11,293 matches
-
părea un om rezonabil, demn de toată considerația. În anul V am făcut cu el literatura contemporană, o disciplină nu tocmai agreată de studenți, fiindcă programa îi obliga să-i abordeze și pe scriitorii apologeți ai regimului. El s-a străduit să o facă însă cât de cât digerabilă, dând dovadă de tact și simț al măsurii. Rostirea fără urmă de reținere a acelui cuvânt, pe care totuși lingvistul Al. Graur îl prefera sinonimelor lui eufemistice, mă cam deranjase, și îi
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
lecții practice cu noi în natură. Nu lecții teoretice de biologie sau geografie. Școala avea un lot în folosință, de unu-două hectare, care era cultivat și lucrat cu ajutorul elevilor. De la culturile tehnice (ricin, bumbac), până la legume. Domnul Arsu se străduia să ne învețe de mici meseria de agricultor. Să știm cum se seamănă, cum se sapă, se prășește sau se plivește, mă rog, toate acele munci obositoare și plicticoase, solicitate de plantele care ne hrănesc și ne îmbracă. Așa erau
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
aer. Și răspunsurile curgeau unse și clare. Cum expunerea noilor cunoștințe și verificarea lor se făcea așa de repede, până la terminarea programului se așternea peste noi o pătură de plictiseală generală, cu hârjoneli, zumzete și așteptare enervantă. Coana preoteasă se străduia să ne mențină atenția trează. Poate Mihaiță i-ar fi dat o mână de ajutor cu acel catastif al liniuțelor liniștitoare. Doar “mămica” asista discretă și nebăgată în seamă la zarva din clasă. Dar nici lui Mihăiță nu i-a
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
se făcea oricum, pe baza bunului-simț), si chiar a proiectat lecții destinate diferitelor categorii de vârstă; de asemenea, a recomandat profesorilor să țină seama de gradul de pregătire și abilitatea fiecărui elev de a învăța lucruri noi și să se străduiască a face lecțiile cât mai atractive și mai interesante, spre a-și stimula elevii să învețe. Evul Mediu a contribuit hotărâtor la dezvoltarea școlii ca instituție, cel puțin în Europa. Rolul principal a revenit bisericii. De multe ori, preoții și
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
crestele adormite, aducând o nouă speranță în sufletul privitorilor. O nouă zi, un nou început... După micul dejun au plecat la plimbarea obișnuită. Ea mergea când înainte, când în urma lor. Niciodată în rând cu ei. Simțea distanța, simțea răceala. Se străduia să rămână optimistă. Știa că nu va dura prea mult supărarea. Cel puțin, Mira avea mereu sentimentul că nu poate trăi supărată, oricât de grea era încercarea. Durerea exista, undeva adânc, în rărunchii ființei ei. Dar ea nu se obosea
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
două zile îți mai dau până naști. Sau întors liniștiți, mulțumiți, acasă. Delia verifica frigiderul gândindu-se că ar avea timp să pregătească pentru prânz, supa și măcar salată. — După ce naști, nu doresc să te văd la cratița, ne vom strădui să plătim o menajeră, tu să fii doar mama. Asta îi repeta des Criști, soției sale. — Nu merge încă, avem nenorocitele de rate pentru vila, mă descurc eu dragule, sunt o femeie puternică. Dar ea simțea că le era tot
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383291_a_384620]
-
ordinele. Așa fusesem formată. Casierul a venit, dar spre surprinderea mea era însoțit de Mândrică, secretarul primăriei, lingușitor și acesta până ieri. Astăzi însă mă privea cu superioritate și cu un zâmbet de răutăcioasă satisfacție, pe care nu se mai străduia să o ascundă. Acum pentru el eram o infractoare, un element antisocial, un dușman al poporului. Ei erau oameni liberi, puternici. Eu eram o intrusă, o venetică, un vierme ce mai trăia doar din mila lor. - Stai acolo, mi‑a
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
să aflu că stăteau ascunși de teama furiei mulțimilor, fără a se gândi la noi, cei pe care până în acea zi îi supravegheau și îi urmăreau ziua și noaptea. Seara a venit soțul cu ultima cursă. Era optimist și se străduia din răsputeri să mă asigure că totul va fi bine acum, după ce am scăpat de odiosul dictator și de „savanta” lui consoartă. - Ce fac? Cade comunismul, ce rost mai am eu aici?, l‑am întrebat neliniștită. Îl iau pe Mișu
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
la învârteli care să le păstreze o aparență de oameni onești. Pentru a-și permite să arate cu degetul spre alții. Spre mine. Spre Primar sau spre Doctor. Spre Șeful Gărzilor Reunite. Spre negustori. Adică, spre toți aceia care se străduiesc, zi și noapte, ca Stațiunea să funcționeze bine, membri, majoritatea, ai Consiliului... Vreau să imprim un spirit nou acestor locuri; am primit o educație deosebită. Cunosc trei limbi; am citit, cred, tot atâtea biblioteci; am vizitat metropole, mari muzee, catedrale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
auzea din stradă. „Mâine o să vrea și Romancierul una, și Actorul, și Filozoful, ba și Caravella se va gândi la una! Statul nu trebuie să încurajeze pe toți pierde-vară! Și nici pe alți nevoiași! Sunt așa pentru că nu s-au străduit mai mult. Filozoful mai bine ar crește iepuri în alte scopuri, iar Actorul și-ar băga odată mințile-n cap decât să lălăie, aiurea, toată ziua! Acum, ne-am trezit că avem și-un Erou! Nu mai vede bine?! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a feri de distrugere un conglomerat de oase, de mușchi și de limfă. De viscere. Pielea. A fost perioada mea stupidă. Romancierul susține că acum traversez una bizară. S-a găsit! Îmi cresc iepurii, beau rachiu de brad și mă străduiesc să formulez un model filozofic nou. Unic. Admis de către toți muritorii. Caut cuvinte pe care să le fixez într-o înșiruire logică infailibilă. Magistratul domină Stațiunea prin frază. Ordonanțele sale sunt capodopere în materie; pocnitura de bici perfectă. Limpezi. Scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
se anunță un dezastru; Magistratul nu-și poate lăsa concetățenii neajutorați; și el simte că nu e lucru curat la mijloc. Uneori, își spune că e doar o întâmplare. O lună proastă pentru toată lumea. În replică, întreaga suflare se va strădui să facă din Carnaval un triumf: măsura adevăratelor posibilități ale Stațiunii. Va fi, apoi, un pic de zbenguială; capii încă, localnicii așteaptă Serbarea cu aceeași nerăbdare cu care au pornit să caute aur. Semnele nu sunt bune. (CRONICĂ INFAMĂ, Eldoradoă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ar fi împiedicat cineva să scriu, la vreme, nu acum, când sunt nărăvit, aș fi fost un om folositor acestui loc. Zidar. Felcer. Bărbier. Locotenent în Garnizoană: căpitan, la vârsta mea. Aș fi apărat Stațiunea, în loc să o distrug, așa cum mă străduiesc. Pentru că trebuie strivit acest cuib de termite. Șobolani de altitudine. Pitecantropi idioți. Semenii mei întru specie! Doar în două locuri am trăncănit, pe furiș, despre „aurul” din râu și au înnebunit de tot. Voi folosi împotriva Magistratului chiar masa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
tot de către tine scornite. Vor năvăli într-o zi, spre prânz, sute. Mai pregătești o molimă - o boală necunoscută - apoi o cădere generală în misticism. Sau vei deschide o Școală de Mistere, în care toți, Maeștri și discipoli, se vor strădui să afle taine despre atlanți sau cum se vor fi numit, fiindcă egiptenii nu au învățat magia cultivând Delta Nilului și nici indienii yoga călărind elefanții prin junglă. Vei opune unei lumi dispărute una fictivă, s-ar putea să declanșezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ceea ce se poate spune în unul. Zece, pentru a fi ascuns mai ușor adevărul! Intențiile! Nici zece nu sunt suficiente, romancierii și le maschează în sute de pagini, invocând arta! Din cauza lor, circumlocuția a năpădit țara. Planeta. De secole se străduiesc să abată omenirea de la o viață simplă și clară. Inventează lumi!!! Nu-ți vine să-i strângi de gât? Din cauza lor, milioane de oameni, miliarde, se străduiesc să existe ca în cărți; debusolați, împinși în spații guvernate de reguli utopice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
pagini, invocând arta! Din cauza lor, circumlocuția a năpădit țara. Planeta. De secole se străduiesc să abată omenirea de la o viață simplă și clară. Inventează lumi!!! Nu-ți vine să-i strângi de gât? Din cauza lor, milioane de oameni, miliarde, se străduiesc să existe ca în cărți; debusolați, împinși în spații guvernate de reguli utopice, peste înțelegerea lor, distruși cu încetul. Hârțogari nenorociți; avalanșele lor de cuvinte au drept scop, n e d e c l a r a t - pentru că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
și fricoși. De când cu rabia, fiecare bănuie pe fiecare; orice focar este imediat semnalat autorităților. Nimeni nu vrea să moară prostește. Suspecții sunt internați în regim de urgență, s-a înființat un Lazaret. Rudele plâng. Cei depistați se opun spitalizării, străduindu-se - lipsiți de simț civic - să demonstreze medicilor și brancardierilor că sunt absolut sănătoși și că știu ei niște bolnavi, numai potriviți pentru a fi duși. Din motive de siguranță, sunt adunați și unii, și alții. Tot pentru siguranță, vizitarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
romancier e capabil de orice!” vei sări. „Un poet, de asemenea!” Mizezi prea mult pe posibilitățile cuvântului scris; forța sa este erodată de tehnici noi de comunicare. De cele video, în special. De cele sonore. De cele parapsihologice. Omenirea se străduiește să-și distrugă condeierii. Artiștii verbului. Ai metaforei. Ai epitetului. Nu vor mai exista cărți. Totul pe casete; depozitat în dischete. Redat numeric. Filmic. Prin semnale sonore imperceptibile acum. „Va fi un dezastru!” Așa au decretat și susținătorii cinematografului mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
îi seduce: mă cred pedepsit, învins, desființat. Se întind, se întrec în a mă umple cu noroi: atunci, ața ajunge la capăt. Hâc! Se trezesc din smucitură. Buimaci. Răcoriți. Bucuroși că nu m-au ucis. Vor bani. Muncind: uneori, se străduiesc. Înșelând. Strecurându-se. Agonizând; vânzându-se. Banii sunt în putința mea, eu aduc turiștii. Prin Ordonanțe, am făcut din Stațiune o adevărată urbe. Una a desfrâului, spun cei răi. A plăcerilor, zic eu. A siguranței. Se găsește hrană din belșug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
creier și nu poate să fie văzut cu nici un microscop; avem aparate puternice. E vorba de o formă specială de rabie. Nemulțumirile - de orice fel - declanșează un resort încă neștiut pe una din emisfere; de acolo, este atacat întreg organismul. Străduiți-vă să evitați răul din minte: de cele mai multe ori, necazurile sunt rodul imaginației voastre. Gândiți-vă la lucruri frumoase, la copiii voștri, la părinți, la iubitele și la iubiții voștri, la faptul că sunteți liberi. Nimic nu e mai presus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu de un roman. De un alt război mondial, de ciocnirea pământului cu o cometă... O ciumă bubonică măcar... Nu merită să faci nimic pentru semenii tăi, nici ei nu fac nimic pentru tine, doar mimează. Câteva femei s-au străduit să-ți intre-n voie, dar nu au izbutit; vroiau, adică, să se vâre acolo unde și ție locul îți este prea strâmt. În adâncul tău, să te sufoce și în ultima ascunzătoare. Cu nimicurile lor, cu grijile lor stupide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
beat? -, că a pregătit un spectacol de pomină, SOCRATE, și că își va lua zilele în timpul reprezentației, interpretând pentru prima oară în istoria teatrului de pretutindeni un rol perfect. Alt țicnit! Un trio de nebuni ce vor sfârși prost, se străduiesc. În urma ploilor abundente din ultima săptămână, jumătate din terenul pe care se află Domeniul a alunecat câteva zeci de metri, presând asupra unui mal de pământ - și așa nesigur, întărit cu zid - ce mărginește partea de nord a Stațiunii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
cu o crimă, el un Tratat ce va atârna ca un pietroi de gâtul plebei. Cine pentru cine scrie? Speram, cândva, să fac asta pentru o elită. Lipsește. În consecință, aștern CRONICA INFAMĂ. Pedeapsa unui autor fără public, fiindcă mă străduiesc să-mi distrug, la propriu, cititorii. În locul artei - leagăn al moleșelii -, aduc arbitrariul. În locul emoției estetice, una etică. Un pumn în nasul lepros al Stațiunii. Am fost tânăr, frumos, cinstit, milos, n-aș fi strivit o muscă și cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mai supune nimănui... Personajele se lasă tot mai greu stăpânite; le vezi, le auzi, te urmăresc permanent. Romancierul își scrie, deja, romanul său. Hotărăște lucruri peste intențiile tale. Același GLAS vă vorbește diferit. Vrei să scapi, încerci manevre inutile; te străduiești, din personaj în personaj, să abați Mesajul. Nutrești, demonic, ideea că zămislești, fie și imaginar, un spațiu care scapă Regulilor; Poruncilor. SĂ NU FURI: ai făcut din locuitorii Stațiunii niște hoțomani. SĂ NU UCIZI: aproape toată suflarea târgului nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
impasul în care se află E. se datorează și unei crize afective. S-a interesat de el o femeie; cu vreo cincisprezece ani mai tânără, frumoasă: deprimată, mi-a zis că E. nu a iubit-o niciodată, oricât s-a străduit ea. „Nu iubește pe nimeni”, a zis; „poate doar niște himere: și-a construit, în minte, niște modele feminine, și cum nu se poate, cu adevărat, așa ceva, este tot mai dezamăgit.” Vizitatoarea a spus că, uneori, E. amintește de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]