2,655 matches
-
ordinea deasupra dezordinilor locale. Cancelarul își depusese mai mult sau mai puțin spontan demisia, iar împăratul îl alese pe Baronul, mai tîrziu Contele, Lexa de Aehrenthal. Noul conducător al politicii externe nu era o persoană oarecare. Fizic, nu avea frumoasa statură a Contelui Agenor. Figură ștearsă, cu privire ascunsă de ochelari fumurii, din cauza unei slăbiciuni de ochi, consecință a unei boli incurabile care nu a fost diagnosticată decît mai tîrziu leucemie generalizată, cu final tragic Baronul Aehrenthal nu inspira încredere. Dimpotrivă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
acțiunea. Prințul Fürstenberg, ministru imperial și regal la București, se făcea instrumentul acesteia, fără exces de tact. Regele Carol, înaintat în vîrstă, foarte atins de boala care urma să-l răpească în 1914, nu mai avea aceeași clarviziune și nici statura de altădată. Faptul că fusese miop în privința apropierii de Austria și deconcertat de falsitatea profețiilor lui Berchtold, cît și de pendulările diplomației de la Ballplatz, se cantona într-o atitudine britanică de "wait and see" cu unele izbucniri intempestive. Voi relata
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aveam amintiri de evocat pentru a sparge repede gheața. În biroul său de la ambasadă, ornat cu frumoase tapiserii prețioase, Delcassé m-a primit privindu-mă atent de după lorgnionul său așa cum îl știam din portrete și caricaturi atît de mic de statură încît chiar el spunea despre sine: Sînt un fel de pitic, dar din rasa piticilor Rh(ne"117. Primirea sa a fost foarte afabilă; felul în care mi-a primit pledoaria mi-a permis să sper că l-am convins
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ordine regească, și viziunea, care nu se risipea din minte, a tranșeelor noroioase, a satelor rase de pe fața pămîntului și a osuarelor ce vor popula de acum încolo cu crucile lor cîmpia Franței era izbitor. Privirile erau atrase de înalta statură a contelui Apponyi, vultur bătrîn cam jumulit, întruchipare a marelui boier ungur, dotat cu talente oratorice apreciate la Societatea Națiunilor. În memorandumul maghiar, redactat de el, se recunoștea preponderența numerică a elementului românesc în Transilvania, dar acești români, pentru a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
într-o străduță liniștită și provincială cu salcîmi sferici, paralelă cu avenue Louise, arteră elegantă ce ducea spre Pădurea Cambrei. Clopotele unei biserici învecinate numărau orele, iar la utrenie și pentru vecernie cîntau din plin253. Regele Albert domina scena cu statura sa înaltă și prestigiul de Rege cavaler. Era o emoționantă personificare a eroicei rezistențe belgiene de pe Yser, a voinței sălbatice de a se agăța și de ultima palmă de pămînt liber din teritoriul național și a respectării cuvîntului dat față de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Vorba e că la geopolitică stăm rău... Dar hai să zicem că valoarea literară își va spune cuvântul și că ne putem juca de a pronosticurile, precum răposatul meu amic Laurențiu Ulici. Ne uităm în jur și ce vedem? Vedem statura impozantă a romancierului național N. Breban, care, din păcate, e mult prea puțin tradus. Îl vedem, deși hălăduiește peste ocean, pe N. Manea, care e foarte tradus, atât de tradus și în alte limbi, inclusiv newyorkeza, încât dacă nu ia
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii îi spuneau “turcu”. Era mic de statură, fără pretenții, muncea din greu toată ziua. Avea trei fete. Locuiau cu toții în această lungă prăvălie, care după colț dădea într-o uliță, unde s-a născut pictorul Nicolae Tonitza. La Bizim, care în piesa scriitorului nostru primise numele de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
