2,394 matches
-
tot de atunci, vasele comerciale și de război ale țarului au drept de liberă circulație pe Dunăre, până la gurile Prutului. Invadați și respinși de ruși din toate funcțiile care li s-ar fi cuvenit, majoritatea boierilor moldoveni preferă să se strămute cu totul în dreapta Prutului, pierzându-și, astfel, toate drepturile de proprietate. Doar câțiva au mai rămas, seduși, probabil, de unele promisiuni. În sate, desigur, tot omul ară și seamănă după obiceiul pământului, așa cum a apucat din moși-strămoși. Numai că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Luhitului, și scot țipete de durere pe drumul Horonaimului. 6. Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeața, și nu mai este nici un fir verde. 7. De aceea strîng ce le mai rămîne și își strămută averile dincolo de pîrîul sălciilor. 8. Căci țipetele înconjură hotarele Moabului, bocetele lui răsună pînă la Eglaim, și urletele lui răsună pînă la Beer-Elim. 9. Apele Dimonului sunt pline de sînge, și voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și concubină Îi slujea drept pildă și Învățătură pentru cruzimea lui Iehova și grosolănia oamenilor. Acest Înger Căzut, această Oaie Rătăcită, mărturisea el, era victima Domnului. Un Suflet Neprihănit Într-un trup pieritor. De-a lungul veacurilor, sufletul ei se strămutase, ca dintr-un vas În altul, dintr-o Întrupare În alta, dintr-o nălucă În alta. Ea a fost fiica lui Lot, a fost și Rachela, a fost și Frumoasa Elena. (Grecii și barbarii au venerat deci o nălucă, atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mîinile tiranului. Blestemat să fie cel mai tiran dintre tirani, Elohim!“ Mulțimea Îi făcu loc și ea se strecură printre indivizii tăcuți și o porni jeluindu-se prin deșert. Trupul ei muritor se Întorcea În lupanar, iar duhul ei se strămuta Într-o altă nălucă. ONORURI POSTUME Faptele s-au petrecut cam pe la o mie nouă sute douăzeci și trei sau douăzeci și patru. Și cred că a fost vorba de Hamburg. Era În perioada crahului financiar și a inflației galopante, cînd cîștigul zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
chiar ochii ferecați de plumbul somnului, ca și mădularul său adormit și rece, Înstrăinat precum se Înstrăinase păcatul de el. Apoi reveni cu cugetul În inima peșterii, În catranul vîrtos al beznei, deslușind clepsidra veșniciei timpului, pentru că vroia să-și strămute vremelnicia pămînteană În timp, să-și statornicească trupul și cugetul În miezul timpului, ca să se Întoarcă În vremea dinaintea somnului și a peșterii. Mai Întîi Își aminti de dulcele nume al Priskăi, pentru că ea fusese În visul său și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Închipuire rugăciuni și cîntări, cît Îi mai erau Încă vii În simțire izul tămîii și al făcliei, cît mai presimțea aievea lumina cerului. 10. Chiar o fi vis? Un vis - lumina zilei Domnului, lumina care lumina năprasnic, căci denecuprinsul se strămutase de la gîtuitura peșterii, căci poarta din zid se deschisese mulțimii răzlețite, cînd se arătase o altă lumină, desigur dumnezeiască, lumină rătăcită, depărtată și totuși apropiată, lumina unei zile cu soare, lumina vieții și a limpezimii? La Început fusese sineliul bolții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de temniță. I. Ilașcu a fost condamnat la moarte. A fost firesc să fie așa și nu altfel. Pentru că cei care s-au obișnuit să dea ani grei de temniță unor popoare întregi, să rășluiască de la locul lor state, să strămute țări, care în numele fericirii popoarelor au exterminat popoare, ieșind de multe ori (ca la Fântâna Albă), să-i facă „fericiți” pe oameni cu mitralierele, nu puteau să nu fie „generoși” și cu oameni neângenunchiați ca Ilie și camarazii săi. Tratativele
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
tren format din vagoane de marfă. Distanța dintre Timișoara și Suceava era parcursă în cca 14-20 zile. Pe lângă viteza mică cu care circula acel tren, avea staționări pe linia moartă chir și de o zi. Copiii din Moldova au fost strămutați în Oltenia și Banat spre a fi protejați de chinurile secetei, boli și epidemii. Mare noroc a fost ajutorul acordat moldovenilor de către regina-mamă, care a trimis la Iași un vagon cu haine și alimente, din S.U.A și U.S.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a aduce cereri de înscriere a vecinilor, nu am reușit și mai mult ca atât, cum deschideam discuția, mi-o închideau cu ”dumneata te-ai înscris? după ce te-i înscrie, atunci să vii să mă lămurești!”. Am încercat să mi strămut familia spre Bucovina, dar socrii nu au vrut, hotărând să rămână pe locul lor. Pentru a nu mai fi expus eșecului, l-am rugat pe președintele sfatului și pe director să mă lase să pregătesc mai bine echipa de teatru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tren format din vagoane de marfă. Distanța dintre Timișoara și Suceava era parcursă în cca 14-20 zile. Pe lângă viteza mică cu care circula acel tren, avea staționări pe linia moartă chir și de o zi. Copiii din Moldova au fost strămutați în Oltenia și Banat spre a fi protejați de chinurile secetei, boli și epidemii. Mare noroc a fost ajutorul acordat moldovenilor de către regina-mamă, care a trimis la Iași un vagon cu haine și alimente, din S.U.A și U.S.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a aduce cereri de înscriere a vecinilor, nu am reușit și mai mult ca atât, cum deschideam discuția, mi-o închideau cu ”dumneata te-ai înscris? după ce te-i înscrie, atunci să vii să mă lămurești!”. Am încercat să mi strămut familia spre Bucovina, dar socrii nu au vrut, hotărând să rămână pe locul lor. Pentru a nu mai fi expus eșecului, l-am rugat pe președintele sfatului și pe director să mă lase să pregătesc mai bine echipa de teatru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român... Zice Creangă, la un moment dat: "Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul dezlipit de sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești când veni vremea să plec la Socola după stăruința mamei". Tu de ce ai plecat din Maramureș, unde se pare că te simțeai bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dincolo de spațiu și de timp există o psihologie a refugiatului de oricând și oriunde; succesive, epocile istorice le dau motivațiile și diferențiază coloratura dar psihologia individului strămutat de împilările istoriei are, de-a lungul vremurilor, ceva din imuabilitatea prototipului etern. Constatarea unui mare scriitor, care remarca în unul din renumitele sale romane apărute în plin amurg al sec. XIX, că toate familiile fericite seamănă între ele în timp ce
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
ale unei nemiloase istorii. A fost drama individului dar și cea a întinselor colectivități umane indiferent de etnie, clasă sau statut social; de altfel este o dramă integrabilă aceluiași fenomen căpătând între 1944 1946, uneori, dimensiunile apocaliptice ale exodului desțăraților, „strămutați” din Est spre Vest, marcând iremediabil cea mai mare „migrație” de etnii din istorie, întrecând-o pe plan european cu mult pe aceea cu zece secole în urmă... Dincolo de coralul uriaș al suferințelor acestora, întâlnim aceleași dimensiuni specifice și definitorii
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
ea nu intră deloc în mormânt (rămâne mereu „afară”, de strajă), totuși, ei și numai ei i se arată Isus Cristos înviat. Nu lui Petru, nu „ucenicului iubit”, ci doar unei femei înlăcrimate, disperată la gândul că trupul Mântuitorului fusese strămutat din mormânt. Scena poate fi interpretată în două sensuri, unul nefavorabil, altul favorabil Mariei Magdalena. Favorabil: femeia ajunsă în fața mormântului descoperit își dă seama că Domnul a dispărut, dar nu pricepe taina învierii. Îi cheamă pe cei doi discipoli, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lui Dumnezeu, după nașterea lui Mathusala, două sute de ani, și a zămislit fii și fiice. Toate zilele lui Enoh au fost trei sute șaizeci și cinci de ani. Enoh a plăcut lui Dumnezeu și n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu l-a strămutat” (după LXX, traducerea mea). Există o anumită suprapunere între Enoh și al șaptelea rege prediluvian al Babilonului, Emmeduranki, rege căruia Shamash și Adad îi vor fi dezvăluit secretele divine 95. Dar, așa cum observă Philonenko și Dupont-Sommer, legenda babiloniană nu explică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lui Cornel Penescu, pe care l-ați acuzat că oferea mită, inclusiv primarului Craiovei? Cum a apărut acest caz și cum l-ați extins? — Nu pot face aprecieri cu privire la dosar, întrucât cauza se află spre judecare la Tribunalul Galați, fiind strămutată de pe rolul Tribunalului Argeș. — Vorbim despre niște cazuri importante și de mare anvergură, pe care le-ați lucrat fiind doar patru procurori. — Unul e delegat doar și nu știu dacă va rămâne până la urmă la noi. — Pe lângă procurori, ce oameni
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Craiovei, deputatul Sorin Pandele). Presupun că pot să vă întreb despre cele încheiate. — Sunt foarte multe încheiate, însă, din păcate, dintre cele mediatizate la nivel național, încă nu avem hotărâri în aceste cauze, de nici un fel. Pentru că multe au fost strămutate la alte instanțe din țară, ceea ce a condus oarecum la întârzierea procedurilor judiciare. Dar sperăm ca într-un termen relativ scurt să avem hotărâri și în aceste cauze. Însă avem foarte mulți inculpați condam nați. În patru ani de când sunt
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
formalitățile justiției militare îi da o spaimă 151 nesuferită. Consiliul de război îl făcea să se gândească cu jind ia cravatele roșii pe care le poartă civilii. La timpul acela, chiar se concediase, dar se reangajase curând iarăși. Fata o strămutase de la doică abia când era de sase ani. O ținea acum o precupeață. Lică nu putea s-o ia cu el. Nu știa niciodată bine unde se culcă si unde mănâncă. Cu începere de la precupeață, Sia cunoscuse viața nomadă: strămutată
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
strămutase de la doică abia când era de sase ani. O ținea acum o precupeață. Lică nu putea s-o ia cu el. Nu știa niciodată bine unde se culcă si unde mănâncă. Cu începere de la precupeață, Sia cunoscuse viața nomadă: strămutată din gazdă în gazdă, după împrejurări, sau încredințată numeroaselor prietene ale lui Lică, când Trubadurul nu mai avea bani. Acele prietene admirau o dată mai mult pe Lică în formă de tată. îl găseau și mai drăguț pe ștrengarul tânăr, așa
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Lina o maltrata; ea nu se putea apăra, de nici unul. Dezgustat repede de orice ocupație, Lică neglijase curmei comisionul de la Galați. Cum nu se putuse deprinde cu regimul conjugal, duduia Mari se întorsese la clientelă, și școala de infirmiere se strămutase la Mogoșoaia. Pentru Lina vecinătatea Siei - deși n-o vedea - se dovedea apăsătoare. Era timpul când menajul Rim ajunsese la mizeria unor certuri acute. Viața pentru buna Lina devenise nesuferită. Profesorul se răzbuna ele dureri reale și imaginare, persecutînd-o. Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Fecioară nesocotită!" își zise cu severitate. în spatele lui, gemenii se adăposteau ca fugăriți. Muzica le căzuse ca un rechizitoriu. Se întrebau mereu laolaltă în gânduri suspecte: Ei sunt care au ucis-o? și la orice mișcare a lui Rim se strămutau în umbra lui, complici nedezlipiți și spectri ai nenorocirii. Așa ascunși, scăpară de ceremonia rămasului bun de la Sia. De altfel, nimeni acum afară de preoți nu se mai ocupa de salutul de pe urmă. Odată ipnoza muzicei risipită, toți se strecurau lin
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
emoționantă. Marcian crispa cu nervozitate pumnul pe genunchiul docil. La murmurul vag al mersului se amestecă un mic gemet de durere și consimțire al Elenei. Atunci Marcian, tot nemișcat, dar acum nemișcat printr-o încordare desperată, ca să nu i se strămute cumva povara, simțindu-și obrazul fibros din efortul de a nu se dezlipi de cellalt, fixă, cu ochi de asasin, umerii lemnoși ai șoferului. Pe tot parcursul, omul acela nu clintise .. dacă tocmai atunci s-ar fi întors spre dînșii
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
devas tări vreme de vreun secol și jumătate. Răzmerițele, hăr țu ielile locale, războaiele se dezlănțuiseră curînd după instituirea Pașalîcului de Buda. Rămas În vest și În nord doar cu mici părți din vechiul stat, noul Regat Ungar, cu capitala strămutată la Pozsony (Bratislava), se pusese, prin voința Dietei sale nobiliare, sub autoritatea Habsburgilor catolici de la Viena. Fiecare nou Împărat urcat pe tron era recunoscut de Dietă și ca rege al micii Ungarii. Principii și magnații calvini din Transilvania, acum autonomă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a fi convocate la muncă, bărbații tineri, precum unchiul Jan, care acum se numea Hannes, pentru a fi trimiși la război. Mi-ar fi fost la îndemână să povestesc despre aceste griji și dorințe. Faptul că am preferat însă să strămut acțiunea primei mele opere, ce sta sub semnul omorurilor și al violenței, în era interregnum-ului, în „epoca fără împărați, îngrozitoare“ a secolului XIII, se explică numai prin înclinația mea de a mă refugia pe tărâmurile cele mai neumblate ale istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]