3,752 matches
-
Părintele va spune: „Cum vrei tu! Fă-te plăcut!” Manifestări pozitive: - îi place să-și petreacă timpul cu copilul și cu prietenii acestuia;este cald și înțelegător; - copilul apelează la el atunci când are probleme; - relația cu copilul se bazează pe stimă și respect reciproc;încurajează exprimarea emoțiilor. - Manifestări negative: - nu poate refuza copilul; - poate fi ușor manipulat de copil; - nu are autoritate în fața copilului; - nu este constant în stabilirea limitelor comportamentului copilului. - Copilul poate fi: - Copilul indisciplinat „Mie să-mi fac
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
familia contemporană; - problemele economice ale părinților; - relaționarea defectuoasă dintre părinți și copii; - timpul redus petrecut cu familia;probleme de comunicare și de interrelaționare;dificultăți de concentrare ale copilului;instabilitate motrică; - instabilitate emoțională/ tulburări psihice grave; - imagine de sine negativă, scăderea stimei de sine; - dificultăți de adaptare la disciplina școlară; - toleranță scăzută la frustrare; - supraîncărcarea profesională a părinților; - munca în străinătate a părinților; - atitudini rezervate sau chiar negative ale familiei față de școală; - reprezentări negative privind rolul și importanța educației. Indiferent de vârsta
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
materii, dar mai ales respectul elevilor. Răspunsurile sunt: - Educarea unor trăsături de caracter - respect, fair-play, disciplină, altruism, decență - Educarea unor calități moral - volitive - Dispariția emotivitățiiSocializare în grup - Dezvoltarea gândirii - Modelarea personalității - Dezvoltarea creativității Obișnuința de a respecta anumite reguli - Creșterea stimei de sine - Se pot evita anumite tentații ale vârstei - Se evită anumite anturaje periculoase Atât în literatura de specialitate, cât și din răspunsurile domnilor profesori, sunt pomenite beneficiile la nivel comportamental ale practicării handbalului la echipa reprezentativă. Sunt pomenite mai
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
handicap mare din start. - Condițiile materiale în care s-a desfășurat această activitate au fost precare (fără sală de sport), dar asta nu ne-a împiedicat să ajungem la un nivel bun. Cum? - prin crearea unei motivații corespunzătoare, prin creșterea stimei de sine, prin cultivarea la elevi a dorinței de depășire a condițiilor în care trăim. - Putem vorbi de multe teorii ale motivației în sport, așa cum am prezentat în capitolul de fundamentare teoretică, dar ar fi mai indicat să asigurăm baza
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
copiilor. în principiu, strategiile de leadership trebuie să țină cont de teoriile și cercetările de ultimă oră sunt cele în care sunt analizate motivele psihologice de bază, cum ar fi: - sistemele motivaționale care răspund acestor nevoi fundamentale; 149 - nevoia de stimă de sine, de securitate, de coerență și realizare; - procesul și consecințele exercitării scopurilor - corelația dintre motivație și satisfacția muncii. Aceste aspecte sunt esențiale pentru înțelegerea nevoilor, stimulilor, scopurilor, motivelor și procesele de autoreglare care dictează comportamentul uman, în toate formele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]
-
și că, datorită acestei relații de familie, au în comun ceva foarte prețios, ceva care le mărește valoarea și îi face să fie „mai buni” în toate privințele importante, în comparație cu străinii. Respectul de sine al lui A și B, precum și stima pe care o au unul față de celălalt au legătură directă cu calitatea lor de membri ai aceleiași comunități naționale. Convingerile lor intelectuale și valorile morale derivă din această calitate. Modul în care această apartenență le satisface în mod indirect aspirațiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
indivizi din specia umană nu este pur fizică ci și afectiv-psihică deosebind fundamental dragostea de instinctul sexual animalic. Cu cât gradul de cultură este mai mare, cu atât partenerii sexuali vor deveni camarazi de viață și de familie pe baza stimei și a sentimentelor de dragoste, iar relațiile sexuale, parte integrantă a relațiilor familiale, vor trece pe un plan secundar. în acest context, consultația prenupțială trebuie să investigheze și acest cadru psiho-afectiv ce dacă nu este armonic poate avea o influență
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