încă nu-l ispitea nici măcar profesionala la seral. Așadar, Dinu e bețiv, pătat, sugător de trabuc, Antipa în formol. Iar Răducioiu, care a uitat românește, a venit cu spatele în țară, ca să plece repede. Așa spune domnul Iancu, de la înălțimea staturii sale de finanțator incert, semiliber și de la experiența sa de doi ani bătuți pe muchie în fotbal. Nu înainte de a preciza că dezalcoolizarea a început cu Cornel Dinu. Și de a nu-și da seama că lipsa de sens, de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mare de mercur, își pierdu mustățile, pe care le colectă, cu evlavia unui Alfred de Musset, într-o cutiuță. Luă opiu spre a nu mai supraviețui acestei catastrofe, pentru ca nu cumva lumea să zică: Iată Daniil Scavinschi cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața și e chiar caricatură. Scavinschi traduse Brutus de Voltaire și Democrit de Regnard. Ultima piesă, plină de veselă mizantropie, se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii merită atenția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sculptorii actuali le iau Încă pe acestea ca model, iar nu pe așa numiții burtoși, bine nutriți, care de altfel sunt priviți, În prezent, foarte adesea, ca model de oameni. Există semne foarte precise după care se poate recunoaște o statură normală. Înfățișarea normală I. Forma, Înfățișarea normală arată o simetrie frumoasă a Întregului corp. Corpul umflat e așezat pe picioare prea scurte, deoarece trunchiul a devenit prea lung; din aceeași pricină și gâtul dispare aproape cu totul. Înfățișarea normală are
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
o zi călduroasă de toamnă. Drumul trecea printre culturi de porumb. Către amiază au întâlnit o fântână cu cumpănă, și deținutul, însetata, l-a rugat să-i dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ț inea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să-i țină și lui găleata, cu mâinile legate, ca să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cădea în capcană câte un câine, mai ales noptea, se auzea în tot satul jalnica chelălăială a câinelui strâns de gât. „MAMA MARE” era tare bună la suflet și frumoasă la chip și foarte inteligentă. „Mama Mare” era mică de statură dar foarte harnică și frumoasă chiar și când devenise bunica noastră. Eram trei 27 nepoți, cam de aceiași vârstă, care ne petreceam vara la dânsa, la Corbeni. Nu știa nici să scrie și nici să citească, dar avea un cult
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Moise Ileana, nu mai vine la școală. în cele din urmă a apreciat că nu se cuvine să renunțe la școală pentru acest motiv, dar prin căsătorie tot și-a schimbat numele. Bunicul, Ion Moise, era un bărbat mic de statură, blând, muncitor și un creștin foarte con știincios, dar nu habotnic. în loc de „bunicu și bunica” le ziceam „bâtu și bâta”. Nam înțeles de unde venea această numire, dar ea nu era o poreclă sau ceva jignitor. Chiar ei o foloseau in
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
conștientă o cinstește ca Născătoare de Dumnezeu, de două mii de ani. în „Legea veche”, porunca lui Dumnezeu cere: , și face din respectarea acestei porunci, binecuvântarea de „a trăi ani mulți și fericiți pe pământ”. Mămica era o femeie mică de statură, subțire la trup, chiar slabă. Era însă energică și foarte puternică. Avea ochii mari, negri, fața ovală, nasul drept, fin. Fruntea ei arăta înțelepciune. Părul era negru, bogat. Și-l purta împletit în două cozi, din care-și făcea coc
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a rugat să-l iert, să nu-i tulbur somnul de veci cu astfel de fapte nsemnificative. Glasul ei mi-a șoptit: Nu vreau să sufere din cauza mea. Și l-am lăsat în pace. DESPRE TATA Un om mic de statură cu ochii verzi, cu barba și mustața blonde, aproape roșii ca arama, cu părul pe cap negru, și gros ca sârma, atât de gros și de des, că tata nu putea să poarte frizură, ci-l purta scurt, creștea în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ei și cu sudoarea, cu jertfa întregei ei vieți, s-a străduit să le refacă, să le redea strălucirea și valoarea care le-au fost strivite de tata lor. FRATELE TITI Un copil mic și apoi un om mic de statură, cu ochi strălucitori. Mi-l amintesc: avea trei ani și-l legăna în albie pe fratele lui mai mic, Ionel, când am venit de la seminar în vacanța de Crăciun în 1940. Sta culcat pe marginea albiei, își făcea vânt cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
