc/ osie de vis a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi sări în marea spumegată/ îmbrățișând-o îi cuprinse gura/ o frunză vânătă și înghețată." Modul clasic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sfărâmat paiele mele încete,/ Unde mi-am golit urechile/ De sunete văratice și pofte firești,/ Iernând în contemplarea oboselii/ tot mai rotunde din capul meu...". " Dar n-am fost decât an cal adormit/ cu pielea sfârâind de aripi și de spume/ acoperit de mânjii mărunți din vis." Visează o lume în care să evadeze, pentru că aici, săraci în zile, trăiești ca sub un ghețar legat la gât cu lungi copilării (agonice); de aceea exclamă: "Sunt otrăvită, încep a muri". Paloarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
împreună cu scenograful Vittorio Holtier, propun un raport extrem de subtil între real și imaginar, oferind o lume concretă, a cărei prezență nu admite însă niciodată iluzia vieții. Două elemente opuse susțin perpetuu imaginea scenică: pietrișul alb ce acoperă scena ca o spumă parcă înghețată, dar scrâșnind la fiecare pas, și elegantul candelabru, agățat misterios deasupra acestor oameni plasați într-un spațiu ce nu mai distinge exteriorul de interior. [...] Melania Ursu Sonia, Gheorghe Nuțescu Astrov și Constantin Adamovici Unchiul Vanea Spectacolul e, cred
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
valențe policrome, forfotitoare, luxuriante, chiar dacă marcat de acea neasfințită mâhnire a finitudinii: "Nicăieri nu e zădărnicie, numai în mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria. Lăstunii țâșnesc în aerul ud, păstrăvii își urmează călătoria odată cu valul în spume, șarpele se retrage înțelept în ferigi, moara de apă își duce povara, iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni de la munte morocănoși ca dulăii de stână. Pâinile stau azimi biblice să le ceară
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Mă gîndeam chiar să-mi fac operație estetică, să nu mă recunoască cei pe care-i implicasem în imunda aventură... Amica mea a sosit zîmbitoare, ca întotdeauna, și, după ce a ascultat criza mea de isterie, după ce s-a speriat de spumele-mi de la colțurile gurii, m-a dezarmat cu un cald și samaritean "Și ce dacă e un singur român în trupă? Și pentru unul singur trebuie să ne zbatem să-și cunoască țara!"... Mai puteam zice ceva? Mi-am cerut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sală: nu știa ce să facă cu ele. Nu știa cum să le miște. Nu realiza cum se pot mînui. Devenise isteric. Uitînd că a încasat un avans substanțial (cam 150% din onorariul meu), a urlat, a înjurat, a făcut spume la gură și a plecat... la gară! Comodă alegere! Și nesimțită, scuzați-mi aprecierea! Dacă nu știi teatru de păpuși ce te bagi, bre, Grigore? Și mai iei și banii amărîtei instituții, punînd-o pe directoare în situații delicate! (din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
negură al transparențelor absolute: "Cuprinse cu privirea orașul profilat în transparența negurii. Îl iubi. Se gîndi la ceea ce se cheamă sufletul orașelor! Era emanarea sufletului colectiv al citadinilor. În aerul acela cuprins între clădiri, trupul sufletesc al fiecăruia își depune spuma vie a tuturor simțurilor." Exaltarea eroinei nu este străină de o conștiință a privirii îndrăgostite sub care doar ei, și tocmai de aceea orașul i se revelează, ca o epifanie învăluitoare, în corpul lui inefabil. Identificîndu-se cu "punctul de miră
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
doi, și ar fi reușit să-i convingă mai mult ca sigur, că avea momeala jocurilor, cine știe ce s-ar fi întîmplat, s-ar fi trezit poate fără jumate de colecție de jocuri. Soluția ideală ar fi fost Frensis Fițerald. Făcea spume la gură dacă cineva avea tupeul să-l numească altfel, în afara profilor, vrăjitori care strigau numele din catalog, ca într-o incantație fără de care n-ar fi putut începe ora, apoi le mai strigau de cîte ori era nevoie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]