7,274 matches
-
până ajung/ să văd puțurile părăsite./ mirosuri stranii./ urmăresc soarele,/ dar fuga lui/ e definitivă./ cad frunze/ cad picături de sânge/ ochii se înfășoară în roșu" ***). Celelalte poeme din unicul volum de versuri al lui Constantin Pricop conțin fie tablouri statice, stilizate de un geometru impasibil, fie înscenări ironice ale luptei cu tentația histrionismului artistic (seria ingenioaselor Klee). Referințe critice (selectiv): Ion Bogdan Lefter, în "Viața Românească", nr. 9, septembrie, 1982; Ștefan Melancu, în "Echinox", nr. 10-11-12, octombrie-noiembrie-decembrie, 1982; Cristian Livescu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
215-216]. Semnificative apar însă recomandările lui Duroy, dezgustat de sentimentele prea sincere și acaparatoare ale doamnei Walter, care dă sfaturi de tactică feminină, bazată pe sentimente și durere, mai mult simulate decât resimțite 324. Scenă așteptării Tradițional, așteptarea corespunde imanentei statice feminine: Penelopa așteptându-l pe Ulise, singurul autorizat de a călători. Așteptarea este, pentru tânăra față sau femeia în vârstă, o fericire în sine, o stare de disponibilitate față de lume și elementele sale. Scenă femeii care așteaptă la fereastra este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sistem economic adecvat; nu există decît o evoluție în baza unor legi istorice, iar rolul alegerilor individuale este insignifiant; pe cale de consecință, în etape sau stadii istorice diferite, funcționează categorii și legi economice diferite; (2) abordarea neoclasică, avînd un caracter static și pozitivist, fără vreun rol pentru instituții sau experiența istorică, care privilegiază modul în care diferite societăți organizează utilizarea resurselor rare pentru a satisface nevoile economice nelimitate sau pentru a răspunde celor trei chestiuni economice fundamentale: Ce și cît să
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
analitice și abstracte, și nu exprimă cu adevărat și adecvat ce anume face ca ceva să fie cu adevărat o orchestră, un întreg (Jan Smuts). Gîndirea sistemică vede întreguri, principii generale, interrelații și modele de schimbare, în loc de părți sau instantanee statice. Ea se impune tot mai mult, începînd cu sfîrșitul secolului al XX-lea și traversează toate științele, de la fizică și inginerie pînă la economie, sociologie și științe politice. În acest tip de gîndire nu faptul este important, ci relația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ale unui sistem: identitatea sa, organizarea și orientarea spre obiective. În general, sistemele sunt alcătuite din subsisteme, existînd o anumită ierarhie internă. Pe de altă parte, el trăiește într-un mediu dat, cu care comunică sau nu. El poate fi static sau dinamic, închis sau deschis, activ sau reactiv, natural sau construit de oameni, eficient sau ineficient ș.a.m.d. De asemenea, el are o funcție de autocontrol, ceea ce-i asigură viabilitatea. 2. SISTEME ECONOMICE Prin sistem economic se înțelege un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
analitic nu se opun, ci se presupun, sunt instrumente ale aceleiași cunoașteri a realității. De aici, de pildă, termenul de glocalizare, care integrează aspectul global și cel local într-un singur proces, ținînd seama de complementaritatea lor. De asemenea, elementele statice interferează cu cele dinamice, în căutarea unui echilibru. Sistemele economice trebuie analizate în evoluție, iar deci-ziile și acțiunile care îl privesc trebuie să țină seama de această dinamică. Astfel, ele vor structura și restructura realitatea economică însăși. Apoi trebuie ținut
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Faptele economice erau considerate realități obiective, în cel mai bun stil newtonian. Analiza economică era una raționalistă, ce acredita existența unor legi economice obiective, în a căror descoperire ar consta însăși esența demersului economic. Fenomenele și procesele economice erau abordate static, fără să fie văzute și în dinamică și cu eludarea influențelor externe. Privit astfel, echilibrul economic era posibil. Timpul și spațiul nu contau prea mult, iar moneda era considerată ca și neutră. Ulterior, s-a descoperit că, de fapt, fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dezvoltată în prezentul studiu. Discursul semiotic utilizează pentru intertextualitate termenul "dispozitiv"1. Noi preferăm "mecanismul"2. O atare abordare ne va ajuta să urmărim jocul repetare/diferire care animă conceptul kristevian (după unii, mai curând barthesian). Dispozitivul este restrâns și static, în timp ce mecanismul are o configurație complicată dedalică, uneori și este dinamic. În paranteză fie spus, am asociat încă de la prima vedere mecanismul orologiului din Turnul cu ceas de la Sighișoara cu mașinăria intertextuală. Dacă am încerca să vizualizăm rotițele care ajută