împărtășește și celorlalți, poate lua atitudine față de el în diverse ocazii, îl poate pune într-o stare de inferioritate. Aceasta permite, cu timpul, ca maistrul să devină o persoană neagreată, ascultată doar din obligație, în timp ce individul în cauză poate câștiga stima și prețuirea celorlalți sau chiar ascultarea lor. Iată deci cum, aproape pe nesimțite, structura oficială este înlocuită cu o structură neoficială, care se suprapune peste prima, capătă o funcționalitate mai mare, devine mai eficientă și mai puternică în organizarea grupului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vechiului șef, sau doar locțiitor al acestuia. El poate aduce un nou suflu în viața grupului, poate favoriza realizarea unui proces informațional, comunicațional și afectiv în mai multe sensuri. Dacă până la sosirea sa grupul avea o structură centralizată (toată informația, stima, recunoștința fiind centrate pe șef), acum grupul ar putea căpăta o structură descentralizată (fiecare putând intra în contact direct cu fiecare, nu doar cu șeful). S-ar putea modifica și tipul de influență în plan ierarhic. De unde până mai ieri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a doua relație - necoincidența neconflictuală - infirmă o concluzie a psihologiei sociale care susține că liderul informal este o contraimagine a liderului formal. În acest caz nu este însă vorba de opunerea unui lider altuia, ci, dimpotrivă, de întrajutorarea lor, de stima pe care și-o poartă, de recunoașterea lor reciprocă, dar și de către ceilalți, în fine, de ascendența unuia sau altuia în structurile grupului, fără ca acest fapt să ducă la conflicte. Dimpotrivă, un asemenea fenomen este tonifiant și are valențe motivaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
disciplina și eficiența; delimitarea precisă a scării de autoritate centrate la vârful piramidei și scăzând spre baza ei; precizarea scării de competență care rezultă din diviziunea muncii și din specializarea lucrărilor; delimitarea și, mai ales, cunoașterea scării de statut, de stimă socială și prestigiu care face ca fiecare individ să ocupe „un loc”, „o poziție” în cadrul grupului sau organizației și din care decurge o gamă de comportamente în raport cu egalii, superiorii sau inferiorii. Dar poate că intervenția psihologului nu este în nici un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ci la cele profunde prin care se stimulează consultarea, motivația, participarea la luarea deciziilor, comunicarea bilaterală etc. Se referă la măsura în care liderul stabilește relații de încredere și respect reciproc cu membrii grupului și arată grijă, căldură, sprijin și stimă pentru subordonați. Structura cuprinde comportamentele care influențează realizarea sarcinii formale, definirea rolurilor, repartizarea sarcinilor, planificarea activităților, stabilirea procedeelor acționale etc. Este corelată cu eforturile liderului de a realiza scopurile organizației. # Cele două dimensiuni comportamentale sunt specifice în plan conceptual, ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și, mai ales, concordante. De exemplu, s‑a stabilit existența unei corelații pozitive între practicarea stilului de conducere democratic și productivitatea înaltă a grupului. Această corelație este explicată prin faptul că stilul de conducere democratic tinde să satisfacă trebuințele de stimă și autorealizare ale subordonaților; de asemenea, el încurajează participarea, răspunzând astfel unor alte trebuințe ale subordonaților, cum ar fi cele de stimulare, de varietate în activitate. Numai că diferența dintre productivitatea grupurilor conduse democratic și a celor conduse autoritar nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
probabilitatea inventarierii și reținerii unor mecanisme de rezolvare favorabile individului, dar nu și organizației, este crescută. Aceasta s-ar explica prin necesitatea satisfacerii unor nevoi și interese strict personale. De exemplu, un individ poate manifesta pregnant nevoia de statut, de stimă, de prețuire, ce provine mai ales dintr-o supraestimare a personalității sale. El însă, în loc să fie prețuit, este fie nebăgat în seamă, fie disprețuit, blamat de către ceilalți. Pentru a ieși dintr-o astfel de situație individul respectiv inventariază o multitudine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
El însă, în loc să fie prețuit, este fie nebăgat în seamă, fie disprețuit, blamat de către ceilalți. Pentru a ieși dintr-o astfel de situație individul respectiv inventariază o multitudine de mecanisme de rezolvare (să lucreze în așa fel încât să câștige stima celorlalți, să-și revizuiască imaginea asupra propriei personalități, să lucreze mai prost făcându-le „în ciudă” celorlalți, să producă conflicte în grupul din care face parte). Acceptarea primelor două mecanisme de rezolvare ar însemna o luare în considerare a părerii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și riscurile. De pildă, când riscurile pentru ei și pentru organizații sunt mari, managerii, rațional sau intuitiv, lasă deoparte aceste probleme. Când există o serie de constrângeri egocentrice, cum ar fi dorința de prestigiu, nevoia de a influența stresul, menținerea stimei de sine, dorința de a satisface anumite nevoi emoționale etc., de asemenea, când există probleme sensibile, „politice” sau ambigue, atunci managerii trec pe lângă ele fără să le observe. În fine, factorii enumerați influențează acțiunea directă în îndeplinirea deciziilor. Când decizia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
coactori care nu sunt egali în capacități, ci în drepturi. Un coautor dotat va avea respect față de un coautor mai puțin dotat, acesta, la nivelul lui, putând avea idei interesante. Un asemenea fapt constituie, după Goguelin, debutul unei recunoașteri și stime reciproce. Pornind de la aceste idei de principiu, Goguelin, împreună cu Guy Mitrani, a elaborat și pus în practică o nouă metodă de management participativ, numită PRADO, adică: P (proces), RA (de cercetare‑acțiune, recherche‑action), D (în vederea dezvoltării), O (atât a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
derivațiile lor. Pentru unii autori (Schaffer, 1953; Porter, 1962, apud Muchinsky, 2000, p. 307), standardele individului sunt constituite din nevoile fizice și psihologice pe care le resimt oamenii. O muncă satisfăcătoare va fi susținută de nevoi psihice și va produce stimă și recunoaștere. Pentru alți autori (Locke, 1969; Mobley și Locke, 1970, apud Muchinsky, 2000, p. 307), standardele derivă din valorile umane, ele fiind cele care determină alegerile făcute de oameni. O muncă satisfăcătoare oferă oportunitatea de acțiune pe baza valorilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interpretate diferențiat. Faptul acesta devine evident dacă ne gândim la existența unor mari diferențe între satisfacțiile indivizilor în cadrul aceleiași munci. Este adevărat că oamenii au aceleași nevoi, dar ele sunt de intensitate diferită. O persoană cu o nevoie puternică de stimă de sine poate fi nesatisfăcută într-o anumită muncă. Altă persoană, cu o aceeași nevoie la o intensitate mică, poate fi foarte satisfăcută de aceeași muncă. Pe de altă parte, oamenii au valori diferite, personale care explică diferențele în privința satisfacției
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
restrânge mobilitatea, le determină standardele de viată și le afectează pattern-urile relațiilor de prietenie. Munca nu numai că le influențează comportamentul ci joacă și un rol important în geneza eului. Munca stresează oamenii dar le oferă și satisfacții. Afectează stima de sine și are impact asupra sănătății. In extenso, oamenii se definesc pe ei înșiși prin muncă (Deci, Ryan, 1990, p. 213). # Nu se putea ca un astfel de stimulent să nu devină sursă generatoare a unui tip anume de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o situație de grup sau a dorinței lui de a acționa în grup. Printre aceste nevoi satisfăcute de stimulii psihosociali am putea încadra: nevoia de grupare sau de apartenență la un grup, nevoia de securitate, nevoia de statut social, de stimă și prețuire. Grupul și interacțiunea dintre membrii lui exercită o adevărată seducție asupra indivizilor, de aceea ei îl doresc, se străduiesc să pătrundă în el, să-i respecte normele, să rămână în el. Grupul, în calitate de stimul motivațional, satisface o serie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altfel, oamenii caută să pătrundă în mediul social-grupal și pentru a-și satisface, printre altele, și această nevoie. Grupul îi apără, le acordă protecție, le garantează deci satisfacerea nevoii de siguranță. Tot în grup este satisfăcută și nevoia de statut (stimă și prețuire) a oamenilor. Ei doresc să fie respectați, prețuiți fie în virtutea statutului lor, fie în virtutea competenței la care ajung. În decursul vieții sale, omul, parcurgând diferite forme de învățământ sau de formare profesională, reușește să-și însușească un bagaj
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
siguranță (securitate, adăpost, de a fi protejat de toate amenințările și pericolele, de a trăi într-un mediu structurat, ordonat, previzibil); trebuințe de afiliere (de apartenență la un grup, nevoia de afecțiune, dragoste, de relații interpersonale și sociale); trebuințe de stimă și statut (de a fi respectat și apreciat de alții, de a obține o poziție cât mai înaltă în sistemul de prestigiu al grupului și societății), și trebuințele de autorealizare (de dezvoltare personală, de amplificare și punere în valoare a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și alteia. De exemplu, un individ poate fi satisfăcut în proporție de 85% în domeniul trebuințelor organice, de 70% în cel al trebuințelor de securitate, de 50% în cel al trebuințelor de apartenență, de 40% în cel al trebuinței de stimă și de 10% în domeniul trebuinței de autorealizare (Maslow, 1954, pp. 100-101). Apariția unei trebuințe noi după satisfacerea alteia anterioare, vechi, nu se realizează brusc, ci gradual. De exemplu, dacă trebuința I nu este satisfăcută decât în proporție de 10
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și regulamentelor, prin punerea la dispoziția angajaților a unor facilități (programe de asigurări, de pensii etc.); satisfacerea trebuinței de afiliere se face prin implicarea angajaților în relații interpersonale, prin oferirea șansei de a lucra în echipe etc.; satisfacerea trebuinței de stimă și statut se poate face prin încredințarea angajaților a unor sarcini care implică responsabilități crescute, dar și ocazii de afirmare și realizare, de asemenea, prin acordarea de premii, promovări, recunoașterea performanțelor profesionale; satisfacerea trebuințelor de autorealizare se face prin încredințarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]