7,161 matches
-
oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI INSCRIPȚIONATE PE PRUNCI Căzând uneori sub copite păgâne Și vremuri barbare ale rotii dințate Din cercul cel mare al vremii Ai noștri strămoși Rugându-și pământul Frământat între degete Sângerându-și eroii în doine Au simțit permanent galopându-și părinții Din cuarț către iarbă Și-n barbă crescură rebel Au jurat peste prunci și porunci Să-și sporească recolta bogată jertfelnic Din cete
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
Carole A. Stewart se prezintă: „Strămoșii mei au emigrat din Anglia și Italia în anii 1800. Generațiile au crescut cu o fiică, cinci nepoți și patru strănepoți. Eu și soțul meu ne-am pensionat din cariere în domeniul sănătății mentale. Ca membru fondator al Societății Poeților
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]
-
la hora ce ținea trei zile. Însurățeii, flăcăii și fetele satului însuflețeau aceste evenimente în vervă de sărbătoare. Unde sunt horele, balurile, sărbătorile de altădată?! Distracția se împletea cu munca sau se încurcau una pe cealaltă, ca roata cu frâna? Strămoșii noștri țărani erau harnici, au muncit și au petrecut în armonie. Eu am prins secerișul de grâu ce se desfășura după reguluile unui adevărat ritual. Biata mamă îl tăia cu secerea și-l făcea poloage, pe care eu le adunam
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Și zî-i așa!/” Predomină în aceste cântece compozițiile proprii, sau rodul muncii tale de culegere de folclor de prin sate, în primul rând din locurile tale natale, dar și din orașe? Am foarte multe versuri culese de la moșii și strămoșii noștri, dar, sigur, în transcriere trebuie să poată fi exprimate în formă literară. Iată: „Un rachiu și c-o dulceațî/ Tare-i bun di dimineațî!”/ Sau: „Am crezut cî a me soacră/ Nu-i din cee poamă acrî!/ Socruțî, al
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
iar cerul se sprijină duios pe-o geană de lumină. DORURI TROIENITE chipul blândeții varsă lacrimi peste doruri troienite în lungi așteptări. nu știm dacă aceste doruri se vor împlini vreodată. tot ce știm e că destinul merge neabătut înainte. STRĂMOȘII cu strămoșii nu ne putem întâlni pe pământ ne întâlnim în vis, în gând, în amintiri, în limba ce-au vorbit-o și ei când au fost ca noi, purtătorii de trup. Daniela ANDRONACHE Referință Bibliografică: POUNDING THE PAVEMENT ANTHOLOGY
DANIELA ANDRONACHE'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373983_a_375312]
-
se sprijină duios pe-o geană de lumină. DORURI TROIENITE chipul blândeții varsă lacrimi peste doruri troienite în lungi așteptări. nu știm dacă aceste doruri se vor împlini vreodată. tot ce știm e că destinul merge neabătut înainte. STRĂMOȘII cu strămoșii nu ne putem întâlni pe pământ ne întâlnim în vis, în gând, în amintiri, în limba ce-au vorbit-o și ei când au fost ca noi, purtătorii de trup. Daniela ANDRONACHE Referință Bibliografică: POUNDING THE PAVEMENT ANTHOLOGY - DANIELA ANDRONACHE
DANIELA ANDRONACHE'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373983_a_375312]
-
dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. [5] (Poemul 30 din Nirvana, Timișoara, Ed. Mirton, 2014). Sunt neam de cavaleri și de eroi. Prea bine știu: mă trag din Litovoi. Dorm, ca strămoșii mei, pe lănci și scut. Și-o singură iubire am avut. Nu știu nici a minți, nici a-nșela. Drept care, ea. Doar ea. Și numai ea. [6] El Caballero Prietene, de te-ai ivi acum, La ușa mea, de-un
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
care are o fire neînsuflețită și nesimțitoare. Mai este însă și o pricină tainică a uscării smochinului ajunsă până la noi din bătrâni înțelepți, după cum zice Isidor Pelusiotul. Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui și-au făcut acoperământ strămoșii noștri călcători de poruncă. Din pricină că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Iisus Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care este pricina păcatului. Iar că păcatul se aseamănă cu smochina este lucru
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu pietre. Unii sfinți aleși spun, pe temeiul predaniei, că și Adam a fost îngropat acolo de un înger
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
blândețe Când pânza de păianjeni a dispărut subit Și am zburat la stele cuprins de frumusețe Privit de ochii goi ...dansând către zenit. Icarii timpului Din pântec dorința de zbor către soare Copilul o are...născându-se viu Purtând moștenirea strămoșilor care Rămași fără aripi, păcatul și-l știu, Speranța mustește din fragede timpuri Când pasul devine mai ferm pe-al său drum, Dar urma se pierde dormind sub nisipuri Iar pasărea Pheonix renaște din scrum, Din nou o privire spre
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și parohiale din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN TRIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375341_a_376670]
-
ce vei fi mâine Nu ești în stare să-ți mai cumperi pâine Boieri străini ,batjocoresc azi o națiune Mai căutăm :„Deșteaptă-te Române”! Avem cu toții un imn în suflet Ne naștem și trăim cu el,ca legământ Cu el strămoșii au pierit în urlet Și ne-au lăsat ,un minunat pământ! Autor:Lucian Tătar Referință Bibliografica: AVEM CU TOȚII UN IMN ÎN SUFLET / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2250, Anul VII, 27 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
AVEM CU TOȚII UN IMN ÎN SUFLET de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375459_a_376788]
-