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Dionis, erau "ziare rupte", printre altele. La Toma Nour, "ziare rupte și întregi". Un obiect întreg, mai ales unul tipografic, chiar pierdut într-o imagine-colaj, induce oarecare liniște. Finalul secvențelor intertextuale exprimă în plan secund concluzia despre un tablou natură statică. Ceea ce pri mează vizează relevanța secvenței pentru percepția fiecăruia din cei doi eroi asupra lumii: "o neordine într-adevăr păgânească" "totul un abracadabra fără înțeles și fără scop". Ar fi interesant de cuantificat unitatea minimală de repetare intertextuală. Pentru această
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nu cumva "dificultățile de principiu întâmpinate simultan și independent de știința elementarului și de cea a întregului, de microfizică și de cosmologie, nu aveau aceeași origine și nu puteau fi rezolvate împreună" (Merleau-Ponty: 1978, 113). Dacă Universul nu mai este static, un alt semn de întrebare se insinuează în cosmologia de factură einsteiniană și vizează omogenitatea din acest nou spațiu în expansiune. Cu lucrarea sa despre relativitate, gravitație și structura lumii (1935), E. A. Milne pune puțină ordine în concepte destabilizate de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
adăuga, pentru înțelegerea și salvarea lui de la relativism): "Ineditul acesteia [...] constă în dominanța ideii de tensiune dinamică (s.a.) pe care, sugerează Eminescu, orice entitate o presupune". Individul este existentul care are un singur punct de gravitație sufletul. Nu este ceva static, punctul de gravitație aleargă acolo unde dezechilibrul a fost amenințat, spre a-l restabili, urmând legea coadaptației (ibidem). Desenul eminescian (ekphrasis geometric care complinește vizualizarea conceptului Ieronim, ahtiat să-și reprezinte totul în schițe, este poetul însuși) descrie un vârtej
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de dimineață. "Perifericul" și "refuzatul" nu a putut suporta, la limită, umilința la care l-a supus "centralul" și "puternicul", hotărînd, în consecință, să se răzbune. Tensiunea creată de McEwan în acest episod epic final compensează, în fond, lunga și statica intros pecție care domină romanul de la început la sfîrșit. Victimele și agresorii, învingătorii și învinșii (greu de distins acum) se studiază patetic și așteaptă, în încordare, un gest greșit în tabăra adversă. Punctul culminant este atins atunci cînd Baxter îi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acordă definirii și încercării de a clarifica importante concepte de teorie literară și de critică a textului, concepte necesare în noua abordare pe care intenționăm să o oferim scriiturii Anei Blandiana. Pornind de la conceptul de canon, considerat element de reper static, a cărui definiție o vom urmări atât din prisma dicționarelor literare, cât și din punctul de vedere al criticilor și al istoricilor literari, ne propunem să argumentăm în ce măsură poezia acestei autoare se apropie și în ce măsură se îndepărtează de ceea ce criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un eu absolut. Reconfigurarea realității, atât printr-o reconfigurare a limbajului, cât și printr-o reconfigurare a traseului prin care pătrunde mesajul creat cu ajutorul acestui nou limbaj, nu este nimic altceva decât o reconfirmare a sinelui care este singura unitate statică dintr-o sumă de variabile. Totul se mișcă, totul se transformă, totul devine, mai puțin sinele, eul. Subiectul creator este elementul static, din prisma căruia se face înțelegerea realității, urmată de filtrarea ei în interior și apoi de transmiterea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
creat cu ajutorul acestui nou limbaj, nu este nimic altceva decât o reconfirmare a sinelui care este singura unitate statică dintr-o sumă de variabile. Totul se mișcă, totul se transformă, totul devine, mai puțin sinele, eul. Subiectul creator este elementul static, din prisma căruia se face înțelegerea realității, urmată de filtrarea ei în interior și apoi de transmiterea ei. Desigur, procesul este istovitor și dureros, însă esențial este că nimic nu se pierde, totul se transformă, totul se recondiționează, totul devine
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
realitatea de dincolo de ideologie, care este, de fapt, o realitate individuală, intimă, transformată de scriitori într-o realitate interioară. Incapacitatea de revoltă, din cauza temerii sau din cauză că aceasta nu le este permisă direct, transformă oamenii singurele ființe vii din cadrul acestui univers static în plante. "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de analiza pentru revizii în afara Femap. Aceste fișiere reclamă spațiu suficient pe disk din cauza mărimii lor. Se folosește comandă New Study , pentru a crea un studiu nou. Apelarea acestei comenzi determina: - Atribuirea unui nume predefinit. - Specifică tipul de analiză - linear static, buckling, sau modal - de aplicat modelului. Specifică tipul rețelei de discretizare ce va fi aplicată modelului. Fiecare studiu prezintă un model, cu un material atribuit, una sau mai multe sarcini, un set de constrângeri și o rețea de discretizare aplicată