împrejurul gurii și apoi bea apă multă, multă. Această lipsă cronică în alimentația noastră a avut urmări, dar aceste urmări au fost resimțite, cel mai greu de bietul Titi. El na mai crescut ca ceilalți frați. A rămas mic de statură, slab și palid. De la jumătatea verii au venit în ajutorul nostru fructele și crude, și pârguite și coapte, iar de la o vreme am scăpat la pepeni și ne-au scăpat de foame strugurii. O cloșcă a scos pui, un purcel
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din Brăila. După trei zile de așteptare am fost repartizat la Regimentrul Infanteri din Cetatea Albă. Acolo am stat fără nici un rost zece zile, după care am fost trimis la Școala de Ofițeri de Rezervă din Bacău. Fiind mic de statură, slab și obosit de călătorie, și de nesomn, îmbrăcat foarte sărăcăcios, pentru că fără știrea părinților, lăsasem hainele cele bune și getele cele noi, unui coleg reformat, bolnav, mult mai sărac decât mine, . . un coleg de armată, venit de la Brăila, odată cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura "îndesată și spătoasă". Trăsăturile morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Sârbu, care-a fost asistentul lui Lucian Blaga... Ion D. Sârbu? Da, Ion Sârbu. Îl știți cumva? Bineînțeles că ținea niște conferințe de rămâneai așa, cu gura căscată. Eram cu el În celulă la Aiud. Domnule, era un om de statură... cam la 1,70-1,75 metri, destul de bine legat... și ne vorbea foarte bine și foarte mult despre teoriile lui Kant, Schopenhauer, Heidegger, despre toți filosofii ăștia mari... Îl audiam, și, bineînțeles, că eram grămadă pe el... Și ne vorbea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne-a ținut acolo destul de mult... vreo săptămână și ceva, cât au făcut anchete cu noi... Chestor era Rafila, un om foarte dur... ne băteau În timpul anchetelor. Eu am avut „plăcerea” să fiu bătut de el... Era voinic, cu o statură foarte voinică... avea o palmă cât două de-ale mele. Știu că mi-a dat câteva, de ghem m-a făcut... Cam cât timp a durat ancheta? În total, cam vreo săptămână, cât am stat În beciurile Siguranței... Dup-aia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aia am făcut abonamente la ziar..., dar numai la L’ Humanité, că ăsta era de stânga. Vreau să vă spun că a fost o atmosferă de intelectualitate cum rar am mai Întâlnit... Am Întâlnit acolo un om care era de statură mică și-a fost avocatul Legaței Franceze până la data Închiderii acesteia. Eu vă mulțumesc mult... N-aveți pentru ce... Ovidiu Mircea Mureșantc "Ovidiu Mircea Mureșan" S-a născut În comuna Racovița, județul Sibiu, la 12 februarie 1938. Naționalitatea: română. Religie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de..., de nicicum. O figură care nu spunea multe, o figură care nu arăta nici inteligență, nici bună dispoziție, nici bonomie, nu arăta nimic. O figură brută, inexpresivă. De statură mijlocie, bine legat... La Târgșor, mâncarea fiind mai bună, s-a Îndreptat, nu era slăbit... Dar avea o figură de brută, care nu știa nimic, decât ce-a zis Partidul Comunist. Rău. Era crispat, gata oricând să Înjure dacă nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu ați fost bătut, dar au fost alții presați să Își asume astfel de fapte? Era acolo un preot din comuna Cremenari, care era scos la anchetă și venea mereu bătut, deși era un om În vârstă și micuț de statură... Bătăile le motiva În felul următor: „Ce să fac, dacă mi să cere să spun ce nu știu, sau ce n-am văzut, sau ce n-am făcut!”. Alții la noi În celulă n-au fost bătuți... Însă știu de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în capul scării și bătrânul Buchholtzer, care asista. În seara zilei în care i-am dat petiția, Buchholtzer apare și, după ce sfârșim rugăciunea, face semn cu mâna că vrea să vorbească. Buchholtzer ne domina de sus, din capul scării, cu statura lui erculeană și fiindcă era domnul director. Apoi cu glasul său de bas adânc începe: — Cine e Bacalbașa? Ies din rânduri și mă arăt. — Eu, domnule director. — Tu ai scris petiția asta? — Eu. — Tu ai compus-o? — Da, eu. Cine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]