trebuie să fie adaptată acestei perioade, făcută pe tema religioasă, iar lectură predominantă să fie adecvată, indicată ar fi Viețile Sfinților (Creștin Ortodox) În perioada postului, pe lângă faptele de milostenie cu cei săraci, trebuie să ne îngrijim și de sufletele strămoșilor veșnic adormiți, prin respectarea tradiției moștenite în fiecare sâmbătă, la „Pomenirea morților", o datorie creștineasca. Se cuvine a încheia sfaturi și îndreptări creștine în perioada postului, cu urârea creștineasca: „Post binecuvântat! Amin!" Maria Filipoiu Referință Bibliografica: POSTUL - BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
o-nchinăciune, ințelept grăiește: că-i un ,, grai tămâiat'', o ,, cătuie de petale''. Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim Altă limba-armonioasă / Că ea nu găsim'' de Gheorghe Sion, și chiar ne da povață: ,,Limba, țara, vorbe sfinte / La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește , / Pentru Dumnezeu!'' George Coșbuc, propune limba ,, lege românească'' iar pe ,,limba doinelor de aur'' , Grigore Vieru, spune că doar ,,În limba ta'''' ,,Ți-e dor de mama / Și vinul e mai vin, Iar când nu poți
MAREA LIMBA ROMÂNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375539_a_376868]
-
anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei zone românești și regiuni ecleziale a Banatului Ortodox. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
lui multimilenare. Ce era să facă sărmanul? A îmbrăcat straiele americănești ale burtosului Santa Klaus, a luat toiagul și traista în spinare și... la drum, Moș Crăciun! Dacă nu l-a pictat și pe el cineva, așa cum l-au văzut strămoșii noștri!..Însă a acceptat repede înfățișarea sa de american fără pașaport pentru că își îndeplinea tot arhaicele atribuții, plus împărțirea darurilor, funcție căpătată în creștinism. În continuare, murea și se năștea tot pe 25 Decembrie, fiind cel mai important sfânt, alături de
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
Întunericul ...” Aș completa spunând că el este simbolul nădejdii românești, că ziua noastră va începe din nou să crească. Să-l purificăm de murdăriile Întunericului cu focul credinței noastre și să-l facem să strălucească tot așa ca în credințele strămoșilor noștri. Iar pe Moș Crăciun să-l lăsăm să facă ce-a făcut el de atâta vreme: să dăruiască!... să dăruiască!... să dăruiască!... raze de Lumină din nimbul Pruncului născut odată cu el. Să auzim din nou glasurile cristaline : “ Steaua sus
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
țării a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
relaxezi prea mult timp. Vei fi împins spre activități din ce în ce mai elaborate. Vei investiga, vei organiza și vei crea, iar în final, vei deveni din ce în ce mai captiv. Fiecare pas spre complexitate te îndepărtează mai mult de starea tribală naturală, stare în care strămoșii tăi au trăit timp de un milion de ani. Povestea omului modern se pare că este povestea luptei pentru a face față consecințelor acestei dificile înaintări. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că se adresează îndemnul ca omul să
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am plâns șiroaie de sudoare Cu lacrime în ele prinse, Sau picuri ce-au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste de Carpați, trădat. Sau când s-a dărâmat gorunul Sub care Horea-i îngropat. Și am mai plâns când țarini
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
care odrăslesc virtuțiile morale ale Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei Alese: „Viața noastră nu a fost făcută ca să ne plângem și ca să ne
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
se află cea mai înaltă biserică de lemn din lume depășind ca înălțime Statuia Libertății din New York, S.U.A. Însăși plaiurile mioritice ne reprezintă unicitatea cu localnicii ce-și au legendele, tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul cu specificul lor din moși strămoși. Din punct de vedere geografic România este unică în Europa prin prezența tuturor formelor de relief, fluviu, mare și cea mai mare deltă de pe continent, Delta Dunării. Avem un patrimoniu național și cultural științific cu care ne putem mândri. Ne
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în Dobrogea. „Dar să-l ia odată, dă-l Doamne încolo de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el” își zicea Victor în sinea sa. Îi părea rău după căruță
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În timp ce se documenta pentru monografia “Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie”, profesorul universitar Vasile Șoimaru își descoperea vrednicii strămoși în câteva sate de pe cursul inferior al Moldovei, la jumătatea distanței dintre Roman și Baia, adică în matca Moldovei medievale a lui Dragoș-Vodă. Se întâmpla asta cu vreo treisprezece ani în urmă. De atunci, acest vlăstar basarabean al Șoimăreștilor a
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
alt timp Golanul se interpunea, Mereu contracandidatul întrerupea, Că-i place numai să se audă vorbind, De dosarele grele ‘neplagiate hlizind... Necontând că-n argumente de.. rabat, O Nație întreagă de la vot a alungat, Și-a bătut joc și de strămoșii României, Prigonindu-i fii în vileagul pribegiei, Ca șleahta de pungași să aibe ce fura, Pe toți moștenitorii din țară ai înjura, Și ai extorca prin mii taxe și impozite, Extrăgând și din piatră seacă depozite... Cu prea multe fițuici
REUŞIND URSUL SĂ TREZEASCĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372046_a_373375]