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
practica afacerilor nu o recunoaște și nu o poate recunoaște. În ceea ce privește teoria valorii, în cazul a doi indivizi care realizează un schimb, trebuie precizat că valabilitatea acesteia se păstrează și în contextul unei colectivități de indivizi. De asemenea, această teorie statică a fost în mod conștient asumată cu toate imperfecțiunile și criticile de rigoare ulterioare. Un schimb între doi participanți se realizează atunci cînd unul dintre ei posedă un bun care prezintă o utilitate mai mare pentru celălalt. Aceștia reacționează potrivit
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
simplu, modelul Solow, a primit acest nume după doi economiști importanți: Robert Solow și Trevor Swan. Robert Solow, profesor de economie la Massachusetts Institute of Technology (MIT), chiar a și primit premiul Nobel pentru economie în 1987. Deși o analiză statică, teoria lui Solow ne arată, într-un mod destul de simplu, de ce o economie crește, de ce unele țări prosperă mai dinamic și mai sustenabil decît altele, în condițiile impactului economisirii, creșterii demografice și a progresului tehnologic. În ciuda simplității construcției teoretice și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Modelului lui Ricardo i se opun două tipuri de critici: pe de o parte, valoarea unei mărfi depinde de cerere. Marfa "x" poate fi mai solicitată decît marfa "y", spre exemplu. Pe de altă parte, raționamentul lui Ricardo este unul static, el ignoră dinamica economică. Marfa "x" poate avea mai multe efecte industrializante decît marfa "y", de pildă. Există specializări purtătoare de dezvoltare în măsură mai mare (produsele industriale) și altele în măsură mai mică (produsele primare). După teorema Heckscher-Ohlin-Samuelson (economiști
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ce fel trebuie să se modifice realitatea economică. Există mai multe criterii de a delimita tipurile de analiză statistico economică: 1) După momentul în care se efectuează: − retrospectivă; − curentă; − prospectivă (previzională). 2) În funcție de evoluția fenomenelor în timp, analiza statistico-economică este: − statică; − dinamică. 3) În funcție de nivelul la care se desfășoară: − microeconomică; − mezoeconomică; − macroeconomică; − mondoeconomică. 4) În funcție de laturile activității care sunt studiate, analiza statistico economică este: − cantitativă (fenomenele sunt cuantificate statistic); − calitativă (se interpretează fenomenele și procesele economice în vederea elaborării de teorii și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
vedere la analiza structurii populației pe vârste este necesitatea studierii particularităților de manifestare a acesteia în cadrul unor subcolectivități delimitate pe baza caracteristicilor social economice, teritoriale, pe medii și zone geografice etc. Totodată, structura pe vârste necesită o abordare nu numai statică, ci și dinamică; variația continuă în timp a fenomenelor demografice, modificarea structurii pe vârste și sexe a unei populații, în sensul creșterii ponderii unor grupe de persoane și reducerii corespunzătoare a ponderii altora în totalul populației, trebuie avute în vedere
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și personal medical calificat, nivelul scăzut de educație sanitară, condițiile de viață diferite sunt numai unele dintre cauzele care au dus la menținerea diferențelor mari ale mortalității între medii. În analiza mortalității populației, o importanță deosebită o prezintă studierea aspectelor statice și dinamice referitoare la repartiția deceselor pe cauze. În mod curent se determină intensitatea mortalității pe cauze, precum și structura deceselor pe grupe de cauze relativ omogene. Astfel, rata mortalității proprie cauzei de deces „i” se stabilește pe baza relației. Ținând
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
cercetarea fenomenului prin determinări cantitative, stabilindu-i dimensiunea, volumul, intensitatea, durata etc.; − analiza calitativă, ce urmărește esența fenomenului sau procesului economico-financiar, însușirile sale esențiale, factorii care îl influențează; b) în funcție de modul de urmărire în timp a fenomenelor, se distinge: − analiza statică, ce studiază fenomenele și procesele economico financiare la un moment dat, evidențiind relațiile dintre elementele și factorii care le determină nivelul cantitativ și calitativ; − analiza dinamică, ce presupune studierea fenomenelor economicofinanciare într-o anumită perioadă de timp, relevând schimbarea lor